885 matches
-
psihiatru, la Spitalul Brâncovenesc din Capitală. Apropo de Spitalul Brâncovenesc..., o informație colaterală: „La 28 august 1835, Safta Brâncoveanu, fiica Marelui Ban Tudorache Balș și soția Banului Grigore Basarab Brâncoveanu, a semnat contractul de construire a unui spital lângă Biserica Brâncovenească din Capitala. La 14 octombrie 1838, Spitalul Brâncovenesc a fost deschis bolnavilor. Pentru a marca aceasta ctitorie, Safta a comandat o construcție în marmură, pe care a montat- o pe frontispiciul bisericii. Printre altele, semnul conținea și un blestem la adresa
Istoria se repetă sau… cât de mică-i lumea mare!?! by http://uzp.org.ro/istoria-se-repeta-sau-cat-de-mica-i-lumea-mare/ [Corola-blog/BlogPost/93292_a_94584]
-
Spitalul Brâncovenesc..., o informație colaterală: „La 28 august 1835, Safta Brâncoveanu, fiica Marelui Ban Tudorache Balș și soția Banului Grigore Basarab Brâncoveanu, a semnat contractul de construire a unui spital lângă Biserica Brâncovenească din Capitala. La 14 octombrie 1838, Spitalul Brâncovenesc a fost deschis bolnavilor. Pentru a marca aceasta ctitorie, Safta a comandat o construcție în marmură, pe care a montat- o pe frontispiciul bisericii. Printre altele, semnul conținea și un blestem la adresa celui care ar îndrăzni să se atingă de
Istoria se repetă sau… cât de mică-i lumea mare!?! by http://uzp.org.ro/istoria-se-repeta-sau-cat-de-mica-i-lumea-mare/ [Corola-blog/BlogPost/93292_a_94584]
-
Expoziție de ELENA MURARIU cu ocazia Tri-Centenarului Brâncoveanu Institutul Cultural Român de la New York vă invită vineri, 24 octombrie 2014, ora 19:00, la vernisajul expozitiei „Rădăcini Brâncovenești”, de Elena Murariu, curator fiind Monica Morariu. Lucrările prezentate au ca sursă de inspirație viața Sfinților Brâncoveni, arta brâncovenească și tradițiile spațiului românesc. Lucrările expuse fac parte dintr-un proiect mai amplu, dedicat Sfinților Brâncoveni, prezentat în volumul „Puterea viziunii
`“Rădăcini Brâncovenești” la New York by http://uzp.org.ro/radacini-brancovenesti-la-new-york/ [Corola-blog/BlogPost/92617_a_93909]
-
ocazia Tri-Centenarului Brâncoveanu Institutul Cultural Român de la New York vă invită vineri, 24 octombrie 2014, ora 19:00, la vernisajul expozitiei „Rădăcini Brâncovenești”, de Elena Murariu, curator fiind Monica Morariu. Lucrările prezentate au ca sursă de inspirație viața Sfinților Brâncoveni, arta brâncovenească și tradițiile spațiului românesc. Lucrările expuse fac parte dintr-un proiect mai amplu, dedicat Sfinților Brâncoveni, prezentat în volumul „Puterea viziunii”. Expoziția va fi prezentată de dr. Virgil Nițulescu, director al Muzeului Național al Țăranului Român, și de dr. Doina
`“Rădăcini Brâncovenești” la New York by http://uzp.org.ro/radacini-brancovenesti-la-new-york/ [Corola-blog/BlogPost/92617_a_93909]
-
CU AMINTIRI Casă mare, din lemn de arine tăiat toamna târziu când seva nu mai circulă - cum obișnuiau domnișanii să transforme pădurile de arine în material de construcție a caselor călduroase de locuit, casă cu sală mare, spațioasă, în stil brâncovenesc, pardosită cu scândură de brad totdeauna curată, spălată cu moloz și leșie, unde urcai pe trepte din lemn care, oricât ai fi vrut, scârțâiau din cauza cuielor din lemn de salcâm; sus, în stânga, câteva camere de locuit, dacă nu mă înșel
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
ALBUMUL CU AMINTIRICasă mare, din lemn de arine tăiat toamna târziu când seva nu mai circulă - cum obișnuiau domnișanii să transforme pădurile de arine în material de construcție a caselor călduroase de locuit, casă cu sală mare, spațioasă, în stil brâncovenesc, pardosită cu scândură de brad totdeauna curată, spălată cu moloz și leșie, unde urcai pe trepte din lemn care, oricât ai fi vrut, scârțâiau din cauza cuielor din lemn de salcâm; sus, în stânga, câteva camere de locuit, dacă nu mă înșel
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
