77 matches
-
prin transmiterea unei notificări scrise, pe cale diplomatică, celeilalte părți. Denunțarea va produce efecte la 3 luni de la data primirii notificării. ... Semnat la Matrahaza, Ungaria, la 11 octombrie 2012, în două exemplare originale, fiecare în limbile oficiale din Bosnia și Herțegovina (bosniacă, croată și sârbă), română și engleză, toate textele fiind egal autentice. În cazul unor diferende de interpretare, textul în limba engleză va prevala. Pentru Guvernul României, Mircea Dușa, ministrul administrației și internelor Pentru Consiliul de Miniștri din Bosnia și Herțegovina
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252521_a_253850]
-
vor afecta contractele încheiate între persoanele fizice și/sau juridice din cele două țări înainte de data intrării în vigoare a acestuia. Articolul 15 Semnat la București la data de 14 mai 2002, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, bosniacă/croată/sârbă și engleză, toate textele fiind egal autentice. În situația în care există diferențe de interpretare a textelor prezentului acord, textul în limba engleză va prevală. Pentru România, Adrian Nastase, prim-ministru Pentru Bosnia și Herțegovina, Dragan Mikerevic, președintele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149235_a_150564]
-
acord se va aplica indiferent dacă părțile contractante au sau nu au relații diplomatice ori consulare. Drept care subsemnații, pe deplin autorizați, au semnat acest acord. Semnat la Sarajevo la 20 februarie 2001, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, bosniacă/croată/sârbă și engleză, toate textele fiind egal autentice. În cazul unor divergențe în interpretare textul în limba engleză va prevală. Pentru România, Mircea Geoana, ministrul afacerilor externe Pentru Bosnia și Herțegovina, Mirsad Kurtovici, ministrul comerțului exterior și relațiilor economice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138298_a_139627]
-
de mameluci. Guvernarea otomană s-a confruntat de multe ori în Balcani cu problemele privind exploatarea minelor, imposibil de rezolvat doar prin legea coranică. Astfel, nu a ezitat să folosească dreptul minier saxon în vigoare în cazul minelor sârbe sau bosniace. Juriștii otomani au realizat o culegere de reglementări ce priveau atelierele monetare, salinele, regimul pământului, fiscalitatea, regimul vamal, piețele și porturile. Însă această culegere nu a acoperit întreaga structură a statului, ceea ce l-a determinat pe Mahomed al II-lea
Organizarea statală a Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/329071_a_330400]
-
ideea că limba literară trebuie să fie apropiată de limba vorbită, să fie înțeleasă de toți vorbitorii. Cu scopul de a pune în fața scriitorilor modele de limbă, a cules multe creații literare folclorice, nu numai sârbești, ci și croate și bosniace, sprijinindu-se și pe scrierile deja apărute în limba poporului, de exemplu cele ale lui Gavrilo Venclović. S-a inspirat și din literatura croată, precum și din dicționare croate. Ca bază a limbii stardard, Karadžić a luat dialectul štokavian cu pronunțarea
Vuk Stefanović Karadžić () [Corola-website/Science/306125_a_307454]
-
de Temesvár (Timișoara). În această calitate, el a inițiat construirea sistemului de castel de frontieră stelar, care să fie capabil să reziste agresiunii otomane. Imediat după, Pipo a început confruntarea cu turcii, dar în același timp se deplasează împotriva armatelor bosniace de la Hrvoje Vukčić Hrvatinić, unde asediază orașul Sibenik și recucerește părți ale Croației de astăzi. În 1408, Pipo a devenit Ban de Szörvény și membru al prestigiosului Ordin al Dragonului. În 1410, Sigismund l-a trimis să convingă orașele-state italiene
Filippo Buondelmonti degli Scolari () [Corola-website/Science/302861_a_304190]
-
