733 matches
-
bunăvoința pe care poetul Ionel Căpiță a arătat-o învățătorului de la Miroslovești, zicându-mi, în sine, că poate va fi contat mai mult pentru poetul de la Chișinău semnificațiile baștinei mele, matca vechii Moldove (unde, după legendă, descălecătorul Dragoș a răpus bourul cel devenit simbol heraldic pe steagul Neamului), sau arealul Hanului Ancuței, eternizat de istorisirile lui Sadoveanu, ori Verșenii Profirei Sadoveanu, un alt univers literar al copilăriei, spațiu însuflețit de inegalabilul condei al fiului acestei mame înveșnicite, la rându-i, de
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Un_clinchet_de_dor_din_dreapt_gheorghe_parlea_1375296722.html [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
și al Magdei Isanos, pentru a se topi în leagănul misterios al naturii blagiene. Asocierile inedite ale limbajului, expresivitatea și reflexivitatea, îl apropie pe Grigore Vieru de neomodernismul stănescian, prin forța concretizării abstractului: „Acoperit de vorbe / Ca de sudoare-un bour, / El ară în tăcere / Și ține-n gură un nour” (Poetul). Autoarea scoate în evidență reperele ontologice fundamentale la care se raportează poetul, atât repere geografice, cât și sacre: Patria, Mama, Prutul, Acasă. Poezia lui Grigore Vieru ca și linia
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
pentru o sută de ani și a îndepărtat de Europa invazia turcească, lăsându-i timp să-și organizeze apărarea. Fondatorul Moldovei a fost voevodul maramureșan DRAGOȘ, care a descălecat în Moldova prin „cheia” Prislopului. Pe locul unde s-a înecat bourul pe care-l urmărea, și cățeaua MOLDA, a ridicat cetatea BAIA, care a fost și prima capitală a Moldovei, iar capul de bour a fost inclus în stema țării. Și acest principe face parte din categoria marilor inițiați care a
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
voevodul maramureșan DRAGOȘ, care a descălecat în Moldova prin „cheia” Prislopului. Pe locul unde s-a înecat bourul pe care-l urmărea, și cățeaua MOLDA, a ridicat cetatea BAIA, care a fost și prima capitală a Moldovei, iar capul de bour a fost inclus în stema țării. Și acest principe face parte din categoria marilor inițiați care a avut drept misiune întemeierea în ORDINE și LEGITIMITATE a noului PRINCIPAT, după intenția celui care i-a încredințat misiunea. Mitul nu este decât
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
grădină a aflat în florile ce cresc râzând pe plai. În țara unde tot omu-i primitor și te primește cu pită și cu sare unde și pietrele suspină-ncetisor, iar doina-asemuire-n lume n-are. În țara unde mioarele au grai, și bourii se nasc cu stea în frunte, unde se-ncing nedeile pe plai în sunet de cimpoi și alăute, În țara unde marea-i mai albastră și teiul te îmbată cu parfumul lui, unde se prinde-o mână cu cealaltă o
ÎN ŢARA UNDE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1412504929.html [Corola-blog/BlogPost/362708_a_364037]
-
operă în versuri, de mari proporții, operă tradusă după modelul polon al lui Jan Kochanovscki, tipărită în Polonia la Uniev, la 1673, se face vorbire și de icoană: “Viersul de psalmi să nu fie vană/ Cu bucium de corn de bour/ să vorovescă ca o icoană/ Să răsune până`n nour “. Grigore Ureche în cronica sa “Domnii țării Moldovei și viața lor “dă o mare extindere în cronica sa domnitorului Ștefan cel Mare.Figura sa ne este prezentată ca un simbol
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana.html [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
m-am înfricoșat de mărimea lor, treceau doar pe deasupra Munților Piatra Craiului din Nord în Sud spre gurile Dunării, iar în urma lor apăru sub Boltă neagră proaspăt colorată cu albastru de Prusia un nor roșu-cenușiu, din care au ieșit Cinci bouri mari și roșii argintii ce păreau a fi niște zimbri blânzi cu ochii scânteietori, doar că mărimea capetelor lor înfășurate în blănuri de culoare roșie ca focul și felul cum înotau pe cer în oceanul de eter-aer-foc-apă, m-a înspăimântat
