293 matches
-
să arăt cu păpușile mele, Vasilache și Mărioara, o cântare și-un danț din cele noi, atâta doar că am uitat cum se cheamă, că nu-s de pe-aici nici ele, mi le-a arătat, pentru doi bani cu bortă, unul cam pletos și cu nădragii tot șchioapa și peticul. Știu și niște cimilituri nou-nouțe, din cele care-ți plac Măriei Tale și nu-s pentru urechile oricui... PRICINĂ: Cu puricii aduși de peste mări și țări să mă cam slăbești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
un bărbat chipeș la port și cu lăudat dar al vorbirii. Cât despre puțina știință de carte a sa, nu-i o pagubă prea mare, fiind destui învățați care n-au după ce bea apă și care, pentru un ban cu bortă, abia așteaptă să scârțâie din pene ce li se cere de către cei cu stare. Așa se și cade! Bun urmaș va fi pentru Degeaba-Împărat, tot megieș al nostru, acest Fudul-Voievod și bine o vei duce lângă dânsul, fata mea. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
dată, au pus câte un țol pe spinarea boilor asudați, pentru a nu răci. Hliboceanu a venit între cărăușii adunați în cerc sporovăind în voie. Ninsoarea asta ne vrea binele atâta vreme cât n-o stârnește vântul. Dacă, Doamne ferește, s-o destupat borta vântului, am sfeclit-o - și-a dat cu părerea Mitruță. Drept grăit-ai, logofete. Vorba ceea „Ce-i în mână nu-i minciună”. Așa că - până-i liniște - la drum, feții mei! - a grăit Hliboceanu, fără a sta mult pe gânduri
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mâna Întinsă. Înserarea s-a lăsat peste oraș apăsător, și albastrul ei umed coboară tainic din ceruri, ca un murmur al zeilor. A ajuns Într-un târziu la calea ferată pe care o traversează. În fine, zărește maghernița, momâie pleoștită, bortă sinistră În care va intra , după o zi de cerșit. -Scoală Ben, de câteva zile, Uniunea Europeană și-a deschis porțile ei fastuoase și pentru noi. Nu simți un fior În tărtăcuța ta care sună a gol? Trezește-te nesimțit ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
văd! Coincidență. *** În mail mă așteaptă un set de poze de la Mircea, din Arizona. Are vreo sută douăzeci de kile, șort havaian, tricou în dungi, fălci de buldog. E tuns periuță. Ochii i s-au micșorat parcă, seamănă cu două borte într-un bostan. Stă relaxat, adică sprijinit de-un palmier în ghiveci. Lângă el, o miniatură a tatălui, produsă în Americi, zâmbește larg, probabil la mamă-sa - specialistă în comportamentul copilului și-n ce privește dezvoltarea capacităților cognitive, mi s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
neîncumetându‑se să‑i privească În ochi, măcar pe furiș, cu o uitătură mijită, prin care s‑ar fi Întrezărit albeața, ca la lunatici, dar ei cântau psalmi și rugăciuni; astfel erau ei purtați de lunatici prin galeriile peșterii, pe sub bortele cavernei, printre găvane adânci cu temple din spumă de cristal, prin galerii Înguste cu arcada joasă. Dar de unde, oare, atâta siguranță În pașii lor, de unde acea liniște solemnă În care se deplasau printre atâtea obstacole, purtându‑și povara cu atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
de Ea. Câteva fulgere neurmate de tunet sclipiră în plin cer senin, semn că, probabil, heruvimilor le-au scăpărat obrajii de palmele primite pentru obrăznicia de a fi privit printre gardurile norilor, prin gaura cheii ușii dinspre Rai sau din borta vântului. Când trecea Ea. Privitul pe furiș, vorba după colț, tainele de sub plapumă, ocheadele la bijuterii, gândurile de a avea un TV color, un CD-Player sau o banală brichetă erau pentru retronostalgici. Ea era o retronostalgică, voia să cumpere 100
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
pic curgea un izvoraș cu apă bună și răcoroasă. Aneta i-a dat apă din pumni, apoi i-a prins doi fluturași bleu și la un moment dat i-a zis poruncitor: Stai așa și nu te mișca, deloc! Vezi borta ceia de lângă tufă? Nț! Uită-te după degetul meu! Vezi? Nu văd nica! Că prost ma’ ești! Stai așa și vezi ce fac eu! Aneta s-a ridicat ușor, purta o rochiță din deftină Înflorată, flori roșii pe fond alb
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
Chiar așa-i, cumătră Anetă! Ptiu, să nu fie de deochi, dacă s-ar scula mă-sa să-l vadă! Tanti Ileană, aista nu-i copchilașu’ care se urca pe poartă și cânta: „Și saracu’-n urma lui/Suflă-n borta c-----i” Ti-i da ce l-ai mai Înroșit! Ba el este, Savetă-fată! Să fie sănătos, tanti! Mulțam! Fa Ileană, nu te superi că te-ntreb, da Victor ce mai face, s-o Însurat, trăiește bine sau a ajuns un
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
este plecat cu tata la lemne În pădure, iar eu n-am timp de vrăbii și alte chestii, Îmi trebuiesc uși și ferestre pentru casă, vrei să ne mutăm „la vale”? Eu nu știu, dar merg cu ’nevoastră și-n bortă de șarpe!, rosti Valerică, uzând cu bucurie de o vorbă ce i se părea foarte importantă și frumoasă și pe care o spunea Maria, ori de câte ori o Întreba Victor: Oare de ce te-am luat eu după mine, am fost oare legat
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