muntenegreană. Mai există date despre muntenegrenii din următoarele țări: Numărul total al persoanelor care au declarat la recensămintele din diferite țări muntenegreană că limba maternă este de 232.646. Muntenegreană este limba oficială numai în Muntenegru, limbile minorităților naționale (sârbă, bosniacă, albaneză și croată) fiind și ele de folosință oficială. Adepții ideii de limbă muntenegreană sunt totodată adepții independenței Muntenegrului. Intelectualii din Centrul PEN muntenegrean, protestând împotriva constituției Republicii Muntenegru din 1992, care prevedea că limba oficială a republicii este sârbă
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
din Centrul PEN muntenegrean, protestând împotriva constituției Republicii Muntenegru din 1992, care prevedea că limba oficială a republicii este sârbă, aduc ca argument principal dreptul fiecărei națiuni de a-si avea limba proprie, sprijinindu-se pe exemplele limbilor croată și bosniacă. Ei nu neagă apartenența limbii muntenegrene la acelasi diasistem slav de centru-sud că și celelalte trei limbi din acestă, dar cer că limba lor să se numească oficial muntenegreană. Principalul susținător al ideii de limbă muntenegreană a fost profesorul Vojislav
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
si 114 intelectuali muntenegreni mulsulmani și nemusulmani cer într-o scrioare deschisă retragerea volumului. Standardizarea limbii muntenegrene se face pe baza a două categorii de trăsături: pe de o parte acele trăsături ale dialectului štokavian care sunt comune vorbitorilor de bosniacă, croată, sârbă și muntenegreană, pe de altă parte trăsăturile comune graiurilor muntenegrene ale dialectului štokavian, clasificate în trei grupuri: de sud-est, de nord-vest și al celor din partea muntenegreană a Sandžakului. Standardul muntenegrean are nu numai trăsături comune cu toate celelalte
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
de specialitate folosit de lingviști și de oficialități. Sârbii au afirmat totdeauna că vorbesc sârbește, iar croații că vorbesc croata. Muntenegrenii considerau în general că vorbesc sârba sau, uneori, muntenegreana, iar bosniacii spuneau că vorbesc croata sau, uneori, sârba sau bosniaca. În Serbia, după datele recensământului din 2011, și în Muntenegru, conform celor ale recensământului din același an, în aceste țări n-ar fi vorbitori de sârbocroată. Pentru Bosnia și Herțegovina nu sunt disponibile date despre numărul locuitorilor după limbile vorbite
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
din același an, în aceste țări n-ar fi vorbitori de sârbocroată. Pentru Bosnia și Herțegovina nu sunt disponibile date despre numărul locuitorilor după limbile vorbite. "The World Factbook" a CIA menționează doar că limbile vorbite în această țară sunt bosniaca, croata și sârba. În această țară, la cei care caută și cultivă contactele între diferitele etnii, mai ales tineri, se găsește termenul "naš jezik" „limba noastră” și adverbul "naški" „pe limba noastră”. Denumirea limbii materne reprezintă o problemă pentru cei
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
unele țări, statisticile care iau în seamă limba maternă a locuitorilor continuă să folosească termenul „sârbocroată”. De exemplu în Canada se menționează separat vorbitorii de sârbă, de croată și de sârbocroată. Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie a adoptat denumirea „bosniacă, croată sau sârbă”. Controversele în jurul termenului „sârbocroată” sunt foarte vii de la dezintegrarea Iugoslaviei, nu numai între lingviști sârbi și croați, ci și printre cei sârbi și cei croați. Unii afirmă existența entității pe care continuă să o numească sârbocroată, alții
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