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_scrisoar_constantin_milea_sandu_1391708636.html [Corola-blog/BlogPost/360290_a_361619]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > SONET PENTRU ÎNTOARCERE... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 237 din 25 august 2011 Toate Articolele Autorului Sonet pentru întoarcere Doamne, am tâmplele arse de fluturi din'spre coarne de bour vine-nserarea plec din mine-n genunchi pe cărarea ce-aruncam cu caiși la-nceputuri ... iată-mă, rug, încopciat între streșini buzele-n tremur însetate-s de-o stea neastâmpăr e pânda-n frunzare și cetini armonii ce se-aprind
SONET PENTRU ÎNTOARCERE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/Sonet_pentru_intoarcere_.html [Corola-blog/BlogPost/360725_a_362054]
-
ceriului. De când e lumea și pământul se cântă imnuri de laudă în cinstea Timpului, care moare și învie. La noi, e întruchipat în măști precum capra, turca, cerbul. E invocat în forme străvechi de colinde sub formă de leu, dulf, bour, după cum se învârte soarele prin zodiac. Colindele se scandează ca să nu se uite. Sunt cele mai vechi cântece ale omenirii, le-au ctitorit zeii. Colindătorii se rotesc, se reîntorc, retrăiesc calea strămoșilor. Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos este o sărbătoare a
Crăciun Fericit la TVR2! by http://revistaderecenzii.ro/craciun-fericit-la-tvr2/ [Corola-blog/BlogPost/339249_a_340578]
-
care a întreținut și dezvoltat orașul, peste un secol). Mai trebuie spus, cu o ironie amară, punând un cristal de zahăr într-o ceașcă de mătrăgună, că pe porțile monumentale ale unuia dintre palate, un basorelief ce reprezintă capul de bour, are în loc de coarne, două mânere de toporâște. Iar, în mijlocul orașului, este Casa de Cultură ce-așteaptă a fi slujită de către oameni întocmai așa: de cultură (dar unde-or fi de găsit aceștia?!). De ce se întâmplă așa? Ce s-a ales
GHEORGHE CAUTIŞANU. O ŞTIU CEI DIN VECHEA GARDĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442810023.html [Corola-blog/BlogPost/373791_a_375120]
-
numită după legendă „Descălecatul lui Dragoș” în urmărirea zimbrului nu este decât doar o poveste medievală care se găsește, cam în aceeași formă și la alte popoare, ca la spanioli de exemplu, doar că la ei viteazul prinț urmărește un bour, (Bos taurus primigenius L) animal mult mai iute și foarte periculos, care oferea o vânătoare mai palpitantă, necesita o mai mare iscusință spre a’l prinde și răpune și de aceea era considerat vânat regal. Știi Lucia, un fel de
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1436744873.html [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
un fel de coridă, ca și azi, când cu cât taurul este mai sălbatic, cu atât spectacolul este mai fenomenal, spectatorilor li se oferă senzații mai tari de li se zbârlește părul mai teribil, iar toreadorul culege mai mulți lauri. Bourul, strămoșul vitelor domestice era animal de șes și de coline, ocupa luncile râurilor, șesurile mlăștinoase și dumbrăvile umede. I se prețuia carnea gustoasă, pielea și în special coarnele, ca trofee, care aurite erau folosite ca și cupe de preț din
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1436744873.html [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
de coline, ocupa luncile râurilor, șesurile mlăștinoase și dumbrăvile umede. I se prețuia carnea gustoasă, pielea și în special coarnele, ca trofee, care aurite erau folosite ca și cupe de preț din care se bea vinul la ospețele regale. Spre deosebire de bour, care se apreciază că a dispărut din fauna Transilvaniei în a doua jumătate a secolului al XV-lea, dar a lăsat o toponimie destul de bogată în Maramureș ceea ce atestă existența lui în acele locuri. Zimbrul (Bison bonasus bonasus L) trăia