am luat eu după mine, am fost oare legat la ochi În seara aia?! Maria răspundea crezând că acest răspuns Îi face mare plăcere lui Victor: Eu nu știu de ce m-ai fi luat, da merg cu ’neta și-n bortă de șarpe!, aici femeia mică și bondoacă afișa un zâmbet larg și cinstit. Băiatul Înțelegea, cu mintea sa de copil, necazurile tatălui său, care nu mai putea suporta presiunile ce se făceau pentru a elibera bordeiul bunicului Ghiorghi și Cineva
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
stare să se uimească din orice, și să verse la metafore cu nemiluita. Asta, de n-ar fi găini evlavioase care păzesc cancelariile mănăstirilor, iar cavalerii n-ar înnopta în copaci. După principiile prozei fantastice, ascunzînd în fibrele ei o bortă pe care n-o sesizezi, la un moment dat ceva se dereglează și nu se mai drege. Un regim simili-fantastic, lipsit, însă, de orice solemnitate, e, deci, numitorul comun al acestor romane intrate la apă păstrînd, în graba lor, doar
Dupa masa lui Grummer by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7879_a_9204]
-
nuvelele n-au așezarea prozei de zile bune. Sînt doar idei aruncate, prinse într-o plasă nu foarte trainică de narațiune. Pur și simplu năzăriri, ca în Conflictul meu cu Portugalia. Potriviri aleatoare, peste care bate vînt de avangardă. O bortă, un adăpost din subpămîntă, prin care fojgăie viața, nebăgată în seamă. O viață pentru care nimeni nu depune mărturie. Solidaritatea de poet, trăgînd dîră în mizeria comună, se îndură, în rînduri frînte, de oamenii ei necopți, de poveștile ei amare
Poezii, în fond by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7901_a_9226]
-
Simona Vasilache Fără ele, știm de mult, s-ar putea stăpîni universul, chiar din borta unei coji de nucă. Uneori, cu ele se poate lumina ciudat, încîntător, o lume de culori sumbre. Cu-aceste vise răvășite, inegale, asupra cărora nu ai nici putere, nici control, dar care-ți scriu, obligîndu-te să consimți, poezia. Li se
Vise rele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7816_a_9141]
-
să fii scobitura din piatra / unde te-ai retras / să fii piatră // ultimul op apărut al Maestrului / aparține unui artist pe deplin format / total stăpîn pe mijloacele sale // să scrii pe nisip / să scrii pe ape / apoi să zăbovești în borta unde își află odihna vîntul" (Poetul și umbra sa). Rigorile reci ale spațiului inaugural descind în spațiul secund, cotidian-livresc precum o fatalitate. Neliniștit, nesatisfăcut de sine, încercat de simțămîntul difuz al unui "rău" epocal, Mircea Petean are aerul de-a
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
e copios inventivă, de-o veselie mohorîtă, cu un mers ce mimează o notă trudnică, vîrtos ațîțată de contrarietăți: "păduchele de apă ca un deget / apăsat pe o piele destinsă / sparge suprafața lacului - / creții apei sînt mustața primarului Ťîn furculițăť // bortă cu miresme de timp suspendat / lunecă prin dreptul porților închise popa / cu masca de apă sfințită bine întinsă pe chip// nu-i chip să fixezi urma păduchelui de apă - / portarul mănîncă semințe de floarea-soarelui / cu stînga le azvîrle-n gură / cu
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
Simona Vasilache Dacă-i dăm credit Muzei de la Borta Rece, parodia lui Mihail Zamphirescu, Eminescu își face intrarea (suntem în 1873) ca poet al Egiptului. Și al împăratului care luptă în pierdere. Nu e greu de înțeles de ce Napoleon, sinteză a contrariilor, a aprins imaginația romanticilor, ca și meditația
Campania din Egipt by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5711_a_7036]
-
fost autohtonizate. Unii contemporani mai pudibonzi i-au imputat cuvântul „gaură” din ultimul vers („Faceți găuri unde știți”), care începea să fie considerat tabu. De fapt la Junimea se jucau cu astfel de „derapaje“ lingvistice, toți spuneau că merg la „Borta rece”, în loc de „Bolta rece“, celebrul restaurant ieșean. Auzind reproșul, poetul „a râs cu hohote [...]. Nu-l mai văzusem râzând cu atâta poftă!” Apoi tot textul, de după strofă, continuă cu aceeași precizie, originalului englezesc, inclusiv cu respectarea punctuației. A avut oare
O traducere a lui Eminescu din Mark Twain by Horațiu Stamatin () [Corola-journal/Journalistic/4412_a_5737]
-
Karizoni s-a născut la Salonic. Este doctor în Științe Economice. A publicat zece volume de poezie, precum și povestiri romane și literatură pentru copii. Distinsă cu diverse premii și mențiuni literare. Recviem Toată dimineața un cal rodea cerul Printr-o bortă am zărit-o pe bunica, moartă Purta o rochie de casă, veche, năpădită de iarbă Și spăla niște cazane uriașe Și-acolo robotea biata bunică-mea Pe lângă ea plângea o Sfântă tinerică Lacrimile i se prefăceau în peștișori de aur
Poeți contemporani din Salonic by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/5085_a_6410]
-
în bidivii Și-n flinta mea chemări către pădure, Să mă dedau la iepuri cenușii, împrăștiind halice într-aiure. Ninsoare agresată, nu arar, De câte-un Crivăț dres cu falconide, Ca-ntr-un tărâm crispat și funerar, Când șișca nopții borta și-o deschide. Ninsoare, tu, să nu te sparii, nici Dac-ar mugi Boreu prin iarna-ntreagă! Ci fă-ți de cap în tinda mea, aici, Lângă bătrânul tău, ninsoare dragă!
