3,270 matches
-
ori s-a preschimbat în cei doi plămâni din care a crescut mișcarea lumilor. 6. vârful piciorului meu lângă vârful piciorului tău ca niște boturi de animale fiecare pe celălalt vrea să îl ajute să înoate în afara apelor între aceste boturi de animale există o complicitate de spovedanie așa cum între brațele noastre există o complicitate de jucării despachetate șoldurile mele sunt pe măsura pieptului tău ca niște steaguri vii pe câmpul de bătălie în rochia mea de femeie există o violență
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/4565_a_5890]
-
cealaltă jumătate de pântec îl îneacă Plutesc pe deasupra mea. Privesc cum în fiecare por al pielii mele Trăiește câte-o civilizație de bacterii Câte-un imperiu de microbi câte-o împărăție de viruși Cuvintele Tale, Iehova, Dumnezeul meu, cad printre boturile lor. Vine trupul meu și le paște. Vine mintea mea și le uită. Și cuvintele Tale ajung numai foarte rar la inima mea. Dumnezeu îmi îmblânzește inima Dumnezeu scoate dracii din inima mea Așa cum scoți ghimpii din labele unei sălbăticiuni
Cântec de mulțumire pentru Iehova, Dumnezeul meu () [Corola-journal/Imaginative/5397_a_6722]
-
suflet tinicheaua vai, lume...eram tânăr ca un mânz sfintelor tradiții românești. iar voi m-ademeneați prin văi cu ierbi vă sărut și eu ca Valentinul SOL DE DOR și noaptea, dimineața sau la prânz cu iubirea un stigmat pe bot. vine Sfântul-Valentin mă bronconeam cu cei mai tineri cerbi. doar tabacul prost și numai vinul ca un făt-frumos călare aflasem ce e dragostea știam îmi mai spun că n-am murit de tot. și aduce din Divin să pasc prin
Poeme din inimioară.... In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Filip () [Corola-journal/Imaginative/87_a_87]
-
Era apusul de soare. UMBRA SÂNGELUI TAU PE ZAPADA Nu mai am timp să privesc iepurimea depășind viteza luminii și nici tăcuta așteptare a scrisorii tale de la Paris. Nu mai am răbdare pentru grădinile zoologice care domesticesc, te pun cu botul pe labe. Visez la tristețea ursului brun gata să înșface indiferenții căutători de zmeură și la mirositorul trup al haitelor de lupi. Visez la ferocitatea lor în lumina lunii pline, plutind peste setea de sânge, dar visez și la necruțătoarele
La mila frontierei dintre noi by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/5316_a_6641]
-
rămas să locuiesc mai departe în casă cu obloane, împachetata în negrul de fum. La trei dimineața, gîndacul trosnește cu zgomot sub pantof și cade în golul celor patru etaje proaspăt zugrăvite. În mijlocul camerei, nu ma așteaptă decît ea, aricioaica. Botul ei umed îmi atinge gleznă. Se gudura pe lîngă mine: de doi ani și jumătate, de cînd locuim împreună, îmi place să cred că noi două am devenit, daca nu prietene, cel putin amice. Și nu pot să pricep de ce
Ritmuri de îmblînzit aricioaica by Doina Ioanid () [Corola-journal/Imaginative/6479_a_7804]
-
nici mirări, nici grije, Lin cumpănit între corola tijei Și-otelul orbitor, doar ochii, parcă, Simțeam cum de plăcere i se-ncarcă. Mergeam asemeni lui, pășind pe-o urmă Lăsată-n iarbă, ne-nsoțea în turmă Și cerbi și nevăstuici cu botul umed, Și încercam voios să mă încumet Să nu-l mai părăsesc deloc de-acuma, Cînd pipăiam chiar eu cu pieptul bruma, Și să ajung, mereu prieten cu dînsul, Acolo unde-s una rîsul, plînsul, Ca să mă tupilez cuminte-n
Călătorie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6755_a_8080]
-
