55 matches
-
timp, cu odăjdiile mai Însemnate. Cât privește Brădățelul 663, În adevăr e poziție minunată, brădet frumos, impozant, vrednic de văzut. S-ajungem cu sănătate În primăvară, prin mai, să vii, să te conducă cumnatul Costică 664, preotul, pe la Rotopănești, prin Brădățel și pădurea nesfârșită cu splendorile ei. și acum dragul meu nepot, eu Îmi Închei scrisoarea, În credința căți vor pricinui oarecare bucurii, cele scrise și arătate de mine. Doamnei 661 Învățător În Botești, frate cu socrul meu, Învățătorul Ion Todicescu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
drumul astăzi atât de întărit prin asfaltul ce s-a depus pe dânsul, trecând podul peste „fluviul Șomuz”, cel care străbate un itinerar atât de interesant, izvorând din Poiana Ciungilor, îndreptându-se spre răsărit, deocamdată își înmulțește apele cu gârlița Brădățelului, cel atât de pomenit de N. Gane și luând-o mereu mai departe, era gata să-și piardă glorioasa existență în iazul Călugărului, fiind despărțit de șoseaua și podul Petiei, ca mai apoi să-și verse apele în scobitura mare
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
pe covor având alături iatagan, scut, buzdugan, arc și săgeți, semnele puterii "Girafe cu gâtul până în cer." Ghiozel, ghiuzel = bun bun "Toate cele depe pământ vor trece Numai fața Domnului-Dumnezeului tău va sta întru măreție și slavă". Locuri Pinteu Florești Brădățel Pojar Fundu Bourei Brânzeni Popăscu Neagu Gemenea Brohotiș Puiu Glodu Alb Budai Radu Gângu țigan Cârligeni Bujor Sandu Hotaru Lupului Buda Silvestru Hulubii negri Călinești Sima Iezerul lui Mandrea Căpăținoasa Stamate Itu lui Cataramă Cârlani Stroie popă Larga lui Labă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
înaintaș al lor - Nicolae Gh. Nicolescu, autorul lucrării „Monografia Școalei de aplicație de băieți Bârlad”, 1932, cap. III, p. 31. În Monografia Liceului Pedagogic din 1970 se mai scria despre acest profesor: ...„S-a născut în anul 1893, în comuna Brădățel, județul Suceava, într-o familie cu șapte copii. Învață carte, mai întâi, la școala primară din sat, după absolvirea căreia urmează cursurile „Liceului Național” din Iași, până în anul 1914, când, timp de două luni, urmează un curs de pregătire la
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Școala normală „Vasile Lupu” din Iași. În 1951 a deținut postul de referent tehnic la o revistă medicochirurgicală din Iași. În 1954 este reintegrat în învățământ. Timp de 5 ani este profesor la clasele V-VIII ale școlii din comuna Brădățel. În 1964 primește titlul de „profesor emerit”. Profesor cu o frumoasă cultură generală și o temeinică pregătire de specialitate, P. Todicescu și-a înarmat elevii cu variate cunoștințe din toate domeniile științelor pedagogice și i-a îndrumat, cu răbdare și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Gane prezintă la "Junimea" prima sa nuvelă, Fluierul lui Ștefan, scrisă, după cum recunoaște autorul însuși în Cum am început a scrie, sub influența unor puternice trăiri erotice pentru o fată, Maria, din orașul natal, și în urma unei excursii deosebite la Brădățel, lângă Fălticeni. Fiind foarte, emoționat, Gane nu și-a putut citi manuscrisul. Bun lector (alături de Eminescu), Titu Maiorescu a citit deosebit de expresiv compunerea lui N. Gane, iar la sfârșit a exclamat: "Eh bien... Messieurs, voilà une nouvelle". (Cf. Zile trăite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
care, fie zis în treacăt, e mai darnică întru a acorda laude decât premiul. Apoi nu mai departe decât în ziua de 3 iunie anul curent pe când încă nu isprăvisem de scris acest volum, primii o carte poștală timbrată de la Brădățel, județul Suceava, adecă tocmai de la locul descris de mine în prima mea novelă Fluierul lui Ștefan cel Mare, publicată la 1867. Acea cartă poștală poartă pe dânsa următoarele cuvinte: "BRĂDĂȚEL 2 iunie 1902" Apoi urmează iscăliturile: "G. Tutoveanu A. Scriban
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de scris acest volum, primii o carte poștală timbrată de la Brădățel, județul Suceava, adecă tocmai de la locul descris de mine în prima mea novelă Fluierul lui Ștefan cel Mare, publicată la 1867. Acea cartă poștală poartă pe dânsa următoarele cuvinte: "BRĂDĂȚEL 2 iunie 1902" Apoi urmează iscăliturile: "G. Tutoveanu A. Scriban Isak Iuliu Marinescu" Nu-și poate cineva închipui cât de mult m-a bucurat această atențiune din partea unor oameni care s-au gândit să-mi trimată din locul vizitat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
să răverse. Se vede însă că de ceea ce-i scris omului să pățască, nu poate scapa. Așa, într-una din zile, m-am dus cu mai mulți prietini să vizitez o preafrumoasă localitate cunoscută în județul Suceava, sub numele de Brădățel, situată în mijlocul unei păduri la poalele munților Carpați. Am descris odată, acum 36 de ani, prin întăia mea novelă Fluierul lui Ștefan, această încântătoare poiană înzestrată cu tot ce are natura mