527 matches
-
cioplitor cu dalta am stârnit deja furtuna. am trecut printr-un trecut netrăit, am fost un aventurier poetoman m-am întors din aventură rănit, ieșit dintr-o clinică mai uman. împins din caruselul de bâlci, am căzut în noroaie pe brânci, toate umbrele lumii după mine se țin și eu fug de destin cu tălpile goale de beduin, ascult deghizat violoncelul amurgului, mă doare doina din coaste și zborul murgului, mă dor încheieturile din apele timpului și clipele nesigure ale destinului
AVENTURA UNUI POETOMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1427350366.html [Corola-blog/BlogPost/357788_a_359117]
-
un negru văl, eu cu speranța fac zilnic nuntă și-n a ei rouă fața mi-o spăl. Nu-mi pasă dacă mai cad din creste iluzii care înfruntă stânci, pentru că-n viață tot urcuș este și cățărarea dură, pe brânci. Poate nu-i vreme pentru-a învinge fiindcă plecarea vine oricând, dar chiar de plouă sau dacă ninge n-o să mă vadă nimeni plângând. Anatol Covali Referință Bibliografică: Rugă Nu-mi pasă / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
RUGÃ NU-MI PASÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1432477837.html [Corola-blog/BlogPost/367594_a_368923]
-
în mână de la viermii incapabili? Creierele geniale sunt trimise la străini Spre-a nu-i încurca la furturi pe-acești avortoni cretini Cincisprezece milioane, câți am mai rămas prin țară Să fim pentru haimanale animale de povară Să muncim pe brânci o lună iar ei să ne dea salar Cam cât lasă ei pe seară șpagă la vreun ospătar Nu mai vreau să văd prin blocuri cum ne mor de frig bunicii Și nici mame disperate, “ce le dau la ăia
Lecția de istorie by http://balabanesti.net/2014/09/07/radu-pietreanu-lectia-de-istorie/ [Corola-blog/BlogPost/339979_a_341308]
-
frigul și noaptea,/ Având alături/ Un înger dintr-o altă dimensiune." (Coloana de calcar). Legile universale își spun cuvântul: “Am vrut să trecem puntea spre hăul abisal,/ Să regăsim comoara ascunsă între stânci;/ Am devenit cu vremea, tot căutând pe brânci,/ Din vânători de visuri, vânatul ideal”...(Vârful lumii). Setea de absolut în iubire, această atracție profundă, dăinuiește mai ales sub aripa poeziei, ca un refugiu în starea energetică a creației, considerând că prin artă ne măsurăm cu absolutul: “Există undeva
SETEA DE ABSOLUT ÎN POEZIILE DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1464508179.html [Corola-blog/BlogPost/366126_a_367455]
-
Am vorbit și cu alt prilej despre postura de „ghișeu“ la care mă simt, uneori, condamnat. Mulți par să creadă că stau, nefolosit, în spatele unui gemuleț mereu deschis și aștept, nerăbdător, să mă angajeze cineva: un textuleț de catalog, un brînci editorial pe vreo copertă a IV-a, un articolaș de circumstanță, o semnătură de protest, o recenzie, un dialog „edificator“, o opțiune politică, o vizită la atelier sau la o expoziție. „Domnu’ Pleșu, vreau și eu o vestă. Un pantalon
ARTICOL ȘI COMENTARIU de GELU ODAGIU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gelu_odagiu_1414133383.html [Corola-blog/BlogPost/379657_a_380986]
-
pot,/ Sunt calfă la diavol, cu suflet cu tot./ Nu vezi cum te-aștept, c-un balaur în cârcă/ Și-n orice cuvânt cu-o năpârcă?/ M-au trimis să te-atrag într-o cursă, măi frate./ Să-ți dau brânci în curmei, pe la spate./ Și n-am cum să-ți spun să ferești la o parte./ Mi-e frică de oameni, mai tare/ Ca de judecata cea mare/ De care/ Parcă-am uitat că m-așteaptă-n dosare.../ Aici e stăpân stârpitura
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
Nu vezi că pe noi nu ne-ajută Dumnezeu, dacă nu suntem cinstiți? Ce s-a ales de taică-tău și de frati-to, dacă au făcut ce-au făcut? Uite, când le-ai reparat oamenilor atâtea lucruri, când munceai pe brânci, Dumnezeu te-a ajutat și oamenii te respectau. --Și acum, ce fac, mă? Nu muncesc cinstit? I-am furat eu mașina lui Tache, nu mi-a dat-o el degeaba? Să mă lăsați în pace, voi și toți oamenii din