nici mirări, nici grije, Lin cumpănit între corola tijei Și-oțelul orbitor, doar ochii, parcă, Simțeam cum de plăcere i se-ncarcă. Mergeam asemeni lui, pășind pe-o urmă Lăsată-n iarbă, ne-nsoțea în turmă Și cerbi și nevăstuici cu botul umed, Și încercam voios să mă încumet Să nu-l mai părăsesc deloc de-acuma, Cînd pipăiam chiar eu cu pieptul bruma, Și să ajung, mereu prieten cu dînsul, Acolo unde-s una rîsul, plînsul, Ca să mă tupilez cuminte-n
Călătorie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6734_a_8059]
-
o iubire secretă Pentru dansatorul din porțelan de Sevres Care fusese expus în vitrina bijutierului Mort și el ros pe dinăuntru de fantasmele proprii; De asta florile creșteau singure Semințele sălbăticite izbucneau de sub pielea oglinzii Mici monștri care amușinau cu boturile lor cerul; O, '................! Cerul era umed, igrasios, îngerii se dezlipeau Ca abțibildurile lipite provizoriu Cu limba, Lunecau de pe înălțimile rugăciunii Ca de pe tobogan Oamenii îi îmblînzeau Îi foloseau ca îngeri de companie. Dar poetul? Desculț, flămînd, cu hainele numai zdrențe
Cum a dispărut orașul grecesc Cnossos sau Poetul bătrîn își declamă faima by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6512_a_7837]
-
se mai zărea nimic, nici măcar un zbenghi cât unghia. - Vezi, a continuat zmeul cu același glas neînduplecat, rana din ceafă s-a închis, dar cea din suflet va rămâne până-oi muri. Știi ce-ai zis, că am coada și botul de câine? - Da', așa-l ia pe om, câteodată, gura pe dinainte și spune vrute și nevrute! - Rău, îi! - a mai mormăit nemulțumită gadina și s-a aruncat pe neașteptate asupra omului, hotărâtă să-l mursece și să-l piardă de tot
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
și hrănite, late-n umeri, cărnoase, cu fese și coapse semețe, bombate deșănțat prin pantalonii strîmți; interviul de o oră a fost la fel de formal ca la unguri, căpătînd însă treptat, pe măsură ce interlocutoarele se încălzeau, menirea explicită s-o pună cu botul pe labe. Din nou de unde vine, cum a nimerit aici, ce intenții are, pe un ton tot mai rățoit, de sictir și înjurătură, suspicios-paranoic, ca în filmele rusești cu naziști din prima copilărie a Marianei și parcă ar fi trăit
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
Emil Brumaru Duminica-i cu mandarine moi pe tavă, În lucruri nu mai este nici o grabă, Cuierul flutură ca pe un steag capotul, Mînerele-n sertare-și bagă botul Și-amușină, despăturind cearceafuri, Peste dulapuri cad încet-încet vechi prafuri... Ființele își lenevesc plăcerea De-a stoarce miezuri ce-și preling lin mierea Pe buzele lor coapte a dezmățuri Scăpate într-o doară din dulci hățuri, Cînd sînii și cu
Duminica-i cu mandarine... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7450_a_8775]
-
auziră din grădină. Am deschis ușa spre terasă. Șase corbi, am apucat să-i număr repede, se repeziseră asupra câinelui croncănind agresiv, îl loveau cu aripile, îl ciupeau de blană cu ciocurile lor lungi și negre, căutându-i ochii și botul. Cuți se culcase la pământ și cu labele din față își acoperise capul. îl atacau din toate părțile cu aripile larg desfăcute. Hâș! Hâș! Strig și-mi ridic brațele amenințător. Nici nu m-au băgat în seamă, atât erau de
Corbii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/7480_a_8805]
-
bulevardul care pare adormit, sub convoiul lent de mașini. Apoi se întoarce la cei doi. Acum capul fetei este mânjit de sânge, iar Alex apropie cât se poate, până când prinde smocurile de păr năclăite. Pletosul e enervat. I se vede botul nemulțumit. I se văd palmele înfipte în umerii fetei. O secundă, două. Apoi trupul ei inert coboară moale pe asfalt. A omorât-o, se gândește și un fior de neliniște îi înflorește în suflet. Descarcă imediat filmul, până când să ajungă
