151 matches
-
pepeni verzi de toate mărimile și loitrele par a se lăsa sub greutatea poverii, motiv pentru care au fost întărite cu proptele și lanțuri. Boii toropiți de căldură suflă din greu. Hăis și cea sunt ordinele bunicului pentru Bujor și Bourean, însoțite de pocnetul biciului din piele, în aerul fierbinte. Îi iubește, sunt animale de povară ce-și poartă supuse jugul. Când carul este plin, merge alături de ei și din când în când îi operște să se odihnească. Pornim din nou
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
pepeni verzi de toate mărimile și loitrele par a se lăsa sub greutatea poverii, motiv pentru care au fost întărite cu proptele și lanțuri.Boii toropiți de căldură suflă din greu. Hăis și cea sunt ordinele bunicului pentru Bujor și Bourean, însoțite de pocnetul biciului din piele, în aerul fierbinte. Îi iubește, sunt animale de povară ce-și poartă supuse jugul. Când carul este plin, merge alături de ei și din când în când îi operște să se odihnească.Pornim din nou
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
locale, el ar fi ridicat o biserică de lemn la Volovăț, unde a și fost îngropat, o cetățuie de pământ, a întemeiat orașele Baia și Siret, a construit bisericile de piatră de la Siret și Mirăuți, și cea din lemn de la Boureni. Este greu de spus dacă el și-a stabilit reședința la Baia sau la Siret. În lumina faptelor obiective ajungem la concluzia că întronarea lui Dragoș a fost precedată de anumite înfăptuiri pe planul organizării formațiunilor voievodale locale. Transferul puterii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
brațul tare, un piept de suflet plin Și are tot ce cerul mai mândru de-l făcu, Mă are chiar pe mine... Să nu crezi că ești tu... BOGDAN Ei, cine-i dar? TEXTE AFERENTE 1 2254 1359 Mitwoiewoda Sass Boureni Kumanien Ludwig d[er] Gross[e] Câmpul lui Dragoș, Borilești, Pașcani, Dragotești 1359-1361 [... ] Alex[andru] Bassarab 1342 - 65 2 2279 Sub cerul plin de nouri vezi șesu-n răsărit Întins în zare lungă și fără de sfârșit, Iar colo-n miazănoapte, sub
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de la marginile țării aflase o specie, și pe atunci rară, de bouri, el primi capul de bour în herbul său domnesc și într-al țării. Tradiția cunoaște locul unde au fost ucis în vânat acest animal, care loc primi numele Bourenii. Ieșirea din Maramureș se făcuse fără știrea și peste voia lui Ludovic cel Mare, sub pretextul unei vânători la munte si, ce e mai mult, temuta manie de-a converti a acestui rege, foarte simțitoare și supărătoare pentru cei de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Revista republică toate poveștile lui Ion Creangă. După o întrerupere de doisprezece ani, L. c. reapare cu subtitlul „Publicațiune educativă pentru copii și tineret” și sub aceeași conducere, dar cu un comitet de redacție compus din C. Rădulescu-Motru, Victor Eftimiu, Eugen Boureanul, G.M. Vlădescu, C. Angelescu, Marin Sulică. Un nou articol-program face apel la micii cititori și la părinții lor, precum și la învățători, să sprijine revista. În ciuda optimismului lui G. Filip și în pofida unui comitet de redacție atât de prestigios, L. c. își
LUMEA COPIILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287880_a_289209]
-
dintre cei care au contribuit la formarea unei tradiții a romanului istoric românesc. Vădind o documentare bogată și exactă, romanele lui acordă mai puțină atenție substanței epice, privilegiind în schimb tipologia personajelor, dintre care se detașează Nicolae Brateș și Călin Bourean, întruchipări ale patriotului loial, capabil de sacrificiu, viteaz și inteligent. Diferite ca factură sunt câteva romane apărute în foileton, Altare dărâmate („Drapelul”, 1909-1910), scriere didacticistă despre dragoste și prejudecăți sociale în lumea unui sat bănățean, Carnetul lui Radu Roman („Cosinzeana
GASPAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287171_a_288500]
-
Guy de Maupassant și Edgar A. Poe. Liviu Rebreanu semnează schița Picnic, Mihail Sadoveanu, Întâmplarea ciudată a domnului Anastasie Rițu. Se publică proză de N. Pora, Ion Gorun, C. Râuleț, D. D. Pătrășcanu, Gh. Brăescu, Lia Hârsu, Horia Furtună, Eugen Boureanul, iar versurile sunt ilustrate de Victor Eftimiu, Mihail Cruceanu, Horia Furtună. Gazeta cuprinde și cronici medicale, sportive, curiozități, știri diverse. Alți colaboratori: Virgil Carianopol, Emil D. Fagure, Al. T. Stamatiad, Lucreția Karnabatt. I.H.
