55 matches
-
timp, cu odăjdiile mai Însemnate. Cât privește Brădățelul 663, În adevăr e poziție minunată, brădet frumos, impozant, vrednic de văzut. S-ajungem cu sănătate În primăvară, prin mai, să vii, să te conducă cumnatul Costică 664, preotul, pe la Rotopănești, prin Brădățel și pădurea nesfârșită cu splendorile ei. și acum dragul meu nepot, eu Îmi Închei scrisoarea, În credința căți vor pricinui oarecare bucurii, cele scrise și arătate de mine. Doamnei 661 Învățător În Botești, frate cu socrul meu, Învățătorul Ion Todicescu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
16. Certeju de Sus 33. Vălișoara 17. Criscior 34. Vata de Jos 18. Ghelari 35. Vorța Comune parțial în zona montană - 10 1. Brănișca - cu 4 sate componente: Bărăștii Miei, Căbești, Furcșoara, Gialacuta 2. Burjuc- cu 2 sate componente: Petrești, Brădățel 3. Cârjiți - cu 2sate componente: Chergheș, Cozia 4. Densuș - cu 3 sate componente: Criva, Poieni, Stei 5. General Berthlot (Unirea) - cu 1 sat component: Craguis 6. Gurasada - cu 7 sate componente: Boiu de Jos, Boiu de Sus, Cărmăzănești, Câmpuri de
ORDIN nr. 328 din 18 mai 2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160498_a_161827]
-
16. Certeju de Sus 33. Vălișoara 17. Crișcior 34. Vata de Jos 18. Ghelari 35. Vorța Comune parțial în zona montană - 10 1. Brănișca - cu 4 sate componente: Bărăștii Miei, Căbești, Furcșoara, Gialacuta 2. Burjuc- cu 2 sate componente: Petrești, Brădățel 3. Cârjiți - cu 2sate componente: Chergheș, Cozia 4. Densuș - cu 3 sate componente: Criva, Poieni, Stei 5. General Berthlot (Unirea) - cu 1 sat component: Craguis 6. Gurasada - cu 7 sate componente: Boiu de Jos, Boiu de Sus, Cărmăzănești, Câmpuri de
ORDIN nr. 321 din 5 august 2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160510_a_161839]
-
1 Târnăvița 20,5 Târnava 14,7 Furcșoara 4,6 Buceș Buceș 1,7 Grohotele 0,6 Tarnița 6,2 Bucureșci Bucureșci 3,3 Curechiu 6,2 Rovina 0,1 Șesuri 1,6 Burjuc Burjuc 2,0 Tătărăști 3,2 Brădățel 6,5 Tisa 1,5 Bunila Cernișoara-Florese 0,9 Crișcior Crișcior 6,2 Barza 1,9 Valea Arsului 2,5 Zdrapți 0,1 Cârjiți Cârjiți 3,4 �� Cozia 3,1 Almașu Sec 0,8 Certeju de Sus Săcărâmb 1,5
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Certeju de Sus 34. Vața de Jos 17. Crișcior 35. Vorța 18. Ghelari Comune parțial în zona montană - 16 1. Brănișca - cu 5 sate componente: Bărăștii Iliei, Căbești, Furcșoara, Gialacuta și Târnava 2. Burjuc - cu 2 sate componente: Petrești și Brădățel 3. Cârjiți - cu 2 sate componente: Chergheș și Cozia 4. Densuș - cu 3 sate componente: Criva, Poieni și Stei 5. Dobra - cu 7 sate componente: Bujoru, Făgețel, Pane Săliște, Roșcani, Pane, Stancești și Stancești Ohaba 6. General Berthelot (Unirea) - cu
ORDIN nr. 1.019 din 21 noiembrie 2005 privind înlocuirea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului de stat, ministrul administraţiei şi internelor, nr. 328/321/2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172665_a_173994]
-
Certeju de Sus 34. Vața de Jos 17. Crișcior 35. Vorța 18. Ghelari Comune parțial în zona montană - 16 1. Brănișca - cu 5 sate componente: Bărăștii Iliei, Căbești, Furcșoara, Gialacuta și Târnava 2. Burjuc - cu 2 sate componente: Petrești și Brădățel 3. Cârjiți - cu 2 sate componente: Chergheș și Cozia 4. Densuș - cu 3 sate componente: Criva, Poieni și Stei 5. Dobra - cu 7 sate componente: Bujoru, Făgețel, Pane Săliște, Roșcani, Pane, Stancești și Stancești Ohaba 6. General Berthelot (Unirea) - cu
ORDIN nr. 1.089 din 7 decembrie 2005 privind înlocuirea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului de stat, ministrul administraţiei şi internelor, nr. 328/321/2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172668_a_173997]
