116 matches
-
lumea din încăpere s-a împărțit în două tabere: una a acelora care se străduiau să-și expună răspunsurile de pe bilet și să obțină nota corespunzătoare, iar cea de-a doua tabără, a lui Moscovici și-a lectorului Ienceanu, care boscorodeau și se consolau reciproc ori avansau fel de fel de presupuneri: În procesul predării-învățării se căznea să se facă auzit unul dintre studenții care răspundea înaintea mea de o mare însemnătate sunt cunoașterea și respectarea condițiilor psiho-pedagogice, de vârstă..." "Parc-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pentru că porți turbanul ăla. Hai cu noi la zócalo. Ne mai întâlnim și noi cu oameni sau mai stoarcem o înghețată de la automat. Hai, Boling. Pe cai. Da, hai cu noi, Boling. Tu nu, Iggy. Du-te acasă. Eunice mă boscorodește că nu te las să muncești. Dar credeam că ești divorțat, Iggy, am spus eu. Este, da’ nevastă-sa îl ține în frâu. Îl face să stea cu copilul de câte ori ea și bărbatul de-al doilea ies în oraș. Ajunși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
cu lama ridicată. Cling-clang! Un clinchet...! Șișul mortal cade pe sol, iar atacatorul se frânge și el de șale și se prăbușește ca pietroiul, pe rotule, străbătut de spasme! În spatele său, baba cea hoțoaică și huiduită toacă din buze repede-repede, boscorodind numai ea știe ce. De sub tron, cei patru motani se aruncă asupra ei înverșunați, dărăcindu-i abaua broboadei și a fustelor învârtite, cu ghearele lor sâmcelate, de oțel! Zât, de-aici, pe pustii, scârbele dracului! țâșnește Fratele de după scaun, proiectând
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
sunt Emma, cu ce vă pot fi de ajutor? O, Doamne, slavă Ție. Ceru să i se explice de sute de ori avantajele abonamentului la o linie superrapidă - dar ea se prefăcea că nu-l recunoaște, o singură dată izbucnise, boscorodindu-l cu o voce tăioasă și aspră: muncesc, nu-mi ruina și asta, lasă-mă În pace. Femeia cu impermeabilul stătea rezemată de un stâlp galben din stația de autobuz și din când În când Îi arunca priviri Îngrijorate. Stâlpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
a tinerei generații interbelice, urmărește, ca finalitate imediată, să șocheze și să scandalizeze publicul cititor, abia apoi să transmită, oarecum evaziv, un set de principii și valori. Tonul este, dintru început, brutal contestatar și voluntar ireverențios: Ne tutelează și ne boscorodește o generație în care nimeni n-a gândit cu adevărat. În capul lor domnește golul etern și iritant, mascat cu o vitrină de împrumut și împrejmuit de colbul vechimii, al neaerisirii din casele părăsite"165. E evidentă atitudinea de frondă
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
tufele mai mari, zac boieri în sânge tari, unde-s tufele mai mici zac piticii mei haiduci, așteaptă haiducii mei care bagă groaza în mișei, și la un mic semnal de ei te vezi înconjurat. Căpitanul Aho, aho, pitic, pitic boscorodea, boscorodea, ghincule, nu mă lăsa! Turcul Novrameli, sistemili, turchili, burichili, caliman, dobri, la o parte, bulibaș, că picioarele vi le retez. Ce ați îndrăznit la al nostru căpitan, că nu sunt și eu în pază pe lângă el și te tai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mai mari, zac boieri în sânge tari, unde-s tufele mai mici zac piticii mei haiduci, așteaptă haiducii mei care bagă groaza în mișei, și la un mic semnal de ei te vezi înconjurat. Căpitanul Aho, aho, pitic, pitic boscorodea, boscorodea, ghincule, nu mă lăsa! Turcul Novrameli, sistemili, turchili, burichili, caliman, dobri, la o parte, bulibaș, că picioarele vi le retez. Ce ați îndrăznit la al nostru căpitan, că nu sunt și eu în pază pe lângă el și te tai ca
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
tufele mai mari, zac boieri în sânge tari, unde-s tufele mai mici zac piticii mei haiduci, așteaptă haiducii mei care bagă groaza în mișei, și la un mic semnal de ei te vezi înconjurat. Căpitanul Aho, aho, pitic, pitic boscorodea, boscorodea, ghincule, nu mă lăsa! Turcul Novrameli, sistemili, turchili, burichili, caliman, dobri, la o parte, bulibaș, că picioarele vi le retez. Ce ați îndrăznit la al nostru căpitan, că nu sunt și eu în pază pe lângă el și te tai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mai mari, zac boieri în sânge tari, unde-s tufele mai mici zac piticii mei haiduci, așteaptă haiducii mei care bagă groaza în mișei, și la un mic semnal de ei te vezi înconjurat. Căpitanul Aho, aho, pitic, pitic boscorodea, boscorodea, ghincule, nu mă lăsa! Turcul Novrameli, sistemili, turchili, burichili, caliman, dobri, la o parte, bulibaș, că picioarele vi le retez. Ce ați îndrăznit la al nostru căpitan, că nu sunt și eu în pază pe lângă el și te tai ca