SRL AMARU-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1436009131.html [Corola-blog/BlogPost/384508_a_385837]
-
Lunii, Lumea va gândi c-am existat... cândva. O viață ne-am zbătut fără de zăbava Croindu-ne drum liber printre Stânci... Nu ne-a oprit durerea, nici țepii de agava! Sorții ne-am supus, dar ea ne-a dat un brânci. De ce ne stingem unul după altul Că stelele ascunse în Neant? Acum de ne-ndreptăm spre Înaltul Împărăției cerești, nu-i aberant? De ce nu vom putea vedea iar marea Cu valurile spumoase, ce șoptesc? Unde rămâne tot ce-am iubit
DE CE? de DOINA THEISS în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 by http://confluente.ro/doina_theiss_1407946693.html [Corola-blog/BlogPost/368087_a_369416]
-
arătându-i pe tabel locația sufletului receptor - un trib din Africa de mijloc. Șansele ca sufletul respectiv să bucure inimile a mii de oameni, într-o sală de concert, erau ca și inexistente. Supărat, Angelo-i răspunse la ghiont cu un brânci energic, împingându-l pe acesta înspre cazan. Șocul avu efect asupra canelei, din care se scurse o cantitate mare de mixtură închisă la culoare. Angelo-i încremeni, iar Draco-j scoase un răcnet de entuziasm. Era 20 aprilie 1889. Ziua în care
SUFLETIŞTII de DAN NOREA în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1400223522.html [Corola-blog/BlogPost/350518_a_351847]
-
Mi-s de la țară, Țara e în mine Și dacă sunt, mă simt atât de bine Cu toată veșnicia dintre doage Și versul meu de-acolo mi se trage, Precum se trag izvoarele din stânci, Acolo am umblat copil pe brânci Și tot pe brânci, când sufletul mi-e greu, Urc pe Golgota pân' la Dumnezeu! Azi casa mea și altele din jur Îs tot mai mici și fără de contur Și nu mi-e trist cuvântul când îl scriu, Cel răstignit
SUNT DE LA ȚARĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1438154785.html [Corola-blog/BlogPost/350366_a_351695]
-
Țara e în mine Și dacă sunt, mă simt atât de bine Cu toată veșnicia dintre doage Și versul meu de-acolo mi se trage, Precum se trag izvoarele din stânci, Acolo am umblat copil pe brânci Și tot pe brânci, când sufletul mi-e greu, Urc pe Golgota pân' la Dumnezeu! Azi casa mea și altele din jur Îs tot mai mici și fără de contur Și nu mi-e trist cuvântul când îl scriu, Cel răstignit pe cruce, încă-i
SUNT DE LA ȚARĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1438154785.html [Corola-blog/BlogPost/350366_a_351695]
-
mai multe mâini ferme mă aduseseră la orizontală. Printr-o pădure de picioare zărisem doi indivizi apropiindu-se cu o brancardă. Profitând de concentrarea atenției celorlalți în direcția lor, toți făcându-le semne să sosească mai curând, mă strecurasem pe brânci afară, ca dintr-o grămadă organizată, luând-o numaidecât la sănătoasa spre ieșirea din parc, pe care o nimerisem orientându-mă după niște repere dinainte alese. Mulțimea de binevoitori se repezise să-mi calce pe urme, strigând și gesticulând. De
POPAS ÎN CICLADE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Popas_in_ciclade.html [Corola-blog/BlogPost/341482_a_342811]
-
suflu de pe cap căciula și de pe umeri cojocul! - Ba eu am să-ți arunc un munte de zăpadă-n fălcile alea și-n ochi, de ai să vezi stele verzi! se burzului Nămețilă. Și unde nu începură să-și dea brânci, Nămețilă aruncând cu bulgări de zăpadă cât casa în Viscorilă, iar acesta suflându-i un jet de gheață în ochi și-un șut în fund, de-i sări căciula. Cum era destul de greoi, căzu lat, spre hazul lui Viscorilă care
MĂRŢIŞOR-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424638210.html [Corola-blog/BlogPost/382384_a_383713]
-