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1436744873.html [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
lăsat o toponimie destul de bogată în Maramureș ceea ce atestă existența lui în acele locuri. Zimbrul (Bison bonasus bonasus L) trăia în pădurile compacte de munte mai greu accesibile. Unii istorici și la noi presupun că Dragoș ar fi urmărit un bour, în „descălecatul în Moldova” deși pentru comitatul Maramureșului, pe sigiliu marca era capul de zimbru, dar în stema mușatinilor, de la Roman I, fratele lui Petru I, fiul Mușatei și după cum ai spus, ziditorul Cetății Neamț, apare capul de bour, iar
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1436744873.html [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
un bour, în „descălecatul în Moldova” deși pentru comitatul Maramureșului, pe sigiliu marca era capul de zimbru, dar în stema mușatinilor, de la Roman I, fratele lui Petru I, fiul Mușatei și după cum ai spus, ziditorul Cetății Neamț, apare capul de bour, iar de la Alexandru cel Bun, monedele au cap de bour, coarnele înalte, netede,încovoiate spre înăuntru. - Interesant, iată lucruri pe care nu le-am știut. - A trebuit să vin eu la Târgu Neamț, ca să ți le spun: „draga de ea
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1436744873.html [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
pe sigiliu marca era capul de zimbru, dar în stema mușatinilor, de la Roman I, fratele lui Petru I, fiul Mușatei și după cum ai spus, ziditorul Cetății Neamț, apare capul de bour, iar de la Alexandru cel Bun, monedele au cap de bour, coarnele înalte, netede,încovoiate spre înăuntru. - Interesant, iată lucruri pe care nu le-am știut. - A trebuit să vin eu la Târgu Neamț, ca să ți le spun: „draga de ea” și Soare o sărută pe creștet, cum stătea cu capul
80 ! LA MULŢI ANI DOAMNĂ TERESIA BOLCHIŞ TĂTARU ! de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1436744873.html [Corola-blog/BlogPost/379106_a_380435]
-
capete două capace. Corpul propriu-zis are lungimea de 49,7 cm; pe o lungime de 39, 9 cm este acoperit cu catifea purpurie (astăzi roasă de vreme), pe care sunt brodate, în fir auriu, patru acvile și cinci capete de bour, dispuse în șiruri verticale, alternânde. Cele două capace, tronconice, sunt goale pe dinăuntru și au filet la diametrul mic, având o lungime de 4,7 cm. Capacul superior are deasupra stema mare a României, înconjurată de două cununi de frunze
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Maresalii_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
mai dintâi, măcar că s-au tras de la un izvod, muntenii mai întâi, moldovenii mai pre urmă, de păstorii nimerit, că umblându păstorii de la Ardeal, ce să chiiamă Maramoroș, în munți cu dobitoacile , au dat de o hiară ce se chiamă bour și după multă goană ce au gonit-o prin munți cu dulăi, o au scos la șesul apei Moldovei. Acolea fiindu și hiara obosită, au ucis-o la locul unde se chiamă acum Bourenii, dacă s-au discălicat sat. Și
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481197795.html [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
gonit-o prin munți cu dulăi, o au scos la șesul apei Moldovei. Acolea fiindu și hiara obosită, au ucis-o la locul unde se chiamă acum Bourenii, dacă s-au discălicat sat. Și hierul țării sau pecetea cap de bour se însemnează. Și cățeaoa cu care au gonit fiara aceia au crăpat, pe carea o au chiemat-o Molda, iară apei de pre numele cățelii Moldii, i-au zis Molda, sau cumu-i zic unii, Moldova. Ajijdirea și țării, dinspre numele apei