groasă, ferestrele largi, cu grădele de fier rotund, pentru a nu pătrunde haiducii locurilor; sobele din teracotă franțuzească colorată, ornată cu modele demne de copiat; veranda conacului, din care intri într-un antreu cu miros de istorie; acoperișul în stil brâncovenesc, cu lucarne mari, prin care ziua de afară pătrunde în podul imens, luminând păianjenii veacurilor, lăcașurile cenușii muncite cu greu de viespile veninoase, bufnițele orbecăinde aciuate de-a lungul anilor, care ies noaptea, înghețând împrejurul cu luminile reci ale ochilor
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestire.html [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
bucurie pe față și în suflet auzi de pe buzele lor: Nadia Comăneci! Străinii din toată lumea, de pe toate continentele în lung și-n lat, recunosc România și pe Nadia, gimnasta lumii! Ei știu că Nadia a ridicat imaginea României în stilul brâncovenesc, cum a cizelat Brâncuși coloana infintitului, că Nadia a zburat deasupra ei într-o perfecțiune și măiestrie absolută! Iubită de românii de pretutindeni, apreciată de lumea întreagă de pe întregul mapamond, Nadia a rămas în sufletele noastre ca o zeitate aparte
Nadia Comăneci: „Pot spune că sunt o femeie fericită” by http://uzp.org.ro/nadia-comaneci-pot-spune-ca-sunt-o-femeie-fericita/ [Corola-blog/BlogPost/93735_a_95027]
-
mici s-ar fi strecurat mai ușor prin poșta comunistă cenzurată a vremii. Dar nu s-a putut organiza în condițiile de atunci. Peste mulți ani am primit invitația de a participa la Bienala Internațională de Gravură Experimentală de la Palatele Brîncovenești organizată de un grup de tineri artiști din București. Am trimis o gravură digitală experimentală având ca temă mutațiile produse în natură de radiațiile radioactive prezente la locurile accidentelor nucleare. Tocmai trecuseră 20 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl
“Artistul contemporan trebuie să fie capabil să identifice problemele reale ale societăţii în care trăieşte…” by http://uzp.org.ro/artistul-contemporan-trebuie-sa-fie-capabil-sa-identifice-problemele-reale-ale-societatii-in-care-traieste/ [Corola-blog/BlogPost/92671_a_93963]
-
Prof. Viorel Găișteanu Prof. Constantin Simion MUȘATIN ȘI CODRUL Anul acesta în Ajunul Zilei Naționale a României, 1 Decembrie în inima specificului Brâncovenesc - neegalat iubitor de țară și de creștinism ortodox - CONSTANTIN BRÂNCOVEANU, patron al culturii și artei medievale a avut loc evenimentul „Comemorarea a 97 de ani de la revenirea BUCOVINEI la Patria-mamă, România” și “Comemorarea a 42 de ani de la intrarea în
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 by http://uzp.org.ro/comemorare-97-de-ani-de-la-revenirea-bucovinei-la-patria-mama-romania-la-palatul-mogosoaia-27-xi-2015-ora-1100/ [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
noastră, prin acțiunile întreprinse se măresc șansele reîntregirii Romăniei. E cazul să-l felicităm pe organizator și să - i mulțumim pentru aceste aspecte”. Au urmat un șir de aplauze. Istoric Doina Emilia Mândru - Director artistic al Centrului de Cultură Palatele Brâncovenești evocă „Comemorarea de 42 de ani de la intrarea în eternitate a Marthei Bibescu” astfel: „După 1832, Palatul Mogoșoaia intră în administrarea familiei Bibescu. Vreme de opt decenii domeniul decade, Martha Bibescu fiind cea care își asumă proiectul monumental de renovare
COMEMORARE 97 de ani de la revenirea Bucovinei la Patria mamă- România la Palatul Mogoşoaia, 27.XI.2015, ora 11:00 by http://uzp.org.ro/comemorare-97-de-ani-de-la-revenirea-bucovinei-la-patria-mama-romania-la-palatul-mogosoaia-27-xi-2015-ora-1100/ [Corola-blog/BlogPost/93234_a_94526]
-
de Istorie a Presei: „Constantin Brâncoveanu și contribuția Bibliei de la București (1688) la dezvoltarea limbii române literare”; NICOLAE DAN FRUNTELATĂ, scriitor: „Constantin Brâncoveanu în viziunea lui Nicolae Iorga” (sau o altă temă, la alegerea scriitorului); FLORENTIN POPESCU, scriitor: „Ctitorii culturale brâncovenești”; PR. CONF. DR. CLAUDIU COTAN, Universitatea „Ovidius" din Constanța, preot paroh în Parohia Delea Nouă din București: „Constantin Brâncoveanu, un mare diplomat european”; PROF. DR. ION PREDESCU, Colegiul Național Al. Lahovari: „Personalitatea Voievodului Constantin Brâncoveanu, modalitate de ousia în scriitura
EDIŢIA A IV-A A SALONULUI NAŢIONAL DE LITERATURĂ ŞI ARTĂ „ROTONDA PLOPILOR APRINŞI” (14-18MAI 2014) de REVISTA SINGUR în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Revista_singur_1399953322.html [Corola-blog/BlogPost/344608_a_345937]
