52 matches
-
Portiței care pornind din V. Jepilor la 1 850 m altitudine, atinge centrul versantului în punctul Portița Caraimanului, continuîndu-se apoi pînă în firul văii Seci. Mai sus de Brîna Portiții, versantul prezintă 5 brîne etajate, dintre care primele 4 constituie Brînele Mici ale Caraimanului, iar cea superioară, Brîna Mare a Caraimanului, cu poteca turistică, care leagă porțiunea superioară a văii Jepilor cu Șeaua Caraimanului, unde se află Crucea Eroilor. De aici, brîna se continuă pe versantul nordic cu Brîna Văii Albe
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
1 850 m altitudine, atinge centrul versantului în punctul Portița Caraimanului, continuîndu-se apoi pînă în firul văii Seci. Mai sus de Brîna Portiții, versantul prezintă 5 brîne etajate, dintre care primele 4 constituie Brînele Mici ale Caraimanului, iar cea superioară, Brîna Mare a Caraimanului, cu poteca turistică, care leagă porțiunea superioară a văii Jepilor cu Șeaua Caraimanului, unde se află Crucea Eroilor. De aici, brîna se continuă pe versantul nordic cu Brîna Văii Albe pînă în firul acestei vai. O singură
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
prezintă 5 brîne etajate, dintre care primele 4 constituie Brînele Mici ale Caraimanului, iar cea superioară, Brîna Mare a Caraimanului, cu poteca turistică, care leagă porțiunea superioară a văii Jepilor cu Șeaua Caraimanului, unde se află Crucea Eroilor. De aici, brîna se continuă pe versantul nordic cu Brîna Văii Albe pînă în firul acestei vai. O singură depresiune mai însemnată brăzdează flancul sud-estic al Caraimanului, V. Spumoasa, care confluează cu V. Jepilor în dreptul fostelor cariere de gresie de la Bușteni. Caraimanul este
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
4 constituie Brînele Mici ale Caraimanului, iar cea superioară, Brîna Mare a Caraimanului, cu poteca turistică, care leagă porțiunea superioară a văii Jepilor cu Șeaua Caraimanului, unde se află Crucea Eroilor. De aici, brîna se continuă pe versantul nordic cu Brîna Văii Albe pînă în firul acestei vai. O singură depresiune mai însemnată brăzdează flancul sud-estic al Caraimanului, V. Spumoasa, care confluează cu V. Jepilor în dreptul fostelor cariere de gresie de la Bușteni. Caraimanul este despărțit de muntele vecin dinspre sud, Jepii
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
În stînga, pește vale, versantul Jepilnr Mici este acoperit cu o vegetație bogată întreruptă de tancuri, pereți și vîlcele stîncoase. În contrast cu acest versant sălbatic și întunecat, în dreapta și deasupra noastră se deschid fetele luminoase ale Caraimanului, cu abrupturi înlănțuite de brîne bogat înierbate și presărate cu sumedenie de flori. Nu departe, poteca traversează firul bolovănos al Vîlcelului Brînei Portiței, după care continuă urcușul și iese la baza treptei stîncoase a Cascadei Caraimanului, în punctul în care, spre dreapta, pornește largul pridvor
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
și vîlcele stîncoase. În contrast cu acest versant sălbatic și întunecat, în dreapta și deasupra noastră se deschid fetele luminoase ale Caraimanului, cu abrupturi înlănțuite de brîne bogat înierbate și presărate cu sumedenie de flori. Nu departe, poteca traversează firul bolovănos al Vîlcelului Brînei Portiței, după care continuă urcușul și iese la baza treptei stîncoase a Cascadei Caraimanului, în punctul în care, spre dreapta, pornește largul pridvor înierbat al Brînei Portiței. În continuare, poteca ne conduce curînd în firul Vîlcelul Zăpezilor (păstrează multă vreme