Lacătul și cheia by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7895_a_9220]
-
cu: fratele meu, porcul, Iar pe tine, cititorule, te pune pe drumuri greșite Arătîndu-ți ipotetica stea Canopus, Trimițîndu-te pînă acolo, tăindu-ți apoi orice posibilitate De a mai reveni între muritorii fericiți Se pupă cu cîinii prin parcuri - spun unii -, Botul i s-a alungit ca al lupilor, Și-a inventat un pedigriu fabulos Cu care vrea să treacă toate vămile pustiei din jur, Dar, cititorule, ține-te deoparte, Poți să iei turbarea Iar de turbare nu scapi nici Cu toată
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/8351_a_9676]
-
nopții se aude gălăgie în pereți). În locul aneantizării, obștescul sfîrșit aduce o evoluție burlescă a materiei, un șir de monstruozități înveselitoare. Capul muribundului crește pînă la dimensiuni neverosimile, ocupînd tot spațiul înconjurător, în vreme ce fața i se micșorează, luînd forma unui bot, apoi forma unui cioc de cocoș care înghite o rîmă. Superstiției i se dă cu tifla: „atît a mai rămas din el, «ceva/ ca un disc». După ce a fost spălat. Țațo, dacă-i faci cuiva/ vrăji cu apa cu/ care
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
autori. Dicționarul analitic de opere... este, în mod evident și firesc, contribuția mai multor generații. Vechea gardă a filologiei clujene a dus greul, și ea cu diferențe de vârstă pe care nu le mai menționez: Georgeta Antonescu, Leon Baconsky, Nicolae Bot, Cornel Căpușan, Doina Curticăpeanu, Sergiu Pavel Dan, Vasile Fanache, Sara Iercoșan, Mircea Muthu, Dumitru Pop, Cornel Robu, Octavian Șchiau, Ion Șeuleanu, Silvia Tomuș, Ion Vartic, Vasile Voia. Din rândul acestora, trei nu mai sunt de multă vreme printre noi: Livia
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
inițiale care nu au ajuns să vadă nici primul volum al dicționarului. Toți ceilalți critici sau eseiști (dar aproape deloc istorici literari) au intrat ca asistenți sau lectori în Filologia clujeană imediat după 1989: în primul val - Ștefan Borbély, Ioana Bot, Corin Braga, Sanda Cordoș, Gheorghe Perian, iar apoi cei mai tineri - Laura Pavel, Horea Poenar, Lionel Decebal Roșca, Călin Teutișan, Mihaela Ursa, sau foarte tineri - Laura Lazăr-Zăvăleanu, Nora Rebreanu Sava, colaboratoare numai la volumele III și IV, Andra Bruciu Ivan
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
Bruciu Ivan și Ovidiu Mircean, colaboratori numai la volumul IV. Campionul absolut la numărul de articole redactate (111) e nimeni altul decât coordonatorul; 42 de articole are Ștefan Borbély, 39 - Georgeta Antonescu, 38 - Gheorghe Perian, 36 - Călin Teutișan, 31 - Ioana Bot, câte 30 - Laura Pavel și Lionel Decebal Roșca, 29 - Mircea Muthu, iar ceilalți se situează la o medie de 20-25 de articole, minus ultimii veniți. Veteranii sunt, în general, mai conciși decât cei foarte tineri, dar nu chiar în toate
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
auctoriale: „Prin anotimp străin, la ceasul/ cînd aburi ca sudoarea curg pe zidurile lumii,/ vîrtej țîșnit sub pasul meu de frunze/ asurzitor învăluindu-mă./ Cu ochii închiși, oprit în spaima tandră/ eu am rămas cu haita-n răsucire:/ limbi roșii, boturi în ocol, și rug/ suind pe căi de fum spre cer.// Neașteptată, repede pierită, fericită/ mînie a văzduhului!/ Ca dintr-un val m-am reîntors,/ o frunză de rugină/ căzu de-a lungul degetelor și ele n-o opriră.// Și
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