usca, mă rog, chitanță, Într-o zi de iarnă grea, După ce-a plătit chiria, Goală, cu nimic pe ea ... Și-apoi, Ion cum o descrie, “Cap superb, ochi mari, adânci, Piciorușe lungi și pline” ... Mi-ar fi dat inima brânci, Numai că, săracu', mie, Gând nu mi-e la nebunii, Când, la noi în bloc, vecine Am doar babe nașparlii! Însă, de proprietar ... Că-și primea natur chiria De la Tânta, regulat ... Domnilor ... jos pălăria! Pentru un barbat e clar: Dacă
CHITANŢA (PARODIE DUPĂ ION PRIBEAGU) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Chitanta_valeriu_cercel_1363651408.html [Corola-blog/BlogPost/345308_a_346637]
-
mai poate așa! Fata asta este mai sensibilă și chiar pe ea i-a cășunat. Ceilalți doi se ceartă cu el, îl înfruntă. Cred că băiatul când s-o face mai mare - acum are 14 ani- o să-l pună pe brânci, să-i tragă o chelfăneală soră cu moartea după câte îndurăm noi. - Nu aceasta este soluția, este bine că ați venit măcar acum, să încercăm să vă ajutăm. Problema este ca atât fata cât și dumneavoastră trebuie să vă întăriți
VICIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Viciul_elena_armenescu_1328047273.html [Corola-blog/BlogPost/360561_a_361890]
-
noapte la fereastra lor, era vară, cald afară, te sufocai și cu geamurile deschise, se tot foiau în pat, iapa de nevastă-sa, ca femeia, îi zice: ia-mă, Ignațio, și el, uh!, se urcă pe ea, îi dă un brînci și apoi se răstoarnă pe-o parte și adoarme. Peste vreo zece minute iapa se pișa la gard și a mea a fost. Ori o călărești și îți înfigi pintenii în ea, ori te lași de meserie ... Cînd Estera și-
CAP 8 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_8.html [Corola-blog/BlogPost/350912_a_352241]
-
începe câmpia. Doar o linie violet de zăpadă Ce ma poartă direct La locul unde Și-au dat întâlnire Iuda cu Mesia. De jur împrejur, Cerc în cerc, Spațiul e mai anevoios Decât mlaștină Iordanului. Lumină becului electric traversează pe brânci Bulevardul cu motociclete și sticle golite de bere. Saltimbacii merg în mâini pe acoperișul tramvaiului. Alaiul revoluției a părăsit adăpostul... -Scăpa cine poate! Îmi spun Și nu-mi mai pasă de biată mea libertate, Nici de picioarele în păpuci chinezești
POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/melania_cuc_1409393379.html [Corola-blog/BlogPost/370429_a_371758]
-
o nepoată prin alianță i-a fost ucisă de IRA. Dumnezeu nu a făcut omul pacifist, după cum zice că i-ar fi chipul șI asemănarea, ci soldat universal. Au mai trecut niște ani, toamna trecută imaginea străzii îmi dă un brânci de transă apocaliptică. Mașini de poliție, pompieri, lume adunată. Cum de nu am auzit nimic? Vizavi de casa în care locuiesc s---------tă un cuplu de nonagenari, cu care stau la taifas, de drag, după ce duc copilul la școală. Ușa le
Eu și teroriștii din UK: „- A explodat conducta de gaze?” „- Slavă Domnului, nu! Doar o bombă pusă de un gang rival” by https://republica.ro/eu-si-teroristii-din-uk-z-a-explodat-conducta-de-gaze-z-slava-domnului-nu-doar-o-bomba-pusa-de-un-gang [Corola-blog/BlogPost/339679_a_341008]
-
Acasă > Stihuri > Semne > BALADA CAZARĂ Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1358 din 19 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Balada cazară Trăim , nu simțim sub picioare pământul, Toți se laudă și toți cad pe brânci de un chin, Cum să facă palate din lut frământându-l, Ce frumos era, Doamne, să fii doar copil. Cazării, cazării, poeți mândri, liberi, Nu se tem de Damocles, de suspendări, Ei își iubesc femeile, tineri Cazării rămân din zări
BALADA CAZARĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1411102608.html [Corola-blog/BlogPost/366168_a_367497]
-
istoria cruntă pentru evrei se repetă la infinit ... (își frânge mâinile) - Mi-e frică de ghetou, mi-e frică de moarte... aș vrea să stau și într-o cocină de porci, ori în grajd cu vitele, aș munci oriunde pe brânci, numai să nu mor... Doamne, ajută-mă să nu mor! Vreau să trăiesc, Doamne! Vreau să trăiesc, să trăiesc! (Se stinge lumina) -------------oOo------------- TABLOUL 9 Eva Heyman stă înghesuită pe o saltea alături de alte saltele, chinuindu-se să scrie în