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
și presărate cu sumedenie de flori. Nu departe, poteca traversează firul bolovănos al Vîlcelului Brînei Portiței, după care continuă urcușul și iese la baza treptei stîncoase a Cascadei Caraimanului, în punctul în care, spre dreapta, pornește largul pridvor înierbat al Brînei Portiței. În continuare, poteca ne conduce curînd în firul Vîlcelul Zăpezilor (păstrează multă vreme zăpadă), de unde urmează o fată stîncoasa, urcă pieptiș printr-un mic horn și răzbate deasupra zonei de stîncării; de aci, iese din nou pe o coastă
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
poteca în urcuș, pe malul stîng (dreapta cum urcăm) al Văii Jepilor. Trecem prin pajiștile de la poalele fetei sudice a Caraimanului și urcăm apoi pieptiș o treaptă a văii, la baza căreia lăsăm în dreapta poteca ce urca de-a lungul Brînei Mari a Caraimanului, spre Crucea Eroilor. După o scurtă porțiune aproape orizontală, poteca se apropie de firul superior al Văii Jepilor, în punctul de confluenta cu Viroaga Babelor ce vine dinspre V de sub creasta Babele. De aici ne îndreptăm către
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
Traseul este periculos pe vreme nefavorabilă și iarna sau primăvară cand șiștoacele pe care le traversează mai păstrează zăpadă. De la Cabană Caraiman se urcă o porțiune scurtă spre nord-vest, apoi traseul urmează în urcuș continuu, în general domol, poteca de pe Brâna Mare a Caraimanului.
Cabana Caraiman () [Corola-website/Science/322748_a_324077]
-
tractor, fiind stâlpul cu cele mai multe rotite. Linia telefericului pe platou merge de la aproape drept (unghi de 1-2 grade) până la stâlpul 5 unde se modifică la 35-40 de grade. Priveliștea este minunată de la acest stâlp, putându-se admira Crucea Eroilor Neamului, Brâna Caraimanului, Valea Jepilor cât și în depărtare Munții Baiului cu plaiurile înzăpezite chiar și până în luna mai. Climă la această altitudine (depășind 2000 m) este rece, predominând vânturile montane care uneori pot lua aspect temporar de vijelie. Floră în această
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
perioadă de timp un sport consacrat pentru oraș prin câștigarea de către sportivii zărneșteni de la clubul Torpedo a multor concursuri de profil. Poate tot la fel de consacrat este motocrosul, un sport care se practică de mulți ani la Zărnești, la început pe brânele de sub Piatra Mică lângă cabana Gura Râului, ca mai apoi să-și desfășoare probele pe traseul de pe Brebina, mai nou refăcut de către patronul unei mari companii brașovene care deține și clubul de motocros Vectra. Un sport mai nou care este
Zărnești () [Corola-website/Science/296995_a_298324]
-
Județul Neamț, exact în coadă Lacului de acumulare de la Bicaz imediat în amonte de viaductul de la Poiana Largului spre capătul vestic al acestuia, se află stâncă Piatră Teiului știuta și ca Piatra Dracului. I se spune așa deoarece pe o brâna a ei a crescut un tei. Forma ei și faptul că este izolată în zona o fac imediat remarcată. În anii ploioși aici este apa, lacul de acumulare întinzându-se până la stâncă. Orașul Vatra Dornei Valea Bistriței: Valea Bistricioarei: Orașul
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
Coltului Rotund etc). Rezervatia cuprinde „Șesul Craiului” situat pe un platou calcaros la pește 1350 m altitudine, în continuare pădurea de pe muntele Scărita, precum și spectaculoase abrupturi ce străjuiesc obârșiile Văii Belioara (afluent al Văii Poșăgii), cu pereți verticali, tancuri, vâlcele, brâne și crește ascuțite. Are o suprafață de 47,7 ha și adăpostește multe specii rare de plante și animale. Inițiativa punerii sub protecție a zonei a avut-o Alexandru Borza, încă din anii ’20 ai secolului al XX-lea. Terenul
