33 matches
-
din urmă a început să fie căutat și de veteranul și mult distinsul Dr. Isac"281. În aceeași zi de 14 iunie 1887, la sesiunea extraordinară a Consiliului general județean, s-a pus în discuție și petiția celor 68 de botoșăneni cu privire la ajutorarea lui Eminescu. Din discuțiile purtate în contradictoriu, se vede bine că Eminescu nu era prețuit întru totul de către conducătorii județului: "D-l (Casian) Leca (președintele comitetului permanent): D-lor, e destul să se pronunțe numele lui Eminescu, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
se recunoștea lucru rar pe lume dreptul de a zice și a face orice, de a jigni sentimentul public în orice formă, de a sta împotriva vremii sale, și cînd greșea ea, și cînd el era greșitul." Referiri la alți botoșăneni include Caragiale într-un post scriptum al unei scrisori din 1899 către Scipione Bădescu: "Complimente tuturor prietenilor botoșăneni, îndeosebi bunului filosof Gr. Goilav. Îi datorez de mult o îmbrățișare"; pe marele Tamberlick (Toma Cosma), artist de glorie mondială între 1840
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
actualitatea, LCF, 1963, 17; Virgil Ardeleanu, Un roman al micilor funcționari, ST, 1962, 4; V. Moglescu, „Dosarul lui Ion Măruntu”, GL, 1962, 24; Rodica Docea, „Vântoasa”, GL, 1964, 22; Popa, Dicț lit. (1977), 271; Satco-Pânzar, Dicționar, 103; Lazarovici, Dicț. scriit. botoșăneni, 107-108; Popa, Ist. lit., I, 1036. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
volume pentru cei 700 de cititori 17. Doi ani mai târziu, Tiberiu Crudu pune bazele bibliotecii pedagogice județene în cadrul Școlii normale de băieți, iar în 1934 se formează biblioteca comunală ce beneficiază de donația de 2000 de cărți din partea altui botoșănean, biologul Grigore Antipa 18. Încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, bibliotecile personale încep să fie tot mai frecvente, mai ales în casele profesorilor. Renumite au fost astfel fondurile de carte aparținând intelectualilor N. N. Răutu, C. Iordăchescu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în coagularea unui partid politic, în articolul "Naționalismul în politică", apărut în Clopotul, în 1933. Un alt avocat, Jean Constantinescu, este un antisemit notoriu ce pledează pentru purificare etnică în ziarul Chemarea. De cealaltă parte, Bernard Rohrlich, renumit avocat evreu botoșănean, explică și susține mișcarea sionistă în articole precum "Imperialismul britanic și sionismul", în Clopotul, 1933. Medicii constituie o altă categorie profesional-intelectuală cu impact în zonă. Prima statistică pe criterii etnice a profesioniștilor înscriși în Colegiul Medicilor din România, realizată în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
spațiu doar pentru patru nume în cadrul istoriei literaturii românești. De o apreciere pozitivă se bucură scriitorul dorohoian Petru Manoliu, considerat de Lovinescu "unul din eseiștii cei mai dotați ai noii generații literare", pentru care "elementul nativ", reprezentat de cadrul târgului botoșănean își pune amprenta în mod fericit 14. Și scriitorul Ludovic Dauș este apreciat pentru romanele scrise în anii '30, cu referire la fresca botoșăneană "solid realizată", Asfințit de oameni, cu temă sămănătoristă. Analizând opera lui Dauș, Călinescu remarcă, la rândul
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
jumătate a secolului al XVIII-lea au fost văduvite de eficiența practică. După cum este cunoscut, veniturile orașului au fost mult timp concedate doamnelor Moldovei: „(...) timp de aproximativ cinci secole, sume de bani uriașe au fost încasate de doamnele Moldovei de la botoșăneni, din care numai una i-a folosit pentru construirea celor dou) importante ctitorii - biserica Uspenia și biserica Sf. Gheorghe”. Considerând că orașul Botoșani „este al doilea politic al acestei țări”, domnul Mihai Șuțu a dispus fondarea unei noi administrații comunale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
porumbeii englezești, ALA, 1999, 463; Nicolae Turtureanu, Orizonturi literare, RR, 1999, 4; Al. Călinescu, Anchete literare, ATN, 1999, 7; Z. Ornea, O anchetă literară, RL, 1999, 46; Z. Ornea, N. Iorga, teoretician al istoriei, RL, 2000, 30; Lazarovici, Dicț. scriit. botoșăneni, 76-77. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286920_a_288249]