77 matches
-
cu nici un chip până nu-i cumpără taică-su un briceag în formă de pește, cum văzuse el la cineva și-i plăcuse mult. Să vadă lumea că poartă el briceag legat cu zale sau sau chiar cu sfoară la brăcinar și atunci da, se însoară. La prăvălie nu se găseau, din altă parte nu mai avea de unde așa că a pus taică-su boii la căruță și hai la târg la Ploiești după briceag în formă de pește. A pierdut taică
CASETA CU AMINTIRI III de ION UNTARU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345109_a_346438]
-
-și confecționeze, cu mâinile goale, câțiva bulgări. Îi piti cu grijă după un butuc aflat în apropiere și așteptă, zâmbind ștrengărește, cu ochii țintă la ușă. Mama intrase deja în casă, bombănind de una singură ceva legat de „grijanie” și „brăcinar”. De la geam pândea o zgâtie de fată de vreo patru anișori, blondă cu ochii verzi, cu părul inelat și pielea albă ca laptele. Era Măriuca, sora cea mai mică a lui Ionică și frumoasa familiei, pe care o iubeau cu toții
O IARNĂ DE COȘMAR de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381197_a_382526]
-
de coșmar, inspirată dintr-un fapt real, cuprinde descrieri adecvate și portrete interesante. Astfel, ne întâmpină „mormane de zăpadă“ sau „hăinuța de nea“, prin care se preumblă o „mogâldeață de băiețel“. Diminutivele înviorează textul, de asemenea și unele regionalisme: pălincă, brăcinar, bugăt etc. Tot astfel, dau culoare narațiunii unele expresii: „l-a plesnit lenea“, “le trase clapa” și altele. Acțiunea se petrece pe vremea comuniștilor, când se rechiziționa pământul. Sunt bine surprinse diverse probleme sociale: ... Citește mai mult PREFAȚĂAm primit spre
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
de coșmar, inspirată dintr-un fapt real, cuprinde descrieri adecvate și portrete interesante. Astfel, ne întâmpină „mormane de zăpadă“ sau „hăinuța de nea“, prin care se preumblă o „mogâldeață de băiețel“. Diminutivele înviorează textul, de asemenea și unele regionalisme: pălincă, brăcinar, bugăt etc.Tot astfel, dau culoare narațiunii unele expresii: „l-a plesnit lenea“, “le trase clapa” și altele. Acțiunea se petrece pe vremea comuniștilor, când se rechiziționa pământul. Sunt bine surprinse diverse probleme sociale: ... XXVIII. LANSARE DE CARTE: SUFLETE DE
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
de coșmar, inspirată dintr-un fapt real, cuprinde descrieri adecvate și portrete interesante. Astfel, ne întâmpină „mormane de zăpadă“ sau „hăinuța de nea“, prin care se preumblă o „mogâldeață de băiețel“. Diminutivele înviorează textul, de asemenea și unele regionalisme: pălincă, brăcinar, bugăt etc. Tot astfel, dau culoare narațiunii unele expresii: „l-a plesnit lenea“, “le trase clapa” și altele. Acțiunea se petrece pe vremea comuniștilor, când se rechiziționa pământul. Sunt bine surprinse diverse probleme sociale: tatăl împușcat; fiul Ionică, bolnav, moare
DESTINE, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373817_a_375146]
-
Acasa > Stihuri > Momente > FUG CÂT MĂ ȚINE BRĂCINARUL Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 762 din 31 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului îmi pare ziua mult mai scurtă, decât a fost când eram puști. cum îmi dădea mama o turtă și-o supă caldă cu găluști!... și
FUG CÂT MĂ ŢINE BRĂCINARUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348917_a_350246]
-
s-apuce, (că robotea precum furnica), cum arată un măr dulce! dintr-o dată timpul s-a scurtat; pe zi ce trece-s mai năuc. parcă din alt veac am dezertat și nu știu încotro s-apuc. fug cât mă ține brăcinarul; nu știu nici unde, și nici cum. și trec prin viață ca mărfarul, ce pufăie și scoate fum. Referință Bibliografică: fug cât mă ține brăcinarul / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 762, Anul III, 31 ianuarie 2013. Drepturi
FUG CÂT MĂ ŢINE BRĂCINARUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348917_a_350246]
-
din alt veac am dezertat și nu știu încotro s-apuc. fug cât mă ține brăcinarul; nu știu nici unde, și nici cum. și trec prin viață ca mărfarul, ce pufăie și scoate fum. Referință Bibliografică: fug cât mă ține brăcinarul / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 762, Anul III, 31 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FUG CÂT MĂ ŢINE BRĂCINARUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348917_a_350246]
-
