78 matches
-
doctor dement. După ore bune de tortură muzicală ajung să-mi imaginez că acești rapsozi populari sînt un fel de roboți pe ale căror chipuri de plastic Îmbujorate veselia tîmpă are ceva Înfricoșător, clămpănind din gurile lor infernale, ținîndu-se de brăcinari sau stînd cu mîinile proptite În șolduri, rotindu-se minimal din mecanismul genunchilor - armata de roboți pe care o cunoaștem foarte bine, gata oricînd să umple cu spirit folcloric național (mașina de fum a sistemului) un vid al istoriei. Fumez
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de piele? De pildă Krasnâi, a cărui principală ispravă era să mobilizeze activiștii, pentru a smulge cupolele bisericilor din împrejurimile Dolșankăi. Sau Batum care, când n-avea o sticlă în mână, nu cunoștea decât două gesturi: să se descheie la brăcinar sau să-și scoată revolverul din teacă... Nikolai scutura din cap, zâmbea, apăsa cu putere coarnele plugului. Nu, nu puteau face nimic împotriva înaintării acelui brăzdar lustruit de țărână, împotriva acelui pământ deschis în așteptarea seminței, împotriva acelui vânt de
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
neînarmați, nu erau militari. G.Ș.: Eu am omis să vă spun, dar nouă când ni s-a dat arma ni s-a zis că dacă avem probleme, de pildă, dacă vine cineva la mine acasă și mă trage de brăcinari, pot să trag. S.B.: Pentru că era stare de război deja. G.Ș.: Și mă uitam și eu la el și mă gândeam ce naiba voia ăla de la mine, că mie-mi plăcea să joc rebus nu să trag în oameni! Eu
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
și să ia mana vitelor. (Gh.F.C.) Ca să fie ferite vitele de vrăji, se pune rug de măceși la ușile și la ferestrele grajdurilor. (Gh.F.C.) Cu funia de spînzurat se fac vrăji. (Gh.F.C.) Ca să nu fie înșelate de soț, femeile spală brăcinarul bărbaților în scalda mortului și îl înnoadă de trei ori, zicînd: „Cum șade mor tul în pat, așa să șadă și bărbatul meu.“ (Gh.F.C.) Omul turbat poartă la gît un șirag de rotițe de lemn, cioplite de unul cu nume
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
boncălui (a) - a boloncăi, a boncăi, a rage prelung bondolan - greu de cap borăncăitură - urmă borti (a) - a găuri boșorog - bolnav de hernie botă - bîtă, măciucă bou de hăis - bou înjugat la stînga boul-lui-Dumnezeu - rădașcă brabete - vrabie bradoș - colac brecir - brăcinar breza (a) - a (te) unge pe frunte pentru a deveni mai breaz brîncă - boală la porci, erizipel la oameni bubat - vărsat, variolă buburuză - fărîmătură budăi - vas de lemn pentru pro duse lactate buhai - taur bulboană - vîltoare buratec - brostac, brotac burcă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
măiestriei, invenției și fanteziei populare, opere de migală ale ochilor și mâinilor meștere, iar nu confecții anonime și stereotipe de fa brică; produse care Îmbătrâneau, dar nu se deteriorau, precum ceramica noastră oltenească, bihoreană, maramureșeană și moldovenească, ipingelele, cojoacele și brăcinarele Înflorate cu găitane, apoi frumoasele industrii casnice ale rumâncii de pretutindeni, precum țesătura În război și de mână a scoarțelor și a Îmbrăcămintei de podoabă femeiască, ii, fote, cepse și ma rame din borangic, sau portul de fiecare zi al
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
băcan, strânse la gură, ca o babă fără dinți, cu baiere Înflorate și petrecute apoi, cu cor delele lor lungi și Îm pletite, tot din piele de oaie, pe după gâtul rumânului cu grija la creițarii lui scumpi, ținuți astfel la brăcinar, În șerpar sau de-a dreptul la sânul lui cel flocos - [pungu lițele acestea] sunt opera mâinilor tăbăcite de lucru și de bătrâneți ale celui din urmă meșter cojocar din Ploiești. Iar ducipalii mei de ceramică țărănească, atât de hieratici
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
el cu năduf, o să i se tragă din aiasta: l-am blăstămat! Am dat acatiste pe la biserici: "Să-l trăznească Dumnezău pe ăla de-l știu eu!"... I-am pus și lumânări întoarse, hohotește el jucându-și pântecele revărsat peste brăcinar și hârâind din adânc o flegmă groasă o stupește între morminte, grijuliu să nu-și găsească pricină cu strigoiul mortului. Alexa îl consolează: Răbdărică, boier Cupcici, răbdărică... Până ți se tămăduiește pielița curului, o să ți se plinească și blăstămu', spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
la pârcălăbie, cot la cot cu mojicii, să dai socoteală de "drepturile de om"! răbufnește Alexa. Nu mai e rușine, nu mai e frică de Dumnezău!... Înainte vreme, țăranu' nu rădica ochii de pe opincă... Acu', se trage cu tine de brăcinar și-ți râde în nas, fluturând hrisovu' cu pecete domnească! fornăie Isaia ca un taur întărâtat. Niciunde, nicicând, nu s-a pomenit să dai puterea în mâna prostimii! "Oastea boierească a Moldovei", a devenit "Oastea cea mare a prostimii"... În loc să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