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/pascu_balaci_1422486401.html [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
mă bagi? Vâsla o scăpași, belea!... Cu o ramă...cum să tragi? Dracul ofensat... se mută Lângă cel care tăcea; Trage coada și destupă Gaura. Apa mai tare țâșnea. Cel care-ndrăzni să-l certe, Prin surprindere fu luat: Partenerul, brânci, îi face, Și în lac l-a aruncat. Mulțumit, Dracul îi zice: - Ce-mi promiți?Te ajutai... - Prietene, îmi ești complice... Trage barca, de ce stai! Frate-mi ești, ți se cuvine... Cât am eu și tu să ai. Bate palma
NONE„JURĂMÂNT DE FACI, ÎŢI SPUN: NU UITA, DRACU-I BĂTRÂN!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 by http://confluente.ro/None_juramant_de_faci_iti_spun_n_marin_voican_ghioroiu_1330811743.html [Corola-blog/BlogPost/366394_a_367723]
-
prefațată de subsemnatul. Au urmat „frumoșii nebuni” de la Târgu-Mureș: scriitorii Mariana Cristescu, șefa secției Cultură a cotidianului „Cuvântul liber”, și dr. Nicolae Băciuț, directorul Editurii „Nico”, director al Direcției Județene Mureș pentru Cultură și Patrimoniu Național. Amândoi au muncit pe brânci pentru a duce la bun sfârșit apariția la termen a cărții (Mariana Cristescu a fost consilier editorial, iar Nicolae Băciuț și-a asumat și sarcina de lector). A fost dania lor de faptă, în sprijinul aceleiași efigii istorice: Întregitorul Mihai
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1375680712.html [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
fețele bisericești), au făcut din simbolul sacrificiului lui Iisus Hristos o biserică mincionoasă, prin care omul a fost în permanență îngenunchiat și redus la supunere și ascultare, o biserică din care omul iese de 2000 de ani perdant și pe brânci”. Cum nici o doctrină politică nu supraviețuiește decât prin aplicație socială, Deoumanismul ar urma să fie promovat și pus în operă de un nou partid, Partidul Ortodox Deoumanist-Social Liberal din România, prescurtat P.O.D.S.L.R.. Această construcție politică ar fi absolut
DEOUMANISMUL SAU CALEA SALVĂRII de VICTOR GAIDAMUT în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Victor_gaidamut_deoumanismul_sau_calea_victor_gaidamut_1351854239.html [Corola-blog/BlogPost/344994_a_346323]
-
pe deplin conștient de profunzimile pe care le conține un număr esențialmente magic, sau sacru, mai bine spus. Creația (literar vorbind) presupune jertfă, jertfă de sine, jerfă de ceilalți. Patruzeci de zile de post, de rugăciune, de asceză, ”suire pe brânci”, ”frământare mii de săptămâni” în termeni arghezieni consacrați. Cuvintele potrivite” presupun nu numai ”slova de foc”, talentul-talantul cu care sunt înzestrați aleșii, harul, sclipirea de divinitate, care, la unii... devine explozie de lumină. Creație înseamnă și ”slovă făurită”, elaborată, lucrată
Rugăciune în versuri … Ca tămâia înaintea ta by http://uzp.org.ro/rugaciune-in-versuri-ca-tamaia-inaintea-ta/ [Corola-blog/BlogPost/92661_a_93953]
-
răspuns favorabil, în principiu, și din partea interpretului Fuego. «Călăuzirea» o găsim în cugetările scriitorului Fănuș Neagu din cartea « Fascinația oinei. Jocul românilor de pretutindeni», de Nicolae Postolache: «Oina se juca în școli, cu precădere și a fost dată afară în brânci, la grămadă cu celelalte discipline menite să formeze generațiile de tineri sănătoși și puternici. Vinovată nu e criza economică, tragică în toate înfățișările ei, ci timpul josnic al înstrăinării de rădăcinile acestui neam prăbușit în pribegie istorică. Aș vrea să
OINA, PARTE A IDENTITĂŢII NOASTRE DE ROMÂNI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Oina_parte_a_identitatii_no_aurel_v_zgheran_1388302443.html [Corola-blog/BlogPost/348485_a_349814]