73 matches
-
crezut că moldovenii abia acum încep bătălia. Vălmășagul a devenit așa de groaznic, de haotic, încât marea mulțime a turcilor apărea nu ca o certitudine a victoriei sperate, ci, mai degrabă, o primejdie pentu soarta fiecărui turc în parte. Se brânceau unii pe alții în smârcuri, în troiene, în fața săgeților și a sulițelor moldovene. Parcă abia acum vedeau în ce capcană strâmtă au intrat aici, între dealuri, păduri, râpi, mlaștină, copaci și potrivnici iviți de pretutindeni. Pierzându-și dintr-o dată nădejdea
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
acorda; acordat; acum; a ajuta; ajută; ajutor; ajutorare; alună; amabilitate; ambulanța; Angheluță; animal; apel telefonic; apreciat; aproape; asistență socială; atenție; azil; las-o baltă; barman; băiat; bătrîn; bătrînă; bătrînețe; bătrîni; belea; benefic; beneficiu; e de bine; binefăcător; boier; bolnav; braț; brînci; de bucătar; a dat de bucluc; bun la suflet; bunei; bunica; bunică; bunici; caz; a cere; ceresc; cerință; cerșetor; cerșit; cerșit; n-ai de la cine; cîine; cîteodată; colaborare; colac; copii; de la copii; copil mic; credință; crește; de la cineva; cruce; curaj
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
martin(2); Moș Crăciun (2); om bătrîn (2); poveste(2); povești (2); riduri(2); rude(2); tataie(2); tristețe (2); urît(2); în vîrstă(2); ajutor; Andrei; apus; ascultător; bani; cu barbă albă; bătrînă; bătrînel; bătrînul Ene; blîndețe; bogat; bolnav; brînci; bun; bunei; bunic, tataie; bunici; bunicu; cadouri; cenușiu; ciomag; cireșe; curs; daci; darnic; delicatețe; des; durere; eu; familie; frică; Gheorghe; gîrbovit; Goriot; hobby; idei; ignoranță; Ilie; impotență; individ; Ion Roată; Ion; istorie; iubire, părinți; îmbătrînit; libidinos; mare; măr; Moș Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
apropiam de Dolhești, mă gîndesc să încerc un roman picaresc, sau pastoral, sau libertin, sau epistolar... De ce nu toate la un loc, într-un amestec burlesc? Nu-i oare delicios că Diderot, din primele pagini ale lui "Jacques Fatalistul", dă brînci unei femei de pe cal, prezentîndu-i-o cititorului, cu fustele-n cap, spre a-i admira... Iată ce însemna, în acel secol, a trezi apetitul pentru lectură! Anna Karenina se ucide (nu se sinucide!), se distruge ca și cum ar sparge un porțelan foarte
Catalog de nimfe (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14487_a_15812]
-
compoziției sociale" a redacției. Printre nou-veniți se numără și un tinerel ofilit, suplu, tăcut, căruia i se încredințase sarcina de a întocmi un repertoar telefonic "la zi", al colaboratorilor. Ei bine, dumnealui - bravul proletar venit anume pentru a da un brînci micii-burghezii, se apucase să-l includă în repertoarul telefonic și pe Eminescu, si culmea, la litera M, la Mihai, nici măcar la E, la Eminescu... Aflînd că poetul e mort, combatantul nostru din cultura nu s-a formalizat, a tras o
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
și eu îți dau un baton de ciocolată. Seara... -Ce-ai făcut azi, puiule? zice mama. -Ah, păi... mi-a dat tati drumul la televizior și la jocuri, când vine o femeie blondă, înaltă și frumoasă... Tatăl începe să-i dea brânci copilului pe sub masă. -Așa, și ce-au făcut? -Păi au început să se sărute, să se mângâie, să se atingă... Tatăl îi face semne copilului pe sub masă. -Și după? -S-au dus în dormitor. -Așa, și ce-au făcut acolo? -Ce
Bancul Zilei: Copil sincer, în fața părinților by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63873_a_65198]
-
zor), articulat hotărît, (a da buzna, a da drumul, a da onorul, a da colțul), cu articol nehotărît (a da o fugă, a da o raită, a da un telefon), plural nearticulat (a da bice, a da binețe, a da brînci), plural articulat (a da papucii) etc. Există grupuri prepoziționale: a da cu banul, a da cu jula, a da cu bîta-n baltă; a da de gol, a da de veste, a da de dușcă, a da de furcă; a da
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
cât mai mare, într-o zi toridă de vară. Andreea Manta, mare precupeață la o tarabă din Piața Progresul din București, burdușită cu roșii, ardei și castraveți, a fost nevoită să-i mulțumească pe toții clienții care și-au dat brânci să vadă minunea și să poată cumpăra ceva de la vedeta emisiunii “Nuntă cu suprize”. “Nu e ușor să-i convingi pe oameni că legumele tale sunt cele mai frumoase și sănătoase, concurența e puternică! Farmecul vânzătorului face diferența”, a spus