vorba de o limbă unitară atât din puncte de vedere lingvistic, cât și sociolingvistic, și că nu există niciun motiv să nu se mai numească sârbocroată. În Bosnia și Herțegovina se folosește uneori termenul „limba bosniacă”, alteori se tratează împreună bosniaca, croata și sârba, cu prescurtarea BHS, considerându-se totodată limbi aparte. Lingvistul Nedad Memić folosește și el prescurtarea "BHS", pe care o declină ca orice substantiv (exemplu: "u BHS-u" „în (limba) BCS”). Lingviștii din alte țări, în general neimplicați emoțional
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
alt autor care folosește acest termen. În unele instituții, limba se predă cu denumirea a trei sau patru standarde ale sale. La Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale din Paris, aceasta este „bosniacă-croată-sârbă”», la Universitatea din Graz (Austria) este „bosniacă/croată/sârbă (BCS)”. Centrul de Cercetări asupra Limbilor Slave și Est-europene (SEELRC) al Universității Duke (S.U.A) de asemenea se ocupă de „bosniacă/croată/sârbă (BCS)”, pe când la Universitatea Paris-Sorbonne (Paris IV) se poate obține o diplomă de sârbă-croată-bosniacă-muntenegreană
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
de Limbi și Civilizații Orientale din Paris, aceasta este „bosniacă-croată-sârbă”», la Universitatea din Graz (Austria) este „bosniacă/croată/sârbă (BCS)”. Centrul de Cercetări asupra Limbilor Slave și Est-europene (SEELRC) al Universității Duke (S.U.A) de asemenea se ocupă de „bosniacă/croată/sârbă (BCS)”, pe când la Universitatea Paris-Sorbonne (Paris IV) se poate obține o diplomă de sârbă-croată-bosniacă-muntenegreană.
Limba sârbocroată () [Corola-website/Science/304218_a_305547]
-
Numărul de „muntenegreni” și „sârbi” variază considerabil de la un recensământ la altul din cauza unor modificări în percepția populară, experiența lor, sau alegerea de a-și exprima identitatea și apartenența etnică. Limba oficială în Muntenegru este în muntenegreana. De asemenea, sârba, bosniaca, albaneza și croata sunt recunoscute în utilizare. Toate aceste limbi, cu excepția albanezei, sunt reciproc inteligibile. Conform recensământului din 2011, cei mai mulți cetățeni au declarat sârba ca limbă maternă. Muntenegreana limba maternă majoritară a populației cu vârsta sub 18 ani, deși cu
Muntenegru () [Corola-website/Science/302736_a_304065]
-
Limba oficială, națională și cea mai răspândită în Macedonia este macedoneana. Limbile Macedoniei corespund diverselor grupuri etnice. Statul macedonean recunoaște oficial șase limbi ale minorităților naționale: albaneza, turca, romani, sârba, bosniaca și aromâna. Conform recensământului din 2002, Macedonia avea o populație de 2.022.547 cetățeni. 1.344.815 de macedoneni au declarat că vorbesc macedoneana, 507.989 că vorbesc albaneza, 71.757 că vorbesc turca, 38.528 că vorbesc romani
Limbile din Republica Macedonia () [Corola-website/Science/335907_a_337236]
-
cetățeni. 1.344.815 de macedoneni au declarat că vorbesc macedoneana, 507.989 că vorbesc albaneza, 71.757 că vorbesc turca, 38.528 că vorbesc romani, 6.884 că vorbesc aromâna, 24.773 că vorbesc sârba, 8.560 că vorbesc bosniaca și 19.241 că vorbesc alte limbi. Unele limbi minoritare sunt cooficiale, împreună cu macedoneana, la nivel local în comunele ("opštini") în care sunt vorbite de cel puțin 20% din populație. Astfel, albaneza este cooficială în Tetovo, Brvenica, Vrapčište și alte
Limbile din Republica Macedonia () [Corola-website/Science/335907_a_337236]
-
Astfel, albaneza este cooficială în Tetovo, Brvenica, Vrapčište și alte comune. Turca este cooficială în Centar Župa și Plasnica. Romani în Šuto Orizari și aromâna în Crușova, deși este vorbită de doar ~10% din populație. Sârba este cooficială în Čučer-Sandevo. Bosniaca este singura limbă minoritară recunoscută care nu este oficială la nivel local în nicio comună. Politica lingvistică a Macedoniei este reglementată prin Articolul 7 al Constituției Republicii Macedonia și de Legea Limbilor. Conform Constituției: Macedoneana ("makedonski jazik") este o limbă
