56 matches
-
fi recepționat mesajul emfatic și frivol al lui Galan, răsuci capul și se răsti de departe: Ia aminte la un lucru! zise el, pe când negura se topea, străpunsă de primele sulițe de foc ale soarelui. În câmpul de harbuji din bostănărie, ai să vezi, de la o vreme, cum un harbuz anume va crește cu un spor nemaipomenit. Când s-o alege, ai să-l cunoști și singur. Să-l alinți cu nume de femeie! Și să nu-l dai spre mâncare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Poate cel mai norocos chiabur din Goldana. Și acuma, pleacă chiaburul... În grădina lui, roata cu cupe pentru udat, care scotea apă din gârla despletită a Gegiei, nu ostenea niciodată. Șuvoaiele repezi, pe care le alimenta roata cu cupe a bostănăriei, unduiau printre tufele sumețite de pătlăgele, de ardei, de vinete, printre curpenii de pepeni, cu frunze țepoase, printre căpățânile rotunde de varză... Parcă erau duse de o bătăioasă bucurie... Da' norocos, ca la pepeni, cum e el, greu să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de ardei, de vinete, printre curpenii de pepeni, cu frunze țepoase, printre căpățânile rotunde de varză... Parcă erau duse de o bătăioasă bucurie... Da' norocos, ca la pepeni, cum e el, greu să mai afli pe altul sau în altă bostănărie!.. Potop de roadă! oftă el cu invidie. Numai că... era zgârcit! alese Nicanor o critică anume pentru Petrea Păun, care, împreună cu caii săi, devenea tot mai mic, diminuându-se, cu cât se apropia de malul galben al terasei de desprindere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
desprindere, din marginea Baisei și în care căruțele de odinioară tăiaseră defileu către fumuriul zărilor. Păun ținea, totdeauna, își aminti el, un pepene mare, cel mai mare din câți erau ochiți de copiii-hoți, prin gardul amarnic de spini, care împrejmuia bostănăria. Chiaburul ascundea acest pepene și nimănui nu-i dădea să guste din el. Îl bagă în pântecele femeii", clevetiseră, mai demult, limbi veninoase. Că Iustiniana, răposata nevastă a lui Petrea Păun, avusese burduhanul umflat, ca de ducă-se pe pustii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
îndesându-și bancnotele în chimir, până a le da doctorilor, care scoteau, iarăși, cu o siringă lungă, lichide roșii, din pântecele Iustinianei. Păun dădea și de pomană, totdeauna, mai cu seamă miercurea și vinerea și în zilele luminate. Dădea din bostănăria îngrădită de spini și păzită de frica dulăilor ciobănești, cât voiau să ia văduvele din Goldana și invalizii de război, care veneau, pe malul Gegiei, în mantale ponosite, sprijinindu-se în cârje. Da' tot se cunoaște că e hapsân, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Pepenoaicei. Feri în lături curpenii și rostogoli, mai încolo, pe ceilalți pepeni, mari cât căldările de la stână, dar părând niște stârpituri, pe lângă făloșenia Pepenoaicei. Apoi, bătu, adânc, în pământ, priponul de la lanțul câinelui, ochind ca nemaivăzutul juvaer al grădinilor și bostănăriilor din Goldana să rămână în cercul ce putea fi patrulat de către câinele din legătoare. Bătu și pe Stalin, cu ciubota de cauciuc în coaste și cu o vargă desfrunzită peste spinarea descărnată și cheală, fiindcă potaia, după ce mirosise, cu indiferență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și de obediență nelimitată, de la care smulse un angajament ferm, precum că nimeni nu se va atinge de magnifica Pepenoaică. Cedă, în cele din urmă, insistențelor cu care Petronia, ușurată și tocmită la loc, în ce privește lăuntrurile, îl conjura de la marginea bostănăriei: Vino, omule, la țeremonia cumetriei fetei tale! Vino, nu fi nebun, vino, măcar să o vezi cât e de frumoasă! Că doar nu te-o fi cununat Partidul vostru comunist cu Pepenoaica! Arde-v-ar focul Iadului capitalist din toată America
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ea de câteva ori, cu o atenție atât de concentrată, de parcă pentru asta ar fi venit acolo la pârleaz, să tragă un tutun, în fundul grădinii lui Nicanor. Suflând un nour prelung, începu, înecându-se de fum: Au dat caii în bostănărie... Toată noaptea i-am alungat... Dar năboiau din toate părțile... Sunt turbați de sete, săracii... Au mușcat mulțime de pepeni, cu dinții lor mari... Prăpăd au făcut, nu alta! Pepenii vătămați cu dinții, ori pe cei zdrobiți de copite, i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Dar năboiau din toate părțile... Sunt turbați de sete, săracii... Au mușcat mulțime de pepeni, cu dinții lor mari... Prăpăd