-
Criș Almășel Balsa Archia Bampotoc Balomir Alun/Bunila Bâcâia Bacea Baraj Batiz Alunu/Boșorod Banița Barbura Baru Băcia Arănieș Banița Firma Basarabasa Barza Băiești Bătrână Blătinioara Baștea Băită Balată Boia Bîrzii Boiu de Sus Bărăștii Iliei Bălanu Bărăștii Hațegului Brășeu Brădățel Birtin Bejan/Tîrnăvița Bățălar Bunești Bujoru Blăjeni Criș Berciu Bejan Bunila Buta Bobaia Blăjeni Beriu Cerbăl Caraci Boita Bocșa Mică Bircea Mică Cerișor Căbești Boiu de Jos Boholt Birsău Cernișoara Florase Căzănești Bos Boiu Bîrcea Mare Cioclovina Cerbia Bretelin Boșorod
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Baineț Basarabi Adâncata Brodina-Izvoarele Sucevei Bahna Arini Breaza Băncești Bălinești Antoceni Izvoarele Sucevei Benia Brodina Bănești Bodnăreni Arbore Botușel Falcău Berești Boțești Argestru Boura Fântânele Botoșenița Mică Buda-Rășca Arghira Breaza de Sus Holda Braniște Buda-Zvoriștea Arțari Brodina de Jos Holdița Brădățel Burla Badragi Broșteni-Drăgușeni Budeni Capu Câmpului Baia Catrinari Bursuceni Călinești- Calafindaști Bădeuți Chiril Cacica Ciomărtan Băișești Ciumărna Călinești Vasilache Comănești Bălăceana Climăuți Cărlibaba Costâna Bălcăuți Codru Căsoi Coșna Bărăști Costileva Cojoci Cotu Băii Berchișești Cotu Dobei Corlata Deia Bilca Coverca
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Capu Coastei, Copăceni, Micloșanii Mari, Micloșanii Mici Comuna Moroeni Sate: Moroeni, Dobrești, Glod, Lunca, Muscel, Pucheni Comuna Moțăieni Sate: Moțăieni, Cucuteni Comuna Pietrari Sate: Pietrari, Aluniș, După Deal, Șipot, Valea Comuna Pietroșița Sate: Pietroșița, Dealu Frumos Comuna Pucheni Sate: Pucheni, Brădățel, Meișoare, Valea Largă, Vârfureni Comuna Râu Alb Sate: Râu Alb de Jos, Râu Alb de Sus Comuna Runcu Sate: Runcu, Brebu, Bădeni, Ferestre, Piatra, Siliștea Comuna Valea Lungă Sate: Valea Lungă-Cricov, Băcești, Izvoru, Moșia Mică, Șerbăneasa, Ștubeie Tisa, Valea Lungă-Gorgota, Valea
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Comuna Buceș Sate: Buceș, Buceș-Vulcan, Dupăpiatră, Grohoțele, Mihăileni, Stănija, Tarnița Comuna Bucureșci Sate: Bucureșci, Curechiu, Merișor, Rovina, Șesuri Comuna Bulzeștii de Sus Sate: Bulzeștii de Sus, Bulzeștii de Jos, Giurgești, Grohot, Păulești, Rusești, Stănculești, Ticera, Tomnatec Comuna Burjuc Sate: Burjuc, Brădățel, Glodghilești, Petrești, Tisa, Tătărăști Comuna Crișcior Sate: Crișcior, Barza, Valea Arsului, Zdrapți Comuna Dobra Sate: Dobra, Abucea, Bujoru, Făgețel, Lăpușnic, Mihăiești, PanC, Panc-Săliște, Roșcani, Rădulești, Stretea, Stâncești, Stâncești-Ohaba Comuna Gurasada Sate: Gurasada, Boiu de Jos, Boiu de Sus, Câmpuri de
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Pârteștii de Sus, Cacica, Maidan, Runcu, Solonețu Nou Comuna Ciprian Porumbescu Sat: Ciprian Porumbescu Comuna Comănești Sate: Comănești, Humoreni Comuna Dărmănești Sate: Măritei, Călinești, Călinești-Vasilache, Dănila, Dărmănești, Mărițeia Mică Comuna Drăgoiești Sate: Măzănăești, Drăgoiești, Lucăcești Comuna Horodniceni Sate: Horodniceni, Boțești, Brădățel, Mihăiești, Rotopănești Comuna Ilișești Sate: Ilișești, Brașca Comuna Moara Sate: Moara Nica, Bulai, Frumoasa, Groapa Vlădichii, Liteni, Moara Carp, Vornicenii Mari, Vornicenii Mici Comuna Pârteștii de Jos Sate: Pârteștii de Jos, Deleni, Varvata, Vărfu Dealului Comuna Stroiești Sate: Stroiești, Vâlcelele
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Râul Brătei) 3. 50,0 km 4. 0,6 mc/s 5. Fieni, Pucioasa, Târgoviște Județul Gorj Nr. poziție 9 -------------- 1. Orlea - Ciuperceni - Mătăsari - Fărcășești 2. Râul Orlea 3. 40,0 km 4. 0,4 mc/s 5. Orlea, Ciuperceni, Brădățel, Mătăsari, Drăgotești, Bohorel, Fărcășești Județul Harghita Nr. poziție 10 -------------- 1. Sândominic - Mădăraș - Miercurea-Ciuc 2. Acumularea Mădăraș (Râul Olt) 3. 30,0 km 4. 0,3 mc/s 5. Miercurea-Ciuc Județul Mehedinți Nr. poziție 11 -------------- 1. Strehaia 2. Puțuri de adâncime