3 Septemvrie. Bratca. Strâmtoare, sărăcie și năcaz. 4 Sept. Ceheiu Rontău. fântână (în loc de puț) pepene (crastavete) ciunt mascur șese șepte șerpe (fioară) vițioasă (vition) pântece inimă (p. stomah) vătămătură sfârtică isteț buhă ibovnic gangur jale. șură ne lovim (ne potrivim) brăcinar Satul Cristinești între Hotin și Noua Suliță. Basarabia Într-un sat din Orheiu un ungur dela Miercurea Ciucului păzitor la Nistru răspunde românește la întrebări ungurești Cum merge la Nistru? Merge bine. La Ismail poporul nu vrea nimic. La Tighina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
când se îmbată băga coasa în casă ca să tae baba. Pe Gheorghe îl bătea Casandra lui că el era mic și slab cât muncea și ea era înaltă și voinică. Vorba ceia: "Badea înalt ca un husar Lelea pîn la brăcinar 13. Lelea cât o husăriță Și badea pîn la catrință." Când era ziua onomastică a lui Grigore Chetreanu,erau chemați și părinții la el și moșu V. Sofroni Iftime. Erau cinstiți cu rachiu din belșug, în care punea un pumn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
coridor îngust și jos. Tapetul galben și murdar absorbea lumina chioară. Porfiri apăsă soneria de pe birou, iar aceasta scoase un țiuit spart. După ceva vreme un portar bărbos își făcu apariția de sub o arcadă. Purta o uniformă soioasă deschisă la brăcinar peste o vestă decolorată. Portarul îi întâmpină pe cei doi cu o expresie insolentă: ă O cameră pentru o oră, nu-i așa? ă Cum îți permiți? strigă Salitov. Viteza cu care se înfurie îl uimi până și pe Porfiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
asta. Osip Maximovici părea aproape trist fiindcă a trebuit să îi spună asta lui Porfiri. ă După ce Boria a fost legat și a murit, i-ați folosit securea pentru a-i sparge capul lui Goriancikov. Apoi ați strecurat securea în brăcinarul administratorului. În timp ce se petreceau toate astea, l-ați pus pe adevăratul Constantin Chirilovici Govorov să o incrimineze pe Lilia. De ce? Pentru a scăpa de ea. O deportare în Siberia cu fiica ei. Nu-i asta ceea ce voiați? Din nefericire pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
ci un veșmânt scurt și modest de cânepă. În picioare avea sandale deschise în față până la degetul mare, cu șireturi de piele împletite în jurul pulpei. Probabil că de-abia se-ntorsese dintr-o cavalcadă, căci peste izmenele de in purta brăcinarii de postav roșiatic care se folosesc la călărit. Nu a dat semne că ne-ar fi auzit pașii pe podea. M-am postat în fața lui, gândindu-mă să tușesc de câteva ori ca să-l trezesc din amorțeală, când, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
peste grămadă. Ajunși în fine pe malul unui râu, se treziseră în cala unui vas. Călătoria pe râu durase ceva timp, fără să li se dea de mâncare și nici măcar apă de băut; de urinat, trebuiseră s-o facă-n brăcinari. Doar în momentul în care ajunseseră la mare, într-un loc plin de dune și de stufăriș, fuseseră dezlegați și li se dăduse apă să bea. Un băiat pe nume Alo, nepot al ducelui de Trento, murise sufocat de sângele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
pentru a da un decret care interzicea luarea de materiale de la orice construcție romană încă în picioare. Mi-am dat seama curând cât de puțini la număr erau maeștrii comancini și muncitorii pricepuți. Deși săraci, longobarzii, cu tunicile tocite și brăcinarii cârpiți, continuau să-și poarte cu fală scramasaxul, preferând să moară de foame decât să se-apuce de o muncă oarecare, deși pe domeniile îndepărtate de oraș ceva se schimba, și unii dintre ei s-au resemnat să pună mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ca niște caise luptă de la amiază până la căderea serii; apa le curgea pe grumaze și pe brațe și răsuflau zgomotos. Atunci Ghiță vrea să-i dovedească rivalului, chiar în timpul luptei, că ea pe el îl iubește mai mult. Își desface brăcinarul, iar cioarecii îi cad în vine. "Sari, mândruță! Sari, drăguță!" Brăcinarul mi s-a rupt, Cioareci-n vine-au căzut Și io m-oi împiedica, Arambașa m-o tăia!". Femeile sunt toate la fel, poale lungi și minte scurtă. Ana
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
curgea pe grumaze și pe brațe și răsuflau zgomotos. Atunci Ghiță vrea să-i dovedească rivalului, chiar în timpul luptei, că ea pe el îl iubește mai mult. Își desface brăcinarul, iar cioarecii îi cad în vine. "Sari, mândruță! Sari, drăguță!" Brăcinarul mi s-a rupt, Cioareci-n vine-au căzut Și io m-oi împiedica, Arambașa m-o tăia!". Femeile sunt toate la fel, poale lungi și minte scurtă. Ana, printr-un rafinament cât se poate de modern a ceea ce noi
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
măi băiete, mă judeci tu pe mine. Câte clase ai tu ma, idiotule", a mai spus Vorneliu Vadim Tudor. Pe finalul discuției fostul lider al minerilor s-a enervat și el. „Bă, vorbește frumos că nu ne-am tras de brăcinari, vorbește așa cu cine vrei tu. Cu ăia de la tine din partid. Nu ți-e rușine nesimțitule", a spus nervos Miron Cozma.