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481197795.html [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
scriitoare dar și îndrumător al tinerelor talente Claudiu Aiudeanu - pentru întreaga carieră publicistica în care a dezvăluite crâmpeie din suferințele istorice al poporului român Ion Proca - pentru întreaga carieră publicistica și literară dedicată românilor din Basarabia și Patria Mama Octavian Bour - pentru spiritualele crochiuri grafice în care sunt suprinse stările social politice ale României post-decembriste Constantin Ciosu - pentru felul în care caligrafiază prin vârful peniței stazele social-politice românești Diplome Virgil Andronescu - pentru campaniile umanitare dar și volumele de poezie dedicate acestor
CONTINUITATE PENTRU NEAM ŞI ŢARĂ (ARTICOL PRELUAT DIN ZIARUL NAŢIUNEA) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Diplomele_natiunea_continuitate_pen_cezarina_adamescu_1356684264.html [Corola-blog/BlogPost/350758_a_352087]
-
pentru o sută de ani și a îndepărtat de Europa invazia turcească, lăsându-i timp să-și organizeze apărarea. Fondatorul Moldovei a fost voevodul maramureșan DRAGOȘ, care a descălecat în Moldova prin „cheia” Prislopului. Pe locul unde s-a înecat bourul pe care-l urmărea, și cățeaua MOLDA, a ridicat cetatea BAIA, care a fost și prima capitală a Moldovei, iar capul de bour a fost inclus în stema țării. Și acest principe face parte din categoria marilor inițiați care a
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
voevodul maramureșan DRAGOȘ, care a descălecat în Moldova prin „cheia” Prislopului. Pe locul unde s-a înecat bourul pe care-l urmărea, și cățeaua MOLDA, a ridicat cetatea BAIA, care a fost și prima capitală a Moldovei, iar capul de bour a fost inclus în stema țării. Și acest principe face parte din categoria marilor inițiați care a avut drept misiune întemeierea în ORDINE și LEGITIMITATE a noului PRINCIPAT, după intenția celui care i-a încredințat misiunea. Mitul nu este decât
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
operă în versuri, de mari proporții, operă tradusă după modelul polon al lui Jan Kochanovscki, tipărită în Polonia la Uniev la 1673, se face vorbire și de icoană: “Viersul de psalmi să nu fie vană/ Cu bucium de corn de bour/ să vorovescă ca o icoană/ Să răsune până`n nour “. Grigore Ureche în cronica sa “Domnii țării Moldovei și viața lor “dă o mare extindere în cronica sa domnitorului Ștefan cel Mare.Figura san e este prezentată ca un symbol
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_0.html [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
Ion Dacian, Pentru gustul veninului și-al pelinului, pentru armoniile pricesnelor, pentru șuieratul vântului prin făget și pentru vocea Mariei Tănase, pentru carul cu boi, căldările țiganilor, luntrea lipoveanului, cocia cu cai și pentru monahul Nicolae Steinhardt, pentru Capul de bour și pentru Politehnicile din Timișoara și Craiova, pentru vioara lui Enescu, ploaia ce pică-n obraz, arcușul lui Drăgoi și serile Rugului Aprins de la Antim, pentru limba vechilor cazanii, pentru Alba Iulia, Roșia Montană, Crișul Negru și albastrul de Voroneț
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
mie. Tatăl tău e căcăliv și o leacă tâmpit. Seamănă cu mă-sa, sârboaica: niște fleșcăiți. Noroc că tu, băiete, ai luat ce e mai bun și de la mine și de la bunicul tău bolohoveanul. Ăla, când era mai tânăr, omora bourul cu mâinile goale și îi mânca inima și limba. Strașnic bărbat și el! Mai povestește-mi, bunicule! Menumorut își privea nepotul cu admirație. Vedea un flăcău de 20 de ani, înalt cât prăjina și lat pe spinare cât ușile cele
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1457253890.html [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]