Andreea Mantea, o precupeață îndârjită cu băsmăluță pe cap () [Corola-journal/Journalistic/22328_a_23653]
-
plus erau tratați cu respect. Totul era măsurat în mita, care era dată pentru un certificat de handicap. Bani, parfumuri, alimente, orice era bine primit. Bunăstarea personală era mai presus de suferința și nepunținta unor oameni amărâți, care urcau pe brânci scările. Fostul președinte al Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Prahova, Viorica Oniga, primea ca mită pentru eliberarea în mod fraudulos a unor certificate de încadrare în grad de handicap sume de bani, dar și cadouri constând în
Incredibil: Care era "costul" unui certificat de handicap by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/70522_a_71847]
-
prinzi nici cu arcanul. Ușor îi de zis, dar greu de făcut. Atunci, dă-i drumul să zburde, ca să-l aud și eu. Așa parcă mai vii de acasă. Hai, nu te mai învârti ca câinele în jurul cozii. Dă-i brânci! Apoi noi doi, ca niște moșnegi cărora le cam lipsește câte o doagă, ne-am lăsat de cărăușie și așa, pe neașteptate, ne-am întors... Nu crezi că o cam sosit vremea să ne tragem pe la casele noastre, ca niște
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ei p-acolo. Maamă ce l-a mai bătut, ce i-a făcut! Ha-ha-ha! I-a pus un coș de papură-n cap, a tăiat o sfoară cu sabia și i-a căzut în cap o scîn-dură, i-a dat brânci într-un țarc cu porci... A venit și gărzile, da' băiatu' se lupta cu trei și cu patru deodată și odată se opintea în sabie și-i dădea pe toți de-a berbeleacu' în mocirlă. Mamă, ce bătaie ! Și fata
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
stricat rochița. - Gigi, cum ai putut face așa ceva ? Mariana este totuși prietena ta cea mai bună. Ce ne facem acum ? Și atunci intervenea Gigi în stilul ei personal: - Mamă, m-a scos din sărite cu rochia ei, i-am făcut brânci să-i văd volănașele în apă, așa am vrut. - Gigi, mă omori cu atitudinea ta. Într-un final intervenea și mama care în astfel de situații era extrem de directă și împăciuitoare: - Ia veniți amândouă aici, pe scăunele. Amândouă ați greșit
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
stricat rochița. Gigi, cum ai putut face așa ceva ? Mariana este totuși prietena ta cea mai bună. Ce ne facem acum ? Și atunci intervenea Gigi în stilul ei personal: Mamă, m-a scos din sărite cu rochia ei, i-am făcut brânci să-i văd volănașele în apă, așa am vrut. Gigi, mă omori cu atitudinea ta. Într-un final intervenea și mama care în astfel de situații era extrem de directă și împăciuitoare: Ia veniți amândouă aici, pe scăunele. Amândouă ați greșit
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
ridicat și eu. Ea s-a apropiat de mine și m-a luat de mână. „Ascultă, Alin, boala asta de care suferi tu, ce înseamnă?” Eu n-am spus nimic, dar încetasem aproape să respir. Îmi venea să-i dau brânci în apă, să alerg acasă și să mă pun pe plâns. Îmi venea să fac multe, dar n-am făcut nimic. Iar lucrul la care mă așteptam, anume că ea își va retrage mâna din mâna mea, nu s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
părinții dumitale ce zic? Acum Titi, sigur pe bunăvoința Aglaei, își propuse să nu mai facă lucrurile în taină. - Părinții mei aprobă. Însă trebuie să te vadă. Georgeta râse. Inteligența îi spunea că face prostii, un sentiment ciudat îi dădea brânci în această combinație falsă. Se lăsă dusă într-o bună zi de Stănică și Titi la Aglae. Felix nu știa absolut nimic. Simion o primi cu mâinile deschise și-i zise apostolic: - Fii binevenită pe muntele Olivierilor! Fata, surprinsă, întrebă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
delicatețe, de a vedea pe moș Costache, într-o dimineață, sub cuvânt că "dînsul" pierduse o parte din somn și trebuia să se mai odihnească. Otilia simți că în curând nu se va mai putea reține și va da un brânci nesuferitei intruse, însă domnia Paulinei fu scurtă. După ce se crezu instalată în simpatia bătrânului, Paulina începu să-l întrețină treptat cu nevoile ei: - Lumea e rea, bârfește, trebuie să ne ferim. Sunt văduvă,am și eu nevoile mele. Să am
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
însă nu știa cum să scape de Paulina. Lașitatea lui înnăscută îi răpea orice inițiativă. Privi deci cu mulțumire pe geam numai mimica unei scene pe care n-o putea auzi, și în care se vedea cum Marina, fioroasă, dă brânci Paulinei afară din bucătărie și o amenință cu făcălețul. Menajera stătu în casă doar atât cât să-și întărească la loc conciul, și apoi dispăru pentru totdeauna. Felix și Otilia râseră, moș Costache îi privea cu mina comică a unui