Șesul Craiului - Scărița-Belioara () [Corola-website/Science/309431_a_310760]
-
teatru, muzica), este îndeplinit de autori precum Ion Moldoveanu, Gheorghe Stoica (sub pseudonimul George Freamăt), Nicolae Agârbiceanu, Horia Stâncă, Ovidiu Drimba, George Sbârcea, Romulus Roșu, Sebastian Voicu, Octavian Șireagu, Ion Șiugariu, Al. Dima, Victor Papilian, V. Beneș, Iosif Batiu, Nicolae Brâna. Ț. se impune astfel că o revistă de bună ținută, dispunând de un larg grup de colaboratori, unii de autoritate națională. Din păcate, este nevoită să își întrerupă apariția în zilele imediat următoare semnării Dictatului de la Viena. Merită a fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290266_a_291595]
-
abrupți (denumiți „pereți”) caracterizați printr-un unghi de înclinație de peste 45 grade. Microrelieful este complex, fiind alcătuit din diferite forme de relief care pot fi de două tipuri: 1. verticale: creste ascuțite, muchii, turnuri, colți, fisuri, hornuri, diedre; 2. orizontale: brâne, surplombe, tavane. Suprafața peretelui este golașă, vegetația neputând prinde decât în crăpături și pe formele de relief orizontale. Stratificația rocii poate fi orizontală, înclinată, sau verticală. Straturile pot fi înclinate către perete ca o scară sau către vale ca țiglele
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
rezistă sau nu. Multe prize țin numai dacă sunt folosite într-un anumit fel, în special la apăsare și nu la tracțiune (trăgând de ele, ies ca un sertar). Deosebit de fragile sunt prizele de iarbă care apar de obicei pe brânele dintre doi pereți. Iarba rezistă slab la tracțiune și în plus poate fi smulsă cu tot cu bucata de pământ pe care a crescut. Mai periculoase decât iarba sunt mușchii, lichenii și mâzga. 3. Escalada trebuie să se desfășoare calm, cu atenție
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
mormăit un "sărut mâna" și am plecat. Tot gândind la eșecurile mele matrimoniale și ... tot mai nesigur pe mersul meu ... am ajuns în "Jneamăt-ul" Cotnarilor ... turmentat binișor. Simțind că pământul se cam învârte cu mine ... m-am șaezat pe o brână înerbată din marginea drumului și ... cred că am adormit cam vreo oră. La trezire, i-am mulțumit în gând domnișoarei Terente că mi-a dat "numai un pahar" și că m-a săturat de însurătoare. Ajuns la primărie ca să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
G. Moise Registru matricol 48/1921-1922, f. 460480; Costin Clit,op.cit.,p.207. învățământ particular Bacalu Avram Câner B. Moise Chernbah L. Radu Mihai Danu Maria Dulberg Herman Florescu I. Calipsa Gortler Roza Lazăr I. Peisih Maier A. Leizer Moses Brâna . Onu V. Constantin Popescu Anastasia Reichman Lină Roșu S. Melania Stoicovici Alexandru Ștefănescu G..Magdalena șujdea V. Maria Tomescu N. Ioan Zelea Codreanu Rea Silvia Zilberman Mendel Registru matricol 5011921922, f. 258-280; Costin Clit,op.cit.,p.208. David N. Ioan
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
cu robine, za taleri 150; 2 sucne de lastră, mai supțiri, ghiulghiuli și cemeni, za taleri 120; 3 sucne de belacoasă, cu flori de fir, za taleri 150; 4 sucne de hatai cu flori de fir, za taleri 160; 4 brâne cu căpătâele cu fir, za taleri 50; 1 zăvas de lustră în 7 foi, coți 32, căptușită cu taftă leșască, za taleri 150; 1 zăvas de hatai cu flori de fir în 8 foi, coți 36, za taleri 80292. Acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
