140 matches
-
întins pe zeci de pagini intime, pe care le putem citi și noi... Descoperind, la rândul său, o nouă cale de existență prin credința în Dumnezeu, Florin își va lua rămas bun de la uzină. Romanul se încheie cu săvârșirea sacramentului botezării creștinilor Florin, Mihai, Fidelia și Codrin. Ritualul are loc în mijlocul naturii, la un râu din apropierea satului și amintește de cel al botezului sfântului Ioan, în apa Iordanului. Veritabile imagini plăcute de religie creștin ortodoxă, dar și ecumenică, într-o atmosferă
TEISM ŞI ATEISM ÎN PROZA ANTI-COMUNISTĂ de GEORGE BĂJENARU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380894_a_382223]
-
mijloace de mărturie și de mărturisire, salvează în felul cel mai corect modul de existență, ca predare integrală de sine Harului Divin, mănăstirea și parohia vor fi, în cele din urmă și în europeana noastră diaspora, cristelnița perpetuă spre (re)botezarea și (re)nașterea nu doar a celorlalți europeni ai noștri, ci și a ortodocșilor înșiși, care, marea majoritate sunt abia ieșiți de pe băncile școlii noastre românești, deci în mare parte tineri și chiar foarte tineri. Așadar ei tinerii, cu a
DESPRE PARTICIPAREA TINERILOR CRESTINI IN U.E.... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371248_a_372577]
-
Târgoviștei - ca mijloc de mărturie și de mărturisire, salvează în felul cel mai corect modul de existență, ca predare integrală de sine Harului Divin, mănăstirea va fi, în cele din urmă și în europeana noastră diaspora, cristelnița perpetuă spre (re)botezarea și (re)nașterea nu doar a celorlalți europeni ai noștri, ci și a ortodocșilor înșiși. Dacă cineva ține seama de căutările și preocupările europene contemporane - în special la nivelul poporului - care fac posibilă misiunea sfântă a Ortodoxiei, relatările de mai
DREPTMĂRITORUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT AL ÎNTREGII MOLDOVE ŞI FOLOSUL, PARTICIPAREA SAU IMPACTUL CREŞTINILOR ORTODOCŞI ROMÂNI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1278 din [Corola-blog/BlogPost/347411_a_348740]
-
Hr., Boboteaza era sarbatorită împreună cu Nașterea Domnului, pe 6 ianuarie. Începând cu secolul al IV lea d.Hr., cele două sărbători au fost desparțite; 25 decembrie fiind data stabilită pentru prăznuirea Nașterii Domnului și 6 ianuarie pentru Botezul Domnului. Prin botezarea în Iordan, Hristos l-a îngropat pe vechiul Adam și a început astfel zidirea unui om nou. Apele Iordanului primind pe Dumnezeu-Omul, nu au avut ce să curețe, ci au fost ele însele purificate și toată creația. În ajunul și
TEOFANIA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347487_a_348816]
-
mijloace de mărturie și de mărturisire, salvează în felul cel mai corect modul de existență, ca predare integrală de sine Harului Divin, mănăstirea și parohia vor fi, în cele din urmă și în europeana noastră diaspora, cristelnița perpetuă spre (re)botezarea și (re)nașterea nu doar a celorlalți europeni ai noștri, ci și a ortodocșilor înșiși, care, marea majoritate sunt abia ieșiți de pe băncile școlii noastre românești, deci în mare parte tineri și chiar foarte tineri. Așadar ei tinerii, cu a
DESPRE FOLOSUL, PARTICIPAREA ŞI IMPACTUL TINERILOR CREŞTINI ROMÂNI ORTODOCŞI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 din 20 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344964_a_346293]
-
mănăstirile, ca mijloc de mărturie și de mărturisire, salvează în felul cel mai corect modul de existență, ca predare integrală de sine Harului Divin, mănăstirea va fi, în cele din urmă și în europeana noastră diaspora, cristelnița perpetuă spre (re)botezarea și (re)nașterea nu doar a celorlalți europeni ai noștri, ci și a ortodocșilor înșiși. Dacă cineva ține seama de căutările și preocupările europene contemporane - în special la nivelul poporului - care fac posibilă misiunea sfântă a Ortodoxiei, relatările de mai
SFANTUL ANTIM IVIREANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372660_a_373989]
-
Târgoviștei - ca mijloc de mărturie și de mărturisire, salvează în felul cel mai corect modul de existență, ca predare integrală de sine Harului Divin, mănăstirea va fi, în cele din urmă și în europeana noastră diaspora, cristelnița perpetuă spre (re)botezarea și (re)nașterea nu doar a celorlalți europeni ai noștri, ci și a ortodocșilor înșiși. Dacă cineva ține seama de căutările și preocupările europene contemporane - în special la nivelul poporului - care fac posibilă misiunea sfântă a Ortodoxiei, relatările de mai
DESPRE DOMNITORUL NEAGOE BASARAB... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373054_a_374383]
-