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
de umbră?! E straniu! Și frunzele-i se rulează spre sine... Venit de la drum, tânjesc la odihnă... dar nebunul de el nu-mi oferă adăpost! Fără știre, uriașul verde-suriu licărește cald către mine. Uluit constat că pe trunchiul măreț o bortă se-arată. O poartă cât statul de om mă-ndeamnă s-ating scoarța-i brăzdată. Prididit de chemare, o împing și-un prelung scârțâit de greier îmi pătrunde-n ureche. Am vreme să pricep că-mi aduce liniște acest zvon
ARBORELE VIEŢII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384801_a_386130]
-
aprinse, neîncumetîndu-se să-i privească În ochi, măcar pe furiș, cu o uitătură mijită, prin care s-ar fi Întrezărit albeața, ca la lunatici, dar ei cîntau psalmi și rugăciuni; astfel erau ei purtați de lunatici prin galeriile peșterii, pe sub bortele cavernei, printre găvane adînci cu temple din spumă de cristal, prin galerii Înguste cu arcada joasă. Dar de unde, oare, atîta siguranță În pașii lor, de unde acea liniște solemnă În care se deplasau printre atîtea obstacole, purtîndu-și povara cu atîta sprinteneală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
prof. Mihaela Bozanchi, de la școala generală Mareșal Alexandru Averescu din Adjud, jud. Vrancea. „Împărtășind doruri și reverberând energii ancestrale, cartea surprinde momente ale existenței umane, dublate în permanență de metamorficele stări ale sufletului. Volumul II este ilustrat de pictorul sucevean Bortă Ovidiu Ambrozie (BOA), un favorit al criticii de artă din țară și din străinătate și laureat a a numeroase premii internaționale la saloanele de pictură și de umor din toată lumea. O eclectică îmbinare de sublim și poezie, precum o subtilă
METAMORFICE STĂRI/METAMORPHICAL STATES – VOL. II (VERSURI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361492_a_362821]
-
4. ÎN BRAȚELE BUNICULUI, Ed. Optimă, Iași, 2010 (148 p.); 5. ALINTĂ-MĂ, COPILĂRIE!, Ed. Optimă, Iași, 2010 (140 p.); 6. OMUL RETORTA, Ed. Rafet, Rm. Sărat, 2010 (124 p.); 7. METAMORFICE STĂRI/ METAMORPHICAL STATES (versuri) - 2 volume (ilustrații - pictor Borta Ovidiu, Suceava): - Vol. 1 -Ed. Karuna, Bistrița, 2010 (trad. lb. eng. - prof. M. Bozanchi) (114 pag.); - Vol. 2 - Ed. Armonii Culturale, Adjud, 2011 (trad. lb. eng. prof. M. Bozanchi) (110 pag.); 8. PETALE DIN CUVINTE, Ed. Docucenter, Bacău, 2011 (150
LA MULTI ANI, GHEORGHE A. STROIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363100_a_364429]
-
a peste 300 de lucrări, ale românilor din țară sau din diaspora, publicate în reviste literare de prestigiu și culese în cele 6 volumele proprii de exegeze. Publică în reviste culturale sau de specialitate eseuri legate de operă artiștilor plastici: Borta Ovidiu Ambrozie (Suceava), Mihai Ionescu (București), Anca Viorica Bulgaru (Iași), Thomas Kinkade (SUA), Vladimir Kush (Rusia), Iman Maleki (Iran), Severin Constantin (Suceava), Victor Molev (SUA), Anna Kostenko (Ucraina), Gustavo Poblete (Chile), Romeo Niram (Spania), Radu Bercea (Gură Humorului), Mihai Cătrună
LA MULTI ANI, GHEORGHE A. STROIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/363100_a_364429]