Limbile din Republica Macedonia () [Corola-website/Science/335907_a_337236]
-
comunele unde o limbă minoritară este vorbită de cel puțin 20% din populație, acea limbă are statut co-oficial alături de macedoneană. Cinci din cele șase limbi minoritare recunoscute sunt co-oficiale în unele comune, singura care nu are acest statut nicăieri fiind bosniaca. Albaneza ("gjuha shqipe") este o limbă indo-europeană vorbită de circa 7,3 milioane de oameni din toată lumea, în special în Albania și Kosovo, dar și în alte zone ale Peninsulei Balcanice unde există populație albaneză, inclusiv în vestul Republicii Macedonia
Limbile din Republica Macedonia () [Corola-website/Science/335907_a_337236]
-
și Herțegovina, Muntenegru, Croația și Macedonia. Este oficială în Serbia și una din limbile oficiale ale Bosniei și Herțegovinei, și este principala limbă vorbită de sârbi. Sârba se vorbește în Macedonia mai ales în comunele (~20% din populație) și (19%). Bosniaca ("bosanski", босански) este un registru standardizat al limbii sârbo-croate, o limbă slavă de sud, vorbită de bosniaci. Ca formă standardizată a , este una din cele trei limbi oficiale din Bosnia și Herțegovina. Majoritatea vorbitorilor de bosniacă din Macedonia trăiesc în
Limbile din Republica Macedonia () [Corola-website/Science/335907_a_337236]
-
din populație) și (19%). Bosniaca ("bosanski", босански) este un registru standardizat al limbii sârbo-croate, o limbă slavă de sud, vorbită de bosniaci. Ca formă standardizată a , este una din cele trei limbi oficiale din Bosnia și Herțegovina. Majoritatea vorbitorilor de bosniacă din Macedonia trăiesc în Skopje și în . Aromâna ("limba armănească") sau vlaha este o limbă romanică de est vorbită în Europa de Sud-Est. Vorbitorii ei sunt numiți aromâni sau (exonim care denumește comunitățile balcanice de aromâni, meglenoromâni și români). Ea
Limbile din Republica Macedonia () [Corola-website/Science/335907_a_337236]
-
destramă și au loc câteva conflicte paralele. Astfel, în Bosnia centrală, izbucnește un război deosebit de violent între croați și bosniaci, conflict care se extinde și în Herțegovina Occidentală. Orașul Mostar divizat de râul Neretva între o secțiune croată și una bosniacă este teatrul unor confruntări violente. În acest conflict se înregistrează alianțe locale între sârbi și croați în luptele contra musulmanilor (la asediul orașului Sarajevo participă și forțele croate din localitatea Kiseliak, iar artileria sârbă bombardează partea bosniacă din Mostar). În
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
națională recunoscută în Austria. Conform recensământului din 2001 trăiau atunci în Austria un total de 710.926 de cetățeni străini. Dintre aceștia, cei mai mulți, 283.334 provin din fosta Iugoslavie (dintra care 135.376 vorbesc sârba; 105.487 croata; 31.551 bosniaca există practic 272.414 vorbitori ai sârbo-croatei plus 6.002 vorbitori de slovenă și 4.018 de macedoneană). Al doilea mare grup etno-lingvistic minoritar îl constituie turcii (inclusiv minoritate kurzilor) în număr de 200.000 până la 300.000 care trăiesc
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
citate de Departamentul de Stat al SUA în 2008, 45% din populatie se identifică din punct de vedere religios că musulmani, 36% că ortodocși sârbi, 15% că romano-catolici, 1% că protestanți, si 3% ca aparținând altor culte sau că atei. Bosniacă, croată și sârbă sunt limbi oficiale, dar toate trei sunt standarde reciproc inteligibile ale sârbo-croatei. Bosnia se confruntă cu o dublă problemă: reconstruirea unei țări devastate de război și introducerea economiei de piață în locul celei centralizate comuniste. Una din grelele
Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/298080_a_299409]