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260464_a_261793]
-
Pucheni este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Brădățel, Meișoare, Pucheni (reședința), Valea Largă și Vârfureni. Comuna Pucheni este situată în zona internă a Subcarpaților Ialomiței, la poalele munților Leaota, în partea de nord-vest a județului, la limita cu județul Argeș. Se află la o distanță de 45 km
Comuna Pucheni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301186_a_302515]
-
la o distanță de 45 km de municipiul Târgoviște și 39 km de municipiul Câmpulung-Muscel. Teritoriul comunei este străbătut de apele pârâului Valea Largă. Comuna are o suprafață de 35,2 km², fiind formată din satele: Pucheni, reședință a comunei, Brădățel, Meișoare, Valea Largă, Vârfureni (Neculăești). Este deservită de șoseaua județeană DJ724, care o leagă de DN72 la Capu Coastei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pucheni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Pucheni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301186_a_302515]
-
de gospodării. La 1937, în comună erau 515 familii, în total 2348 de locuitori. La recensământul din anul 1970, populația comunei era de 2347 de locuitori (1047 de bărbați și 1273 de femei), repartizați astfel pe sate: Pucheni 64,1%, Brădățel 3,4%, Meișoare 11,1%, Valea Largă 14,1%, Vârfureni 7,3%. În anul 2000, populația comunei era de 2231 de locuitori (1122 de bărbați și 1109 femei). În 2002, populația scăzuse la 2228 locuitori, dintre care 1110 bărbați și
Comuna Pucheni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301186_a_302515]
-
Horodniceni este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Botești, Brădățel, Horodniceni (reședința), Mihăiești și Rotopănești. Comuna Horodniceni este situată în partea de nord-vest a Municipiului Fălticeni, la o distanță rutieră de cca. 18 km și la cca. 19 km față de Suceava. Aeroportul Salcea la distanță de 34 km. Drmul național
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
îl moștenește de la tatăl său, Drăgoi cel Bătrân cel care a pus vatra satului, confirmat de Alexandru cel Bun după 1400. Din 1667 Șerban Cantacuzino stăpânește Boteștii, moșia rămânând a Cantacuzinilor până în 1804 când este vândută unor boieri moldoveni. Satul Brădățel are prima atestare documentară în anul 1456 când Petru Aron întărește Mânăstirii Moldovița hotarul de la Gura Brădățelului. În 1529, Ștefan Voievod vinde Brădățelul cu tot cu mori unor rude ale sale care mai târziu îl vor vinde lui Șerban Cantacuzino. Sat Mihăiești
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
cel Bun după 1400. Din 1667 Șerban Cantacuzino stăpânește Boteștii, moșia rămânând a Cantacuzinilor până în 1804 când este vândută unor boieri moldoveni. Satul Brădățel are prima atestare documentară în anul 1456 când Petru Aron întărește Mânăstirii Moldovița hotarul de la Gura Brădățelului. În 1529, Ștefan Voievod vinde Brădățelul cu tot cu mori unor rude ale sale care mai târziu îl vor vinde lui Șerban Cantacuzino. Sat Mihăiești a fost satul lui Mihai, fiul lui Mic Crai și va fi vândut de moștenitorii acestuia Mitropolitului
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
Șerban Cantacuzino stăpânește Boteștii, moșia rămânând a Cantacuzinilor până în 1804 când este vândută unor boieri moldoveni. Satul Brădățel are prima atestare documentară în anul 1456 când Petru Aron întărește Mânăstirii Moldovița hotarul de la Gura Brădățelului. În 1529, Ștefan Voievod vinde Brădățelul cu tot cu mori unor rude ale sale care mai târziu îl vor vinde lui Șerban Cantacuzino. Sat Mihăiești a fost satul lui Mihai, fiul lui Mic Crai și va fi vândut de moștenitorii acestuia Mitropolitului Teoctist în anul 1444 iar acesta