GAZETA NOASTRA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287203_a_288532]
-
literatura populară și pe cea veche reiese și din titlul rubricilor: „Literaturi străine”, „Oameni și cărți”, „Descrieri de călătorie”, „Literatura populară”, „Pagini din literatura veche”. Literatura originală e ilustrată doar de autori minori, care colaborează cu versuri și proză: Eugen Boureanul și V. Caraivan. Se publică traduceri din Longfellow, Carlyle, Leopardi, Lermontov, Eschil, Ovidiu, Virgiliu, Tibul, Horațiu, Corneille, Villon, Alfred de Musset, Carducci, Baudelaire, Cehov, Schiller, Alfred de Vigny, dar și poezii populare culese de Iustin Volbură, Mihai Oltescu, I. Ursu
FLOAREA DARURILOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287020_a_288349]
-
între alții, de un „specialist” al genului scurt, I.A. Bassarabescu - schițele Simțul realității, Zi de martie, Într-un orășel mic de provincie ș.a., care vor intra în volumul Un om în toată firea - sau de Carol Ardeleanu și Eugen Boureanul. O prezență constantă este, în anii 1925-1926, aceea a tânărului prozator Adrian Hurmuz, apreciat într-o prezentare drept „un talent original, cu daruri proprii”, „cu o personală caracterizare a vieții mărunte și umile”. În afara povestirilor acestuia - Copilul buruienilor, Profesoara de
RITMUL VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289284_a_290613]
-
sociale și culturale în viața femeilor din România, în speță din Transilvania, expresie a unui simț civic manifestat și înainte de Unire. Poezie semnează Livia Hulea-Rebreanu (sora lui Liviu Rebreanu), Ada Umbră, Ecaterina Pitiș, dar și Lucian Blaga, Emanoil Bucuța, Eugen Boureanul, Emil A. Chiffa. Proză publică Ion Agârbiceanu. Cu articole diverse colaborează Constanța Hodoș, George Oprescu, Constantin Stanca, Simion Mehedinți, Al. Ciura, Lelița Sanda (pseudonim al directoarei publicației), Ioan Lupaș, Dariu Pop. Se traduce în foileton romanul Lazarine de Paul Bourget
LUMINA FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287897_a_289226]
-
analizează comedia tragică Patimă roșie de Mihail Sorbul. În același număr, la rubrică „Însemnări”, se lansează o polemică, pe marginea poeziei simboliste, cu revista „Versuri și proza”. Alți colaboratori: I. Ghibănescu, M.N. Romanescu, P. Papadopol-Galați, N.I. Apostolescu, Mia Frollo, Eugen Boureanul, Tudor Vianu, D. Iov, Andrei Braniște. Î.H.
LUMINA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287900_a_289229]
-
pe ansamblu erorile flagrante au fost foarte puține. Astfel, în domeniul prozei au beneficiat de premii Calistrat Hogaș (1922), Gh. Brăescu (1923), Lucia Mantu, Jean Bart și Liviu Rebreanu (1924), Henriette Yvonne Stahl, Gh. Brăescu și N. Davidescu (1925), Eugen Boureanul, Liviu Rebreanu și I. A. Bassarabescu (1926), Eugen Boureanul, V. Demetrius și Vasile Savel (1927), Hortensia Papadat-Bengescu, Emanoil Bucuța și Ion Foti (1928), I. C. Vissarion, N. Davidescu, V. Demetrius (1929), Al. Cazaban, Gh. Brăescu și Mateiu I. Caragiale (1930), I.