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mofturi? Stănică luă o atitudine demnă: - Doamnă, nimeni mai mult ca mine nu cultivă recunoștința. Știu tot ce-ați făcut pentru mine și nu tăgăduiesc nimic, în mine se dă o luptă dureroasă între sentiment și datorie. Sentimentul îmi dă brânci către aceea care a fost soția mea și către dumneata care mi-ai fost ca și o mamă, iar datoria către societate mă îndeamnă să caut fericirea paternității, de care sunt privat de la moartea lui Relu. Îți voi păstra recunoștință
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
picioare și nu-și putea dezlipi ochii de la spectacolul ce se desfășura în fața lui. — Nu te apropia! striga Rogojin. Lasă zbieretele! îi spuse râzând Nastasia Filippovna. Încă mai sunt stăpână în casa mea; dacă vreau, pun să ți se dea brânci afară. Încă nu ți-am luat banii, uite-i acolo; adu-i încoace, tot pachetul! În pachetul ăsta sunt o sută de mii? Ptiu, ce mârșăvie! Ce vrei, Daria Alexeevna? Era mai bine să-l nenorocesc? (Arătă spre prinț.) Care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
spre cer. Și, ca răspuns, un strop de ploaie aterizează tocmai atunci pe fața lui Forrester. Foc și apă. Pământ și aer. Gândiți-vă la aceste elemente antagonice și încercați să le împăcați. Prăvăliți-le unele peste altele, dați-le brânci într-un tunel elicoidal, în întuneric, așteptându-vă să țâșnească înapoi ca un întreg ce poartă pecetea marii unități a lucrurilor, al cărui nume este Dumnezeu. Gândul doar, poate să călătorească astfel, de la parte la întreg, blând ca mâinile pline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
-o știm, nici la gașca dân campus, nici lu Schlessinger, nici lu Wilckinson! Chiar dacă s-a dus o chenzină dă când ne-am despărțit pă Kennedy, pun pariu că ții minte În mare că doctoru Pantoja a dat un mic brânci pentru ca Fundația Mackensen să mă trimiță să iau un interviu lu Clodomiro Ruiz, care acum s-a mutat În La Plata. Pantoja să gândea chiar, ca și mandea, că pelerinaju la izvoare va fi dă mare și neprețuită valoare pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
eu, ci și la Paris. Și-i reamintesc de proiectul meu și al lui Ulici: deschiderea unei agenții literare pe malurile Senei. A eșuat, pentru că toată lumea ne privea cu suspiciune, ba chiar un poet care își câștigă viața făcând pe brânci traduceri pentru Editura Humanitas s-a indignat că vreau să cheltuiesc banii contribuabililor. Am sperat ca sub Constantinescu, colegul meu de facultate, proiectul să fie luat în serios. Nici pomeneală! Când i-am făcut o aluzie în acest sens a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
stat pașnic de neghină. Și s-au mai săvârșit de-atunci omoruri, Cumplite foarte pentru-al nostru-auz. Pe-atunci un om cu creierii zdrobiți Murea, și-atâta tot! Dar azi învie Cu douăzeci de răni de moarte-n cap Și brânci ne dă din scaun: mai ciudat Decât e chiar omorul 1. Ca și cum, datorită lui Banquo, istoria își redobândea dintr-odată dimensiunea din vechile tragedii, unde nu exista cadavru care să nu trezească din morți vreo fantomă răzbunătoare. La a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
de o mână criminală. Moartea era pe atunci doar un simplu sfârșit. Acum însă e timpul fantomelor: Pe-atunci un om cu creierii zdrobiți Murea, și-atâta tot! Dar azi învie Cu douăzeci de răni de moarte-n cap Și brânci ne dă din scaun: mai ciudat Decât e chiar omorul 1. Ca și cum istoria ar traversa o perioadă în care, prin falia creată de lungul șir al crimelor s-ar strecura, din întuneric spre lumină, toate umbrele celor dispăruți înainte de vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
pe la strâmtoarea Bering, poate că un banc uriaș de scrumbii vine cumva din Liechtenstein spre Luxembrug, așa cum vin orice idei - pe jos și multe, chiar și sub formă de banc. Nu deschid ochii. Spiritul somnolează odată cu pleoapa. Cineva îmi dă brânci să-mi comunice că un italian a fost arestat mulțumită unei femei goale. Sau chiar de o femeie goală. Nu mă clintesc. Nici măcar caii nu mă pasionează - caii despre care scriu ori de câte ori nu am despre ce scrie. Dar nu mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]