CV Tudor, către Miron Cozma: Derbedeu dracului, te-am scos din puşcărie by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36733_a_38058]
-
fie primit și ție, și lu' mă-ta. Mărgărit băgă banii în buzunar, încuviințând mut. Ușor aplecați în față, cu coatele pe masă, el și Rafael păreau să-i pândească pe ceilalți trei, răstigniți în scaune cu burțile răsfrânte peste brăcinarii șorturilor, relaxați, îmbuibați, mahmuri. Sobolul bătrân rupea anevoie: - Nu știu, Adriene, mă f... Pentru mine-i destul o sută de mii. Pentru-o palmă... Scosese totuși o bancnotă de o sută de mii și o flutura peste masă. Nu știu
Vremuri grele by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7641_a_8966]
-
afacerile lui, la politica lui. Nu poți să nu-i admiri talentul - fiindcă e un talent și ăsta, să înjuri, să porți cizme de noroi, să-ți sufli mucii cu degetele. Înțeleg că numai așa merge treaba, trăgându-te de brăcinar cu plebea. Un discurs cât mai crud, ăsta e secretul; și câteva cuvinte triviale, câteva gesturi obscene care sunt la locul lor în România asta Mare." Ascensiunea lui Costea Bratu începe prin 1925 când, simplu misit, izbutește să-l înlocuiască
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
-se, Mutu strănutând, Mutu cumpărând un ceas, Mutu intrând și ieșind de la closet, Mutu vânzând un iaht (pardon, nici asta), Mutu scuipând, Mutu în fotografii de familie cu Giovanni Becali și Gică Popescu, Mutu suflându-și nasul, Mutu legându-și brăcinarul, Mutu scărpinându-se, Mutu deschizând poarta ogrăzii de la casa părintească, Mutu închizând poarta...etc. etc.
"Thalatta! Thalatta!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11531_a_12856]
-
mai ales împotrivă strigoilor și strigoaicelor care, conform tradiției, furau mână vitelor cu lapte. Tot împotrivă strigoilor se obișnuia a se pune lângă poartă casei și la intrarea în grajd o grapă, așezată cu dinții în sus și cu un brăcinar de fecior cast petrecut printre aceștia. În conștiința populară românească, Sf. Gheorghe este unul dintre cei mai prezenți sfinți, numeroase biserici purtând hramul său. Există numeroase orașe în România care poartă numele Sfântului Gheorghe și chiar unul dintre cele trei
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79635_a_80960]
-
nu facem aidoma și cu viețile celor din jur. Totul trebuie tîrît în mocirla comună oribil mirositoare, în derizoriul absolut. Fiecare știe orice, poate să-și dea cu părerea plină de aplomb despre orice, să se tragă cu ceilalți de brăcinari, să-i terfelească, să desființeze măsura bunului- simț și ștacheta sub al cărei nivel nu poate să coboare nici un fel de discuție. Niciunde. În locurile civilizate de pe planetă există un sistem prea bine reglat care nu permite alunecări periculoase. Iar
Întâmplări de la motel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9278_a_10603]
-
înseamnă a te exila tu însuși în zona pestilenței otrăvitoare de unde nu te mai salvează decât dricul disprețului ultim și-al scârbei definitive. Mi-e rușine că astfel de personaje ieșite din grotă continuă să ne populeze existența, purtând la brăcinarul soios uneltele scriitorului.
Panașul de muceg by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10249_a_11574]