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
în domeniul prozei au beneficiat de premii Calistrat Hogaș (1922), Gh. Brăescu (1923), Lucia Mantu, Jean Bart și Liviu Rebreanu (1924), Henriette Yvonne Stahl, Gh. Brăescu și N. Davidescu (1925), Eugen Boureanul, Liviu Rebreanu și I. A. Bassarabescu (1926), Eugen Boureanul, V. Demetrius și Vasile Savel (1927), Hortensia Papadat-Bengescu, Emanoil Bucuța și Ion Foti (1928), I. C. Vissarion, N. Davidescu, V. Demetrius (1929), Al. Cazaban, Gh. Brăescu și Mateiu I. Caragiale (1930), I. Petrovici, Camil Petrescu (1931), Sergiu Dan și G. M.
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
, revistă apărută la București, săptămânal, de la 1 februarie până la 21 iulie 1916. Redactor: Radu Dragnea. Între colaboratori se află Ștefan Berechet, I. U. Soricu, Jul. Giurgea (sub semnătura Iuliu Giurgea-Bradu), Eugen Boureanul, Zaharia Bârsan ș.a. În articolul-program, intitulat O vorbă la început, S. își anunță intenția de a da expresie „gândurilor celor mai bune pe care ni le sugerează evenimentele de azi”, de a pune literatura „în contact cu psihologia de azi
SOLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289783_a_291112]
-
noastră sociologică) sau a lui P. P. Stănescu (Henri Bergson și Alfred Croiset despre război). Versurile aparțin lui Nichifor Crainic (Romanță, Unei fecioare, Serenadă) Al. A. Naum, Mihail Pricopie, A. Mândru, Teodor A. Naum, Ion Sân-Giorgiu ș.a. Proză semnează Eugen Boureanul (Taina lacului), Mihail Sorbul (Într-o noapte de vară), Jul. Giurgea ș.a. Majoritatea narațiunilor sunt scurte, accesibile. Sumarul include și piese de teatru (Oreste, Moise, Mihail Sorbul, Răzbunarea), articole literare (Ștefan Berechet, Poezia populară, izvor al vitejiei și naționalismului sârbesc
SOLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289783_a_291112]
-
SÂNZIANA, revistă apărută la Iași, lunar, între noiembrie 1912 și octombrie 1913. Din comitetul de redacție fac parte frații Alexandru A. Naum și Teodor A. Naum, precum și Eugen Boureanul. Cu un accentuat caracter de valorizare a literaturii greco-romane, publicația înscrie în sumar numeroase traduceri. Astfel,Teodor A. Naum transpune din Idilele lui Teocrit (Vrăjitoarea, Trebuie să bei, Căprarul sau Amarilis ș.a.) sau din Anacreon (Unui greier, Femeilor ș.a.). Tălmăciri
SANZIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289475_a_290804]
-
Zâna, Cânticul doinei, Bucolică ș.a.), Teodor A. Naum (Bucolică, Pentru iubire ș.a.), Gh. Vasiliu, care folosește pseudonimul G. Prut (Ideal, Verde, În colțul fereștii ș.a.), George Murnu ( În fața unui volum), G. Rotică, Liviu Marian. Cu proză este prezent îndeosebi Eugen Boureanul (Puiul, Dulgherul, Leul, Fanta ș.a.). Câteva studii de istorie a filosofiei și a artei - Alexandru A. Naum, Grigorescu și impresioniștii, Începuturile creștinismului și arta, Vechea artă creștină, M. Rădulescu, Transcendentalismul logic al lui Kant și psihologismul lui Fries, Eugen Boureanul
SANZIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289475_a_290804]
-
Boureanul (Puiul, Dulgherul, Leul, Fanta ș.a.). Câteva studii de istorie a filosofiei și a artei - Alexandru A. Naum, Grigorescu și impresioniștii, Începuturile creștinismului și arta, Vechea artă creștină, M. Rădulescu, Transcendentalismul logic al lui Kant și psihologismul lui Fries, Eugen Boureanul, Dracul în basmele și credințele poporului român (o încercare de „mitologie comparată”) - indică preocuparea redactorilor pentru studierea culturii europene, dar și pentru încadrarea literaturii naționale în spațiul european, cum se vede și dintr-un articol al lui Teodor A. Naum
SANZIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289475_a_290804]