în Orient. În acest tratat, intenția lui Augustin este aceea de a găsi o explicație pentru problema originii sufletului care să se poată încadra în concepția sa antipelagiană și în doctrina sa privitoare la transmiterea păcatului originar și la necesitatea botezării copiilor. Totodată, îi este trimisă lui Ieronim Epistola 167 (Privitor la o sentență a apostolului Iacov) în care, analizând Iac. 2, 11, contestă ideea că toate păcatele ar fi egale așa cum pretindeau stoicii. Pelagius mai scrisese, pe vremea când încă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în această epocă să mai ofere răspunsuri. Și patriarhul Petru de Ierusalim (524-552) are un schimb de epistole cu Varsanufie în care îi cere sfaturi pentru a rezolva problemele născute în urma legilor lui Justinian din 529 care impuneau catehizarea și botezarea unui mare număr de păgâni. Laicii pun întrebări extrem de variate privind raportul dintre credința religioasă și circumstanțele vieții practice. Epistolarul e de mare ajutor pentru cunoașterea vieții spirituale din deșert sub toate aspectele sale, în raport cu problemele concrete ale indivizilor. Varsanufie
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
favorabil în Orient. în acest tratat, intenția lui Augustin este de a găsi o explicație pentru problema originii sufletului care să se poată încadra în concepția sa antipelagiană și în doctrina sa privitoare la transmiterea păcatului originar și la necesitatea botezării copiilor. Totodată, îi trimite lui Ieronim Epistola 167 (Privitor la o sentență a apostolului Iacob) în care, analizînd Iac. 2, 11, contestă ideea că toate păcatele ar fi egale, așa cum pretindeau stoicii. Pelagius scrisese, pe vremea cînd încă trăia la
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în timp ce Varsanufie, încă în viață, încetează în această perioadă să mai ofere răspunsuri. Și patriarhul Petru de Ierusalim (524-552) are un schimb de epistole cu Varsanufie, în care îi cere sfaturi pentru a rezolva problemele apărute din necesitatea catehizării și botezării unui mare număr de păgîni, în urma legilor lui Iustinian din 529. Laicii pun întrebări extrem de variate privind raportul dintre credința religioasă și circumstanțele vieții practice. Epistolarul e de mare ajutor pentru cunoașterea vieții spirituale din deșert sub toate aspectele ei
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
mici, tentați să judece lucrurile după aparențe, este schița „Boala animalelor”, unde este surprinsă reacția îngrijorată a celor doi copii, care iau un proces fiziologic normal la vite (rumegatul) drept semn de boală. Originală, în proza „Ziua bunicilor”, este ideea botezării copacilor din livadă cu nume de copii: „Aici copacii au nume. Toți. Îi cheamă: Cristinel, Adrian, Alina, Costel, Tamara, Gigi, Viorica, Vasilică, Nicușor, Tudorel, Maricica, Laura, Petrică, Sorina, Sorin... Așa se face că, astăzi, Sorin și Sorina sunt încărcați de
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
sat austriac era remunerat cu 52 de coroane. Un secol mai târziu, în Jutland, arhivele vorbesc de o vânătoare în care au fost uciși 260 de țigani, inclusiv o țigancă cu copilul ei. În țările scandinave, în 1560, se interzice botezarea și înmormântarea țiganilor, iar în 1637, țiganii găsiți pe acele teritorii puteau fi uciși fără judecată. Ordonanțe similare, decretate în secolele XVIII - XIX, au rămas valabile până în 1954. În Elveția, între secolele XVI - XVII, țiganii erau torturați, iar din 1580
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
care i-a preluat episcopul și i-a ajutat să urce cele trei trepte spre apa sfințită, rostind împreună cu ei formulele. Vârându-i în apa rece ca gheața, a proclamat: - Iisus s-a făcut asemenea Celui de Sus în clipa botezării în Iordan, grație apei reînnoitoare peste care a suflat duhul lui Dumnezeu. Așa cum e scris, „și duhul lui Dumnezeu plutea peste ape“, tot astfel deasupra voastră, Rotari și Rodoald, plutește acum Puterea, înnoindu-vă. IV N-am luat parte la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
supus. Punînd mîna pe toate titlurile civile și militare la care putea pretinde un om, Conducătorul și Stăpînul ilustrează concentrarea într-o singură persoană a puterilor împărțite odinioară între mai mulți "frați" de arme și de partid. În același timp, botezarea străzilor, a orașelor, a institutelor care-i poartă numele, stabilește o legătură directă între conducător și masele care-l omagiază cîntînd în cinstea lui imnul: "Stalin ne-a educat în spiritul credinței față de popor. Ne-a educat să ne ducem
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Subiectul botezării pruncilor este unul de actualitate și nici nu se așteaptă ca el să fie curând un subiect închis, întrucât el se află mereu pe masa discuțiilor, mai ales în dialogurile dintre diferite confesiuni creștine. Controversa botezării copiilor este de fapt