120; 1 rochie de tabin ghiulghiuli, cu floricele de fir, za taleri 60; 8 sucne i rochii de belacoasă, cu flori de fir i hataiale iar cu flori de fir i atlaze cu flori de fir, za taleri 400; 2 brâne cu căpătâele de fir; 2 zabune de sandal de Veneția; 1 zăvast de hatai cu flori de fir în 7 foi, coți 35, căptușite cu sandal, za taleri 150” (Ibidem, p. 298). 293. Ibidem, pp. 280-281. 294. Vezi Nicolae Iorga
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și-o altfel de călătorie în jurul camerei. În munți e o excursie spre departele din fiecare. Spre singurătăți tainice, de nedezvelit în lumea în care ne facem veacul: „Să lași culori visate să rămînă/ În tîrgul lustruit de timp, pe brînă/ Și grijă ai să nu pronunți o șoaptă/ în piețele pustii care ne-așteaptă." Poate să fie o complicitate obișnuită, de întoarcere din vacanță. Și, la fel de bine, și altceva. Cheia înghițită a unui tărîm pe care nu ne e dat
Călătorie fără sfîrsit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6769_a_8094]
-
și Giurgiu, se arată într-un comunicat al companiei. În municipiul București, curentul electric va fi oprit între orele 08:00 - 18:00 pe străzile Ștefan Pascale, Logofăt Cârstea, Dumitru Țane, Nicolae Paraschiv, Căpitan Petre Ispir, Gimalău, Ion Marin, Lopeții, Brâna, Olanelor, Nicolae Pârău, Gheorghe Zamfir, Folclorului, Măgura Văii, Steaua Roșie, Râul Colentina, intrarea Afirmării, intrarea Pălămidei și străzi adiacente; str. Agatha Bârsescu, blocurile V18, V17, V27A, V27B, punctul termic, Șos. Mihai Bravu, blocurile V16, V15, V14; între orele 08:00
Enel întrerupe alimentarea cu energie electrică în Bucureşti, Ilfov şi Giurgiu () [Corola-journal/Journalistic/22816_a_24141]
-
splendidă (cetit Claudel) 26 august - Lucru, telefon Kotonsky. Apusul lung. 12 septembrie, luni - „În coșmarul totalitar, adevărații indivizi sunt martiri” (Horcheimer) 2 octombrie, duminică - Astăzi mergând spre Refugiul Coștila aflu că doi tineri alpiniști din Sf. Gheorghe au înghețat pe Brâna Aerienă după ce făcuseră Fisura Albastră (varianta Cristea). Alții doi și-au frânt picioarele. 3 octombrie, luni - Lucru intens (corectat 50 de pagini la Choephorele) 17 h - Plecând după lemne cu Vicky ne-am întâlnit între Poiana întâia și a doua
Aurel Stroe pe „Calea Lactee“, scrisă pentru el de Nichita Stănescu – pagini de jurnal prezentate de Ana Trestieni – by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5406_a_6731]
-
indica paharul mititel) până când au priceput ce se întâmplase. Apița era o țuică tare, iar Mița era Mircea. Mai târziu, după ce învățasem literele, nu doar sunetele, am urcat împreună pante abrupte, sufocante și am coborât văi amețitoare, am fost pe brâne, pe țancuri, pe povârnișuri, prin prăpăstii și păduri, pe platouri și grohotișuri, în șei, la cascade, prin jnepenișuri, zmeurișuri și întinderi de urzici. Primul vârf impunător mi s-a arătat, datorită lui, în masivul Retezat, dar nu în zona înaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
din regula impusă de Momentul filosofic, anume că nimic în Drumul Taberii nu era la voia întâmplării. La câteva luni după ce bunicul nostru încetase să mai respire și, cred eu, plecase la Cruce, pe Caraiman (unde sufletul îi bântuia pe Brâna Portiței, pe Albișoare, pe Colții Picăturii, pe Vâlcelul Spumos și, mai cu seamă, în primul circ glaciar, La Verdeață), bunica noastră Veronica a vândut sufrageria lor florentină, cu banii și-a cumpărat o garsonieră, iar nouă, fiindcă vroia să scape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]