îl bătea și-l chinuia/ Și dă pește-l suduia” ; cf. 43, p. 165 și 41, p. 105). De asemenea, în popor se crede că un om „tare de înger”, dacă se întâlnește cu dracul, poate să-l lege „cu brăcinarul” și să-l „bată mereu”, până ce acesta îi dă banii (comorile) peste care e stăpân (29, p. 173). „Vânătorul [...], scoțând degrabă o sfoară, prinse pe dracul cu ea de grumaz”, se spune într-o legendă din Bucovina, publicată de Simeon
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de piele? De pildă Krasnâi, a cărui principală ispravă era să mobilizeze activiștii, pentru a smulge cupolele bisericilor din împrejurimile Dolșankăi. Sau Batum care, când n-avea o sticlă în mână, nu cunoștea decât două gesturi: să se descheie la brăcinar sau să-și scoată revolverul din teacă... Nikolai scutura din cap, zâmbea, apăsa cu putere coarnele plugului. Nu, nu puteau face nimic împotriva înaintării acelui brăzdar lustruit de țărână, împotriva acelui pământ deschis în așteptarea seminței, împotriva acelui vânt de
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
e opt lei, nu e cinci lei, ci numai doi lei, pentru mic și mare! Prima reprezentație e gratuită! Călcându-se în picioare, gata să dărâme coșmelia, mulțimea se vânzolea și lua cu asalt intrarea prea strâmtă, scormonindu-se prin brăcinare după câteva parale agonisite pe vreo vită vândută în zori. La ieșirea din circ, storși de vlagă și cu ochii rătăciți, târgoveții făceau roată în jurul fotografului ambulant, care îi ademenea și îi trăgea de mânecă, explicându-le că se pot
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
toți gulerații statului, de altfel), ca s-o frece la rece, în loc să facă ceva cu adevărat util, tot de la noi vin. Și pentru ca unii politicieni „grei” ai țării, să nu mai fie surprinși (cum este moda acum), prin stenograme cu brăcinarii în vine, după vizitele de rigoare pe la diverse regine ale frumuseții, convertite în curve cu condicuță de partid - de stânga, de dreapta, dedesubt sau deasupra, ce mai contează, deci să nu fie surprinși în flagrant, vorba ceea, cu delictu-nțepenit în
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
e opt lei, nu e cinci lei, ci numai doi lei, pentru mic și mare! Prima reprezentație e gratuită! Călcându-se în picioare, gata să dărâme coșmelia, mulțimea se vânzolea și lua cu asalt intrarea prea strâmtă, scormonindu-se prin brăcinare după câteva parale agonisite pe vreo vită vândută în zori. La ieșirea din circ, storși de vlagă și cu ochii rătăciți, târgoveții făceau roată în jurul fotografului ambulant, care îi ademenea și îi trăgea de mânecă, explicându-le că se pot
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
au nimic în comun. Doar mintea omenească, poate face conexiunile între evenimente aparent disparate și fără nici o noimă și din acest proces analitic să sintetizeze o idee nouă. Deci la drum băiatule, mi-am zis eu ridicându-mi cu nădejde brăcinarii. Deci am trecut întâi, la studierea fenomenului tabloidelor și a personajelor golașe pe care le prezenta. Am tras urgent prima concluzie, pe care mi-am notat-o. Este vorba de numărul și frecvența aparițiilor. Iată de exemplu azi, una numită
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Katie, apoi mă grăbesc cât pot de tare spre stand, care se află În colțul grădinii. Îl găsesc pe Connor făcând față cât poate de bărbătește unei cozi imense. E Îmbrăcat În Henric al VIII-lea, cu mâneci bufante și brăcinari și pe față are lipită o barbă imensă roșie. Cred că e fiert. — Scuze, șoptesc, strecurându-mă repede În spatele tejghelei. A trebuit să-mi pun costumul. Ce trebuie să fac ? — Să torni Pimm’s În pahare, spune Connor scurt. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
fie primit și ție, și lu’ mă-ta. Mărgărit băgă banii în buzunar, încuviințând mut. Ușor aplecați în față, cu coatele pe masă, el și Rafael păreau să-i pândească pe ceilalți trei, răstigniți în scaune cu burțile răsfrânte peste brăcinarii șorturilor, relaxați, îmbuibați, mahmuri. Sobolul bătrân rupea anevoie: Nu știu, Adriene, mă fut. Pentru mine-i destul o sută de mii. Pentru-o palmă... Scosese totuși o bancnotă de o sută de mii și o flutura peste masă. Nu știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