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
program complex de promovare a turismului montan- pastoral 2008-2010 21. Promovarea de strategii de integrare socială, economică și culturală a grupurilor defavorizate 2008-2011 22. Înființarea unor mici complexe turistice (pensiuni, locuri de agrement) în satul Cerna 2008-2013 23. Modernizarea platoului "Brădățele" - pentru manifestarea "Învârtita Dorului " și dezvoltarea agroturismului rural 2007-2008 24. Realizarea de programe culturale care să valorifice tradițiile etno-culturale ale localității 2007-2009 25. Înființarea unui centru de informații publice prin care să se promoveze oportunitățile oferite de comunitatea noastră 2007-2010
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
din satele Buhalnița, Chirițeni, Grozăvești, Hangu (reședința) și Ruginești. Comuna se află la baza Munților Stânișoarei (în sud-vestul acestora), pe malul râului Bistrița, acolo unde aceasta formează lacul Izvorul Muntelui și unde în acel lac se varsă afluenții Hangu și Brădățel. Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Hangu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,96
Comuna Hangu, Neamț () [Corola-website/Science/298743_a_300072]
-
Primele măsurători cu caracter de topografie aplicată au fost legate de inventarierea moșiilor boierești în Moldova, cele mai vechi planuri de moșii care s-au păstrat sunt cele din anul 1780: al moșiei Durnești-Ungureni din ținutul Botoșani și al moșiei Brădățelul. În Tara Românească este cunoscut planul din 1810 al moșiei Băsești, azi Livezile, județul Dâmbovița. Începutul secolului al XIX-lea înregistrează un eveniment deosebit în dezvoltarea măsurătorilor terestre românești și anume atât în Moldova, prin Gheorghe Asachi (1813), cât și
Topografie () [Corola-website/Science/307884_a_309213]
-
Neagră, după care a fost eliberat înainte de termen. După ultima eliberarea din închisoare, în anul 1971, pr. Demostene revine la Mănăstirea Slătioara, unde IPS Mitropolit Glicherie Tănase îl însărcinează cu purtarea de grijă duhovnicească a maicilor din Mănăstirea din satul Brădățel aflată în comuna Horodniceni (județul Suceava). Această mănăstire se află într-o pădure situată la 14 km de localitatea Cornu Luncii, aflată pe drumul Fălticeni - Gura Humorului. Sub îndrumarea sa, Mânăstirea a devenit o oază duhovnicească, bine organizată, avantajată și
Demosten Ioniță () [Corola-website/Science/311713_a_313042]
-
mănăstirii), pe care Mitropolitul Glicherie îl scrisese cu zece ani în urmă și l-a încredințat episcopului Demosten, spre păstrare . Datorită conjuncturii materiale nefavorabile a episcopiei pentru care a fost hirotonit, PS Demosten și-a stabilit reședința episcopală la Mănăstirea Brădățel din județul Suceava, de unde coordonează canonic și administrativ întreaga regiune episcopală a Neamțului. PS Demosten participă frecvent la diferite slujbe de sfințire de biserici sau la hramuri ale bisericilor de stil vechi.
Demosten Ioniță () [Corola-website/Science/311713_a_313042]
-
este o mănăstire ortodoxă de maici, pe stil vechi, situată într-o pădure din satul Brădățel, comuna Horodniceni (județul Suceava). La această mănăstire se poate ajunge de pe drumul Fălticeni - Gura Humorului. a fost întemeiată în anul 1947, de un grup de maici (Camelia, Epifania, Evtropia și Pahomia) venite de la Mănăstirea Agafton (județul Botoșani), de unde fuseseră nevoite
Mănăstirea Brădățel () [Corola-website/Science/313053_a_314382]