-
Irina Anastasescu, la clasele I și II și Olga Arifeanu, la clasele III și IV. În anul 1896, școala avea trei învățătoare: Olga Arifeanu, Maria Gh. Mardare și Virginia Gh. Mardare (Irina Anastasescu, în 1892 se găsea internată în Spitalul Brâncovenesc, iar pe la 1901 era încă suplinită de Toma Silvestru din Galați). La școala de fete funcționa în acel timp și Ecaterina P. Popescu, soția lui Petre Popescu Ciufu. Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul al XIX-lea (VIII) / George
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_viii_.html [Corola-blog/BlogPost/355549_a_356878]
-
până în 1952. În paralel este preparator în chirurgie infantilă și ortopedie la Spitalul "Gr. Alexandrescu" (1943-1944) sub conducerea Prof. Dr. Alex. Cosacescu. Pe linia asistenței medicale îndeplinește funcția de intern de chirurgie, efectuând stagii în perioada 1945-1948, după cum urmează: Spitalul Brâncovenesc (Dr. Cristide, Prof. Dr. I. Iacobovici), serviciul de urologie și apoi de chirurgie al "Fundației Radu Cristian" (Prof. I. Turai), serviciul boli genito-urinare Spitalul Cantacuzino (Prof. Gh. Olănescu), Spitalul Colțea (Prof. Dr. N. Hortolomei), Spitalul Floreasca (Prof. Traian Nasta). Cu
GALATENI,FITI MANDRI DE INAINTASII NOSTRI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 by http://confluente.ro/Galateni_fiti_mandri_de_inaintasii_nostr_pompiliu_comsa_1343065560.html [Corola-blog/BlogPost/354718_a_356047]
-
10 seara, are loc performance-ul Între-VEDERI, susținut de multumult și Irinel Anghel,care va consta în câteva picturi sonore. Începând cu ora 24.00 are loc la Palat piesa de teatru „Opiniile unui clovn”. De Noaptea Muzeelor, Centrul Cultural Palatele Brâncovenești pune la dispoziția vizitatorilor un autobuz RATB care va circula pe ruta Piața Victoriei - Mogoșoaia. Plecările din Piața Victoriei au loc de la orele 19.00, 21.00 și 23.00, iar cele din Mogoșoaia la 22.00, 24.00, 02
Noaptea muzeelor 2016. Trei locuri-alternativă by https://republica.ro/noaptea-muzeelor-2016-trei-locuri-alternativa [Corola-blog/BlogPost/338648_a_339977]
-
arată și puterea “închis asupra lui însuși, fără început și fără sfârșit, complet desăvârșit, cercul este semnul absolutului”- Jean Chavalier - dicționar de simboluri). Discul circular al afișului și al catalogului lansate de artista plastică Maria Constantinescu la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești e un simbol al vieții dar și al luminii și l-aș asemui cu Soarele de andezit din incinta sacră dacică a Sarmizegetuzei Regia. Pentru că simbolul cercului se suprapune cu cel al “eternității sau al neîncetatei reînnoiri” (M. Rutten). “Simbolurile
ORACOLUL DIN PALAT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Oracolul_din_palat_elisabeta_iosif_1326914844.html [Corola-blog/BlogPost/361282_a_362611]
-
ale trecutului nostru românesc și creștinesc. Cu prilejul comemorării a trei sute de ani de la moartea sa martirică, a fiilor săi și a sfetnicului Ianache, se cuvine a aminti marile înfăptuiri pe plan cultural în vremea domniei lui, numită și epoca brâncovenească, înfăptuiri ce au contribuit la dezvoltarea limbii și spiritualității românești. A domnit aproape 26 de ani: de la 28 octombrie 1688 până la 24 martie 1714 când, în ziua de miercuri din Săptămâna Patimilor, primea vestea că a fost mazilit, adică dat
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
veacuri faima ce o merită cu prisosință. În același timp, prin botezul sângelui sau al muceniciei, și-a câștigat veșnicia, intrând în panteonul sfinților români prin actul de canonizare din 20 iunie 1992. Direcțiile de dezvoltare a culturii din epoca brâncovenească sunt trei: construcția bisericească, ridicând și refăcând numeroase lăcașuri dumnezeiești pe întreg cuprinsul țării și în afara hotarelor ei; tiparul, Brâncoveanu fiind, după cum spunea Nicolae Iorga, „nu numai un dibaciu socotitor al vremurilor, un mare ctitor de mănăstiri și biserici”, ci
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