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
scroafă, sau fie haram de doi ani. Cînd îl scarpini, îți lasă mîncare, îți lasă și tot aplecîndu-se moale în palmele tale, de mai că îl scapi la pămînt pe cel mare și greu. Pentru asta și cumpărătorul îl scarpină boscorodindu-i ,,sălaacu, sălaacu “ (săraacu, săraacu). îl mîngîie, îl netezește cu palma de-a lungul spinării și de năzărite gunoaie îl curăță, curăță și întruna îl tot netezește. La urmă se scoală cu dînsul în brațe și întraripîndu-și gîndirea din vraja
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
mult anemicele sale potențe intelectuale, și a recurs la mijloacele de exprimare specifice mârlănimii și care-i veneau mănușă: un imens repertoriu de imprecații și expresii licențioase unde se simțea în elementul său, ca porcul în propriile dejecții. Nu mai boscorodi și nu mai fă semne, boaită reacționară, nici tu și nici puii tăi de viperă! Gata! Știm cine este ticălosul de bărbatu-tău! O să vă lichidăm pe toți: și pe el, și pe tine, și pe năpârcile tale, clar?! Dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
copt, inginer va fi. Salvatore se cunoștea că-i de viță veche. Poate că era Limbric-ul cel mai isteț de la Eric cel Roșu încoace. Ce mai citea băiatul ăsta! Ce de-a cărți înghițea, ce de-a limbi străine boscorodea! Iubea pădurea și a dat la Silvicultură, la Brașov, intrînd primul. Toader se fălea la toată lumea: Familia Limbric se naște din cenușă, ca pasărea Pheonix. Primul an de studiu Salvatore l-a terminat cu 10 pe linie. Vine acasă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lîngă animalul ăsta... Raul se bucură. Înseamnă că nu peste mult timp Marilu se va scula și-i va aduce apa. Deja simte gustul victoriei împotriva setei. Într-adevăr, Marilu își dă picioarele jos și stă tot ghemuită. Oftează și boscorodește a nemulțumire, a revoltă. Bărbatul nici nu suflă de frică să nu se răzgîn dească. Are dreptate. Orice bruscare verbală o va răsturna cu cracii în sus pe pat. Marilu tîrîie ostentativ picioarele, geme ostentativ și oftează din toți rărunchii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lipsă mai întâi. Presupun. Din instinct de conservare. A trebuit să mă apăr toată viața. Am fost o ființă slabă. Vulnerabilă. Orice om întâlnit era un posibil agresor, care să-și râdă de mine că nu înțeleg din prima ce boscorodește. Să vd, să intuiesc. Dacă sunt agresivi sau inofensivi. Care-i unul și care-i celălalt. De aceea a trebuit să învăț să le scormonesc în minte, să văd dacă au de gând au ba să mă atace. Mai timid
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mică furtună care împrospăta viața zilnică. într-o vreme când mașinile erau încă o raritate, tiotia Nadia (eu îi spuneam în secret "Regina") avea extravaganța de a avea un automobil și șofer (un tânăr de la conacul ei pe care îl boscorodea tot timpul, în special pe franțuzește, încât bietul Vasea așa îl chema ajunsese să se descurce binișor în franceză). Claxonul se auzea de departe și trezea toată casa; mie îmi provoca o emoție puternică, mă înecam de bucurie. Privită de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cărat prin Mumbay să căutăm un magazin filatelic pentru a-i achiziționa lui Aurel o serie de mărci poștale indiene... Și niște vederi... Nu știu pe unde erau astfel de magazine; am intrat în mai multe oficii poștale, l-am boscorodit zdravăn pe Aurică - îmi permiteam: eram prieteni, doar! - dar emisiuni filatelice sau vederi nu am găsit nicăieri! Mai ales că obiectul căutărilor mele comerciale se găsea într-o cu totul altă sferă de interese, iar indienii de rând (cei fără
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