au făcut, nu alta! Pepenii vătămați cu dinții, ori pe cei zdrobiți de copite, i-am scos grămadă, la marginea bostănăriei. Se văd și de aici, după miezul lor roșu, concentrat într-o movilă mare... Ușurat de faptul că-și făcuse datoria, raportând despre cele petrecute în plantonul lui, Marin Tărniceru împunse cu degetul, de la distanța aceasta, în pata aprinsă roș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ale herghelegiilor, cu ochi roșii de praful copitelor, adulmecau zorile bălane, ce dădeau semnalul pornirii. Nicanor, care descifra ușor, dintr-o narațiune, partea cu miez, pricepu că în noaptea când plantonul Marin Tărniceru alergase, de colo-colo, ca să abată din latura bostănăriei imensa cavalcadă, de fapt, fostul lui camarad de militărie legase prieteșug de ocazie, cu paznicii megahergheliei. Însetat, ca și ei, de drumul prin arșița de furnal a Baisei, se îmbătaseră toți, ca niște porci, așa că, purtându-și piedicile lor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Gheorghe (2004: 157−158). 11 Nu trebuie confundate aceste construcții cu cele, aparent identice, în care de este marca prepozițională a poziției sintactice a relativului în subordonată, operatorul CI fiind indiferent: Indiferent de cine ți-e frică, frica nu păzește bostănăria; Indiferent de unde ai fi plecat, în trei zile aveai tot timpul să ajungi.. 12 Cf. Gheorghe (2004), ibid.. 13 S-ar părea că doar îmbinarea indiferent cât și compusul indefinit oricât permit o interpretare strict concesivă, datorită sensului cantitativ care
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
fericire. Așezat între astfel de parametri, nici măcar talentul unui Mircea Cărtărescu nu se salvează, opera acestuia fiind o magistrală prelucrare de limbă poetică, dar care, din păcate, spune puțin. Am zice noi, un câine de aleasă rasă pus să păzească bostănăria. Drept pentru care autorii cu adevărat talentați, simțind pericolul clasării lor ca postmoderniști, au început deja să se debaraseze de această orientare, exemplul cel mai elocvent fiind acela al lui Liviu Ioan Stoiciu. Cât rău au putut să facă postmoderniștii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de caracter. Spânul este simbolul răului, viclean, Înfricoșător, agresiv și violent, având ca principiu de viață ideea că „cea mai mare parte a oamenilor sunt dobitoace care trebuiesc ținute În frâu”. Prin Întregul său comportament, Spânul ilustrează proverbul „frica păzește bostănăria” sau „când vezi că mâța face marazuri, s-o strângi de coadă până mănâncă mere pădurețe”. „Geniul humuleștean este această capacitate extraordinară de a-și lua În serios eroii, de a le retrăi aventurile, de a pune cu voluptate În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pașilor săltați, eventual chiar numărați, prevăzuți de executarea unor dansuri rituale (cum ar fi acela al "călușarilor")". 358 Iuliu Zanne, în Proverbele românilor, oferă următoarea explicație pentru originea acestei locuțiuni: "a te face să-ți pierzi răbdarea ca și pândarul bostănăriei, care a ieșit din pepeni afară ca să bată pe acei care-l ocărau" (Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria și Macedonia, vol. 1 [1893], cu o prefață de Nicolae Constantinescu, ediție îngrijită de Mugur Vasiliu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
tentativa de furt, pentru a-i distrage atenția, și asupra acestora își descarcă furia paznicul, cu atât mai mult cu cât presupune că poate fi și victima unei manevre." În continuare, lingvistul ieșean leagă această explicație de dictonul "Frica păzește bostănăria!" (Stelian Dumistrăcel, "Scoși din pepeni", în Lumina de duminică, 27 august 2008). 359 Keiko Matsuki, "Metaphors of Anger in Japanese", în John R. Taylor și Robert E. MacLaury (eds.), Language and the Cognitive Construal of the World, Mouton de Gruyter
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sezonieră familiilor nevoiașe. Am luat și noi o bucată de pământ pe care am semănat legume și pepeni. Îmi amintesc că legumele n-au mers bine, în schimb recolta de pepeni a fost foarte bună. Așa am ajuns paznic la bostănărie, unde într-un bordei improvizat am petrecut vreo două săptămâni. Deoarece mâncarea de acasă ajungea mai greu, cura mea cu pepeni a compensat nevoia de hrană. Astfel că, la sfârșitul “sezonului”, m-am ales cu o burtă care aducea cu
PE URMELE UNUI REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1691]
-