Heissler a fost luat prizonier, Brâncoveanu a pornit fără preget la realizarea celui de-al doilea țel al vieții sale, începând construirea celui mai mare complex monastic din Țara Românească, mănăstirea Hurezi, considerată drept „cea mai desăvârșită realizare a artei brâncovenești”. De ce a ales voievodul pentru ctitoria sa principală zona de la poalele munților Căpățânii, pe atunci împădurită, străbătură de râuri și pâraie, grăbite să ajungă cât mai curând în luncă, și populată de atâtea sălbăticiuni? Pentru că acesta era, încă de pe vremea
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
Brâncoveanu alătura cele două însemne heraldice, corbul basarabesc și vulturul bicefal cantacuzin, acesta din urmă arătând că rudele din partea mamei reprezintă puternicul și slăvitul neam al Cantacuzinilor, coborâtori, după tradiție, din împărații Bizanțului. Această asociere reprezintă caracteristica esențială a epocii brâncovenești, și anume unitatea politică de curând realizată a unei adevărate „caste” conducătoare a țării. Ideea va fi reluată și ilustrată cu mai multă forță în tabloul votiv de la Hurezi, care se desfășoară pe cei patru pereți ai pronaosului, având un
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
rânduiesc siluetele Cantacuzinilor contemporani sau nu demult dispăruți, iar pe peretele de la nord și pe cel de la sud apar domnitorii Basarabi Matei, Neagoe, Laiotă, reprezentare ce „ne conduce de fapt către două zone distincte, dar mereu interferente, ale mentalului aulic brâncovenesc: moștenirea bizantină și aceea basarabească”, după cum arăta marele istoric de artă Răzvan Theodorescu. Memoria lui Constantin Brâncoveanu este vie la Hurezi, în tot ceea ce a realizat aici, făcând din această mănăstire un focar de cultură și un model pentru întreaga
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
istoric de artă Răzvan Theodorescu. Memoria lui Constantin Brâncoveanu este vie la Hurezi, în tot ceea ce a realizat aici, făcând din această mănăstire un focar de cultură și un model pentru întreaga viață și creație spirituală a țării. În epoca brâncovenească s-a plămădit o „desfătată, frumoasă și iscusită” artă bisericească. Ea va fi numită „stilul brâncovenesc”, ultimul capitol mare al artei vechi românești și unul dintre cele mai strălucite din arta creștină de după căderea Împărăției bizantine (1453). Răstimpul hotărâtor pentru
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
a realizat aici, făcând din această mănăstire un focar de cultură și un model pentru întreaga viață și creație spirituală a țării. În epoca brâncovenească s-a plămădit o „desfătată, frumoasă și iscusită” artă bisericească. Ea va fi numită „stilul brâncovenesc”, ultimul capitol mare al artei vechi românești și unul dintre cele mai strălucite din arta creștină de după căderea Împărăției bizantine (1453). Răstimpul hotărâtor pentru destinele spiritualității, cum a fost acela marcat de domnia de fast princiar a fiului lui Papa
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
de la Mănăstirea Hurezi, întocmai ca și cea a familiei Cantacuzino sau a Mavrocordaților, a constituit un focar de cultură în epoca medievală în Țara Românească, prin intermediul acesteia favorizându-se pătrunderea culturii universale în sfera civilizației noastre. Fenomenul cultural din epoca brâncovenească cunoaște însă și alt aspect, și anume răspândirea cărții tipărite în Țara Românească (București, Buzău, Snagov, Râmnic, Târgoviște) în întreg spațiul românesc, dar și în întreaga Europă. Meritul incontestabil al lui Brâncoveanu pe tărâm cultural a fost acela de a
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
cultural a fost acela de a fi oferit carte solicitată de cei interesați, exemplare tipărite de el fiind întâlnite la Atena, Paris, Ancara, Alexandria, Londra, precum și în cele patru Patriarhii istorice ale lumii creștine: Ierusalim, Constantinopol, Alexandria și Antiohia. Cartea brâncovenească a avut un mare rol în fixarea terminologiei limbii române, marea personalitate a voievodului urmărind activitatea de imprimare, în primul rând, a cărților în limba română, în interesul poporului. Valorile epocii brâncovenești au stat la baza energiilor naționale de după aceea
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]