aiasta a învățat-o de la Cezar, împăratul romanilor! El, în timp de pace, își oțelea cohortele cu greutăți atât de mari și marșuri atât de lungi, încât, în timp de război, lupta li se părea oștenilor floare la ureche. Juga boscorodește pe înfundate: Oare?... Chiar așa făcea Cezar? "E cusută cu ață albă"... Șendrea întoarce capul să-și ascundă zâmbetul. Duma își scoate sacul și se întinde în iarbă, lângă Herman. Neamțule, zice Duma și îi arde o palmă prietenească pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Iaca, voi să-ți fiu naș la nuntă. Mulțămesc Măriei tale, se înclină și trage spada. Păi, mireasă am, sărută el spada. Și nuntă fac curând-curând. Una de pomină, însângerată... Du-te naibii! Mi-ai stricat tot cheful! Prăpăditule! îl boscorodește Ștefan și-i întoarce spatele. Vorbeam de brașoveni... Trebuie să-i înțelegem și pe ei. Sunt speriați. Parcă noi suntem mai breji? Facem noi pe grozavii, dar inima-n noi... cât purecele. Noroc că nu suntem singuri... Scrie-le Ioane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
aduc, ba apă, ba niște ciorapi, ba un ștergar... ca doar o rămâne singură înăuntru. De la o vreme n am mai vrut s-o ascult și m-am așezat lângă fereastră. Ea a venit în fața mea, nu știu ce-a boscorodit din gură, că pe dată am căzut pe covor într-un leșin adânc. Mama s-a speriat, a plătit țiganca și-a alungat-o afară. Fiind îngrozită, a strigat-o repede pe bătrâna, Doca lui Gherman, care nici una, nici alta
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
decât mine. N-a fost decât de două ori la Beiuș în târg: o dată la 1848, pe vremea lui Kosuth, ș-odată acum. țucur la zahar: miere albă dumbravnic calapăr nimaș hat harmasar ladă îndărătru galițe bumb turea(t)că boscorodi mogorogi tont aici gădină. pieri (animale) tăt bunavremea groscior omăt. neauă S-a scumpit rachiul, sarea, gazul, tutunul. Țăranii se tânguiesc notarului. Notarul, om serios, le dovedește că rachiul e prăpădenia neamului, rachiul sărăcește și îmbolnăvește. Da, domnule notarău, răspunde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cred că vorbește 2000 de cuvinte, la care vânzătorul îi precizează onest: " Domnule, papagalul cel roșu nu vorbește nici un cuvânt, dar are prețul cel mai mare fiindcă e șeful celorlalți!") Îmi aduc aminte și acum de felul în care ne boscorodeam și trimiteam "la origini" respectivii "papagali roșii", fie ei șefi de serviciu, directori adjuncți și chiar directori, care, conform principiului "șefu-i șef și-n pielea goală", ne făceau viața amară când ne supervizau adresele, notele și telegramele întocmite, înnegrindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
birt crâșmă, locandă blid farfurie din pământ blidariu suport pentru vase blehăi, behăi(a) a vorbi într-una, a spune vrute și nevrute blehiu tablă boachtăr paznic de noapte boboanțe bomboane boltaș om de prăvălie boltă prăvălie bordei adăpost săpat în pământ boscorodi a vorbi fără înțeles boreasă nevastă boșorog trecut spre vărsta a treia botă vas de lemn pentru apă de băut bresenești (a) a face treaba cu întârziere brăcinariu cingătoarea pantalonilor brănișteriu brigadier silvic briftaș pungă mică din piele pentru bani
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
scăunală, împrumutată de la români, la fel ca sașii, și mai puțin din turcicul SIKIS ă de neam ales. Care neam ales? Poate că li se trage noblețea și neamul ales de la bașchiri, etnonim din care românii au făcut verbul „a boscorodi” și substantivul bozgor, folosit pentru a-i desemna de bașchiri, dar după asimilarea lor de către unguri, numele a trecut asupra lor. Ungurii, în deriva lor spre un loc de așezare, îi găsesc pe secui în NE Ungariei de astăzi. Secuii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
aflam, era într-o zi de nu. Poate că-l supăra ulcerul, poate se certase cu madam Matilda, mustăcioasa aia de nevastă-sa, mare șmecheră pe la Ministerul Învățământului. În orice caz, era plin de draci și se simțea dator să boscorodească și să mârâie la toată lumea. Avea pur și simplu un puseu de șefită cronică. După prânz, în loc să moțăie în cabinetul lui, așa cum făcea de obicei, îl apucase o frăsuială tâmpită. Varianta cu ulcerul era cea mai probabilă. Din când în
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
grijă dă tine, țigan bozgor provenit care ești, tu cu mă-ta aia șantalie și cu tot neamu' tău dă 'andicapați!" Nici nu trecuseră trei sferturi de oră de când plecase nea Vasile, pe jumătate vesel, pe jumătate cam înciudat și boscorodind, că apăru Petrică. Anton se uită la el cu gura căscată: Da' ce, băi, fraților, nu mai aveți somn? V-a cuprins pă toți doru' dă muncă?". Ce dor dă muncă, bre? Mi-am uitat niște chestii p-acia...", făcu iute
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]