doctor dement. După ore bune de tortură muzicală ajung să-mi imaginez că acești rapsozi populari sînt un fel de roboți pe ale căror chipuri de plastic Îmbujorate veselia tîmpă are ceva Înfricoșător, clămpănind din gurile lor infernale, ținîndu-se de brăcinari sau stînd cu mîinile proptite În șolduri, rotindu-se minimal din mecanismul genunchilor - armata de roboți pe care o cunoaștem foarte bine, gata oricînd să umple cu spirit folcloric național (mașina de fum a sistemului) un vid al istoriei. Fumez
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Deci, istețimea asta ar însemna, după dumneavoastră” “Tovarășu’ profesor, eu nu vă permit să...” “Nici eu nu v-am permis, dar ați spus că n-aveți nevoie de îngăduința mea” “Asta-i culmea, domnule! Ajungem acum să ne tragem de brăcinari, nu alta!” “Stima...” Lasă vorba, mucosule! Că numai de semănat zâzanie și de reclamații ești bun. La altceva nu te-ndeamnă dracu’ la scris anonime, ești meșter mare!” “Vă dați seama de gravitatea afirmației pe care ați făcut-o?” “Că
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
pășește, de zici că acuma, acuma pică; nu-i mai vrednic, așa-i când 'bătrânești", zice uina, plină deodată de o înțelepciune fortuna labilis: "dacă ai 'bătrânit stai acasă, pe lângă cuină, mai faci una, alta, ce te mai țin puterile, brăcinarii, cum se zice, nu te apuci tu și te sui în avion și pe urmă abia te dai jos"; așa zice uina Slauca și ceilalți dau din cap, unii mai cu aplicație, alții cu o vizibilă îngăduință, careva (din ăștia
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
coridor îngust și jos. Tapetul galben și murdar absorbea lumina chioară. Porfiri apăsă soneria de pe birou, iar aceasta scoase un țiuit spart. După ceva vreme un portar bărbos își făcu apariția de sub o arcadă. Purta o uniformă soioasă deschisă la brăcinar peste o vestă decolorată. Portarul îi întâmpină pe cei doi cu o expresie insolentă: ă O cameră pentru o oră, nu-i așa? ă Cum îți permiți? strigă Salitov. Viteza cu care se înfurie îl uimi până și pe Porfiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
asta. Osip Maximovici părea aproape trist fiindcă a trebuit să îi spună asta lui Porfiri. ă După ce Boria a fost legat și a murit, i-ați folosit securea pentru a-i sparge capul lui Goriancikov. Apoi ați strecurat securea în brăcinarul administratorului. În timp ce se petreceau toate astea, l-ați pus pe adevăratul Constantin Chirilovici Govorov să o incrimineze pe Lilia. De ce? Pentru a scăpa de ea. O deportare în Siberia cu fiica ei. Nu-i asta ceea ce voiați? Din nefericire pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
ci un veșmânt scurt și modest de cânepă. În picioare avea sandale deschise în față până la degetul mare, cu șireturi de piele împletite în jurul pulpei. Probabil că de-abia se-ntorsese dintr-o cavalcadă, căci peste izmenele de in purta brăcinarii de postav roșiatic care se folosesc la călărit. Nu a dat semne că ne-ar fi auzit pașii pe podea. M-am postat în fața lui, gândindu-mă să tușesc de câteva ori ca să-l trezesc din amorțeală, când, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
peste grămadă. Ajunși în fine pe malul unui râu, se treziseră în cala unui vas. Călătoria pe râu durase ceva timp, fără să li se dea de mâncare și nici măcar apă de băut; de urinat, trebuiseră s-o facă-n brăcinari. Doar în momentul în care ajunseseră la mare, într-un loc plin de dune și de stufăriș, fuseseră dezlegați și li se dăduse apă să bea. Un băiat pe nume Alo, nepot al ducelui de Trento, murise sufocat de sângele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
pentru a da un decret care interzicea luarea de materiale de la orice construcție romană încă în picioare. Mi-am dat seama curând cât de puțini la număr erau maeștrii comancini și muncitorii pricepuți. Deși săraci, longobarzii, cu tunicile tocite și brăcinarii cârpiți, continuau să-și poarte cu fală scramasaxul, preferând să moară de foame decât să se-apuce de o muncă oarecare, deși pe domeniile îndepărtate de oraș ceva se schimba, și unii dintre ei s-au resemnat să pună mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Katie, apoi mă grăbesc cît pot de tare spre stand, care se află În colțul grădinii. Îl găsesc pe Connor făcînd față cît poate de bărbătește unei cozi imense. E Îmbrăcat În Henric al VIII-lea, cu mîneci bufante și brăcinari și pe față are lipită o barbă imensă roșie. Cred că e fiert. Scuze, șoptesc, strecurîndu-mă repede În spatele tejghelei. A trebuit să-mi pun costumul. Ce trebuie să fac ? — Să torni Pimm’s În pahare, spune Connor scurt. O liră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]