decît oameni în poziții importante, funcții executive, patroni, politicieni, miniștri, dar sînt buni și primarii, comisarii vamali, polițiștii, oameni cu putere, care de obicei sînt căsătoriți. |știa nu riscă să facă scandal cînd nu îmi mai folosesc, stau blînzi, cu botul pe labe. Burlacii sînt periculoși, iar introvertiții cei mai periculoși. Ghinionul este că mulți dintre șefi sînt introvertiți, ceea ce complică neplăcut situația. Poate că România să mai evolueze, să se mai schimbe introvertiții aștia, care au probleme existențiale. Viața în
Cherchez l’homme! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13256_a_14581]
-
oare aceleași buguri?” (mbi.com) etc. Uneori termenul e introdus de marca analogiei imperfecte - un fel de: “un fel de struțocamilă, rezultată din încrucișarea unor termeni bancari cu unii specifici fondurilor de acumulare” (daciaclub.ro); “era prea mișto mașina, avea bot asemănător cu Laguna 2 și spate de Megane sedan 2, adică un fel de struțocămilă” (ib.). Cuvîntul primește adesea (direct sau prin intermediar sintactic) atributele compuse care indică dubla natură a obiectului sau faptului desemnat: “o struțocămilă cultural-ideologică” (observatorcultural.ro
Struțocămila by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13326_a_14651]
-
cu textul încriminat, dar care au dovedit, încă o dată, că românul nu uită să fie poet chiar și în cele mai grele momente. Prim-plan: dl invitat la emisiune privea la moderator de parcă, ieșind din Primărie, s-ar fi lovit bot în proră cu vasul „Transilvania” pe post de, coșbucian vorbind, Ex ossibus ultor, reprezentând flota României pe ucigătoarea Mare a Sargaselor, via Triunghiul Bermudelor... ...Cu senatorul George Pruteanu, unul din cei mai avizați degustători de partide politice contemporane, lucrurile au
Umilirea demnitarilor by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13405_a_14730]
-
studiu În șalvari și cu ișlic, dacă Humanitas dă sau nu credit vocilor proaspete care știu să scrie și au ce să spună. De asemenea, nu i-ar strica domnului Breban o mică discuție cu Sonia Cristina Stan și Mălin Bot, doi ziariști pe cât de tineri, pe atât de incisivi, cu ajutorul cărora Humanitas a lansat o colecție rezervată oamenilor din presă. Iar demersurile nu se opresc aici. În editură se află deja câteva manuscrise ale unor tineri romancieri de care până
Controverse - Pornind de la o frază pripită by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/12059_a_13384]
-
de salon. Combină perfect, altfel spus, stilul policier-ului incitant, de calitate și retractilitatea suavă pe care-o au, de obicei, prozele poeților. O asemenea "cronică" de loisir universitar, relaxat fără să-și uite, însă, exigențele, este cea al Ioanei Bot, din Jurnal elvețian. În căutarea latinei pierdute, recent publicat la Casa Cărții de Știință din Cluj- Napoca. "Pretextul", precizat într-o notă, este cel al unei burse pentru studii doctorale la Seminarul de Romanistică al Universității din Zürich. Se întîmpla
Subgenul "înalt" al biograficului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12096_a_13421]
-
de Știință din Cluj- Napoca. "Pretextul", precizat într-o notă, este cel al unei burse pentru studii doctorale la Seminarul de Romanistică al Universității din Zürich. Se întîmpla cu zece ani înainte ca textul integral să apară în volum. Ioana Bot n-a luat, aflăm, notițe, pentru a construi, din detalii a căror adecvare se pierde în timp, o atmosferă, ci o persoană. Rezultatul este, așadar, echivalentul bricolat și frugal al unui respectabil Bildungsroman. Însemnările sînt dese, aproape cotidiene, acoperind perioada
Subgenul "înalt" al biograficului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12096_a_13421]