-
Însemnări culturale”, sunt menționate evenimente ale momentului ori sunt omagiați cei dispăruți (Spiru Haret, Panait Cerna, St. O. Iosif, Ilarie Chendi). Deloc surprinzătoare pentru acești apărători ai tradiționalismului, atitudinea de împotrivire la pătrunderea neologismelor în limbă este susținută de Eugen Boureanul în comentariul intitulat Decăderea limbii românești. În rubrica „Cărți nouă” intră scurte note de lectură privind aparițiile editoriale. Sunt recenzate cărți de istorie și de literatură aparținând lui N. Iorga, al cărui spirit pare să tuteleze paginile S., volume de
SANZIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289475_a_290804]
-
I. A. Bassarabescu, Scrieri alese, pref. edit., București, 1966, Pe drezină, București, 1976, Nuvele și schițe, postfața edit., București, 1985, Un om în toată firea, pref. edit., București, 1988; G. M. Vlădescu, Moartea fratelui meu, pref. edit., București, 1965; Eugen Boureanul, Oameni de demult, pref. edit., București, 1966; Vasile Alecsandri, Călătorii, postfața edit., București, 1975, Istoria misiilor mele politice, postfața edit., București, 2001; Dimitrie Bolintineanu, Opere, I-XII, introd. Paul Cornea, București, 1981-1992, Călătorii, postfața edit., București, 1987, Manoil. Elena, postfața
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
Iov, Theodor Solacolu, Radu D. Rosetti, I. U. Soricu. Prozatorii selectați sunt Gala Galaction, cu „fragmentul” Din comoara inginerului Octav - considerații despre „degenerarea sufletului contemporan prin depărtarea de credință”, I. Chiru-Nanov, Al. I. Zamfirescu, D. D. Patrașcanu, D. Iov, Eugen Boureanul. Dramaturgia e ilustrată de Scarlat Froda și de N. Porsenna (un fragment din „viziunea eroică în versuri” Vulturul). Eseu și istorie literară semnează C. Alexandrescu (Iașul și Caragiale, cu ocazia comemorării dramaturgului la Teatrul Național din Iași), neobositul Octavian Moșescu
VESTALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290505_a_291834]
-
Creangă (Moș Ion Roată) și Octavian Prie. Mihail Lungianu scrie articolul Cultul strămoșilor, iar N. Pora Puterea credinței. Se fac și succinte prezentări de scriitori: Miron Costin, Gh. Asachi, St. O. Iosif, Al. Vlahuță, Titu Maiorescu ș.a. Mai colaborează Eugen Boureanul, Marcel Romanescu. A. S.
ŢARA NOASTRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290067_a_291396]
-
de la numărul 1/1926 devine „Revista literară, artistică, științifică”. Semnează versuri Horia Furtună (Fragment), Const. Rîuleț, I. C. Aslan, Cezar Gr. Cristea, Traian G. Stoenescu, Ștefan Sfetescu, cu proza figurează Const. P. Niculescu (Luminișuri. Destăinuirea, fragmente din românul Religia iubirii), Eugen Boureanul, Coriolan Bărbat, Petru Bănescu, iar Const. Rîuleț publică piesă Urechea mahalalei. Apar recenzii la cărți de Henriette Yvonne Stahl (Voica), Panait Istrati (Chira Chiralina), Ion Minulescu (Roșu, galben și albastru), Ștefan Petica (Poeme), Lucia Mantu (Cucoana Olimpia). Ion Foți traduce
ŢARA VOEVOZILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290075_a_291404]
-
Teodor Castrișeanu, Const. Barcaroiu, Zaharia Stancu, Agatha Grigorescu-Bacovia, Leon M. Negruzzi, D. Nanu, I. Valerian, V. Voiculescu, Ion Ojog, Mihai Moșandrei, Gallia Tudor. Se publică proză de C. Sandu-Aldea, G. Tițeica, Al. Cazaban, A. Mândru, Al. Lascarov-Moldovanu, N. Pora, Eugen Boureanul, I. Gr. Oprișan, Gh. D. Mugur, Jean Bart, Lia Hârsu, I. Dragoslav, Carol Ardeleanu, Camil Petrescu. Revista dispune de un sector de propagandă culturală și religioasă (Marin Simionescu, G. Tițeica, Petre Sergescu, Gh. D. Mugur), la un moment dat fiind
RASARITUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289137_a_290466]