înghit cu noduri. * Lupul își schimbă părul; omul și-l păstrează. * Cel ce-și face semnul crucii pentru a fi văzut de alții, nu este văzut de Dumnezeu. * Cel ce te pălmuiește, regretă că ai numai doi obraji. * Frica păzește bostănăria, dar nu și casa de bani. * Paza bună atrage atenția. * Nu aduna mai mulți bani decât poți să numeri. * Puterea stă în minte, nu în flinte. * Decât să tragi de-a surda, mai bine tragi cu durda. * Unii se joacă
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
și a sediilor În care se desfășoară activitatea CDE, IKUF sau Comunitate, să fie asigurată. Veți face un control sistematic asupra felului cum se face paza sediilor”. Cei care semnaseră circulara ce inoculase subalternilor frica de a nu fi jefuită bostănăria fuseseră: Bercu Feldman (secretar general) și Iacob Wechsler (responsabilul comisiei organizatorice). b.t. CDE Huși a murit! !1 Arhivele consemnează și intervalul exact când evreii hușeni au Înfipt bomboana pe coliva dragei lor organizații, cu care au mers de-a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
câteva cuvinte din limba germană pe care le folosea față de băeții de seama lui în timpul ocupației. Se povestește că într-o noapte s-a dus să „fure” pepeni din pepenăria unchiului lui, moș Dumitru. Moșul l-a văzut intrat în bostănărie, l-a lăsat să ia în sac pepeni, dar a vrut să-l sperie ca să nu-i mai strice pepenii și altă dată, pentru că băiatul nu-i alegea pe cei copți, ci lua ceea ce vedea la lumina lunii, astfel a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
condeiul în mînă, la vârsta de cinci ani, pe când mămica lupta din greu ca să nu scriu cu mâna stângă, unchiul Constantin îi povesta lui tata despre norvegienii care au mers până la Polul Nord. Într-o vară pe când stam de pază la bostănărie cu unchiul Constantin, care era numai cu opt ani mai „mare” ca mine, o ploaie torențială ne-a obligat să ne adăpostim amândoi sub o rogojină. Tot la paza bostănăriei cu unchiul Constantin, a venit un copilaș mai mic decât
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
până la Polul Nord. Într-o vară pe când stam de pază la bostănărie cu unchiul Constantin, care era numai cu opt ani mai „mare” ca mine, o ploaie torențială ne-a obligat să ne adăpostim amândoi sub o rogojină. Tot la paza bostănăriei cu unchiul Constantin, a venit un copilaș mai mic decât mine, desculț, murdar, cu semne clare că nasul îi făcea inundații până peste buza de sus a gurii, și ne-a cerut un pepene ca să mănânce. Unchiul s-a dus
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
unchiul Constantin, a venit un copilaș mai mic decât mine, desculț, murdar, cu semne clare că nasul îi făcea inundații până peste buza de sus a gurii, și ne-a cerut un pepene ca să mănânce. Unchiul s-a dus în bostănărie și a adus un pepene mic și i l-a arătat și l-a întrebat dacă îl mănâncă tot, să i-l taie. Copilul a răspuns convingător că-l mănâncă tot. Atunci l-a mai întrebat, „dar dacă-ți mai
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
câteva cuvinte din limba germană pe care le folosea față de băeții de seama lui în timpul ocupației. Se povestește că într-o noapte s-a dus să „fure” pepeni din pepenăria unchiului lui, moș Dumitru. Moșul l-a văzut intrat în bostănărie, l-a lăsat să ia în sac pepeni, dar a vrut să-l sperie ca să nu-i mai strice pepenii și altă dată, pentru că băiatul nu-i alegea pe cei copți, ci lua ceea ce vedea la lumina lunii, astfel a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
condeiul în mînă, la vârsta de cinci ani, pe când mămica lupta din greu ca să nu scriu cu mâna stângă, unchiul Constantin îi povesta lui tata despre norvegienii care au mers până la Polul Nord. într-o vară pe când stam de pază la bostănărie cu unchiul Constantin, care era numai cu opt ani mai „mare” ca mine, o ploaie torențială ne-a obligat să ne adăpostim amândoi sub o rogojină. Tot la paza bostănăriei cu unchiul Constantin, a venit un copilaș mai mic decât
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
până la Polul Nord. într-o vară pe când stam de pază la bostănărie cu unchiul Constantin, care era numai cu opt ani mai „mare” ca mine, o ploaie torențială ne-a obligat să ne adăpostim amândoi sub o rogojină. Tot la paza bostănăriei cu unchiul Constantin, a venit un copilaș mai mic decât mine, desculț, murdar, cu semne clare că nasul îi făcea inundații până peste buza de sus a gurii, și ne-a cerut un pepene ca să mănânce. Unchiul s-a dus
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]