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Subiectul botezării pruncilor este unul de actualitate și nici nu se așteaptă ca el să fie curând un subiect închis, întrucât el se află mereu pe masa discuțiilor, mai ales în dialogurile dintre diferite confesiuni creștine. Controversa botezării copiilor este de fapt și cea mai acută controversă legată de botezul creștin. Din moment ce ne referim la botezul nou-născuților și copiilor, trebuie să analizăm în primul rând ce ne învață Sfânta Scriptură despre această practică. De aceea, am încercat aici
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
trăi între iudei să aibă aceeași lege ca și iudeii, în toate ale lui). Ori, iudeii, la Sinai, înainte de încheierea legământului cu Dumnezeu, au fost stropiți cu sânge, ritual care presupune că în prealabil s-au supus unui act de „botezare”. Motivarea biblică a acestei botezări pare cam forțată. Fapt este că ea se practica la iudei, înainte de ivirea creștinismului. Cert este, apoi, că Sfântul Apostol Pavel are cunoștință de ea (vezi mai ales I Cor. 10, 1-2). În veacul I
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
aceeași lege ca și iudeii, în toate ale lui). Ori, iudeii, la Sinai, înainte de încheierea legământului cu Dumnezeu, au fost stropiți cu sânge, ritual care presupune că în prealabil s-au supus unui act de „botezare”. Motivarea biblică a acestei botezări pare cam forțată. Fapt este că ea se practica la iudei, înainte de ivirea creștinismului. Cert este, apoi, că Sfântul Apostol Pavel are cunoștință de ea (vezi mai ales I Cor. 10, 1-2). În veacul I a. Chr., botezarea prozeliților căpătase
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
a acestei botezări pare cam forțată. Fapt este că ea se practica la iudei, înainte de ivirea creștinismului. Cert este, apoi, că Sfântul Apostol Pavel are cunoștință de ea (vezi mai ales I Cor. 10, 1-2). În veacul I a. Chr., botezarea prozeliților căpătase caracterul unui act de sine stătător, alături de circumciziune. Câtă vreme și pruncii - nu doar vârstnicii - erau supuși ritualului botezării, prin deducție se poate afirma că „modelul” iudaic de botezare a prozeliților, împrumutat de Sfântul Ioan Botezătorul, a fost
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Sfântul Apostol Pavel are cunoștință de ea (vezi mai ales I Cor. 10, 1-2). În veacul I a. Chr., botezarea prozeliților căpătase caracterul unui act de sine stătător, alături de circumciziune. Câtă vreme și pruncii - nu doar vârstnicii - erau supuși ritualului botezării, prin deducție se poate afirma că „modelul” iudaic de botezare a prozeliților, împrumutat de Sfântul Ioan Botezătorul, a fost împrumutat integral. Ceea ce însemnează că și Biserica creștină trebuie să fi botezat pruncii. Prof. J. Jeremias scrie textual că până la proba
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
I Cor. 10, 1-2). În veacul I a. Chr., botezarea prozeliților căpătase caracterul unui act de sine stătător, alături de circumciziune. Câtă vreme și pruncii - nu doar vârstnicii - erau supuși ritualului botezării, prin deducție se poate afirma că „modelul” iudaic de botezare a prozeliților, împrumutat de Sfântul Ioan Botezătorul, a fost împrumutat integral. Ceea ce însemnează că și Biserica creștină trebuie să fi botezat pruncii. Prof. J. Jeremias scrie textual că până la proba contrarie trebuie să se considere ca ceva de sine înțeles
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
proba contrarie trebuie să se considere ca ceva de sine înțeles că la intrarea în creștinism, copiii de toate vârstele erau botezați, inclusiv sugarii. Deducția aceasta, prof. J. Jeremias o întărește cu cunoscutele texte neotestamentare în care se vorbește de botezarea unor case întregi de convertiți, de care am discutat în prezentul studiu, însă în alt capitol. (A se vedea pe larg Pr. Prof. Grigore T. Marcu, „Botezat-a pruncii Biserica creștină primară?”, în Mitropolia Olteniei, Anul VIII (1956), Nr. 4-5
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Săi cu toată familia lor, cu certitudine Și le respectă perpetuu și în Cel Nou. „Am botezat și casa lui Ștefana” Noul Testament nu oferă date exacte despre botezul copiilor, în sensul de a recomanda sau a descrie în mod clar botezarea lor. Ținând cont de faptul că Botezul era legat de propovăduirea Evangheliei și de convertire, această lipsă ni se pare firească. Indirect însă, analizând temeinic cazurile descrise în Noul Testament când au fost botezate „case” întregi, reiese cu foarte mare claritate
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
historischen Belund, Gütersloh, 1971 și mulți alți exegeți moderni; cf. Martenson, Baptême et vie chrétienne, Les Éditions du Cerf, Paris, 1982, p. 214 la Ioan Saucă, op. cit., p. 298. footnote>. Ca argument pentru practica pedobaptismului, ne putem referi deci la botezarea unor familii întregi de convertiți (Fap. 16, 14-15, 30-34; 1 Cor. 1, 16). În textele neotestamentare sunt mai multe mărturii în acest sens. Astfel, când Sfântul Apostol Pavel face corintenilor referiri legate de misiunea sa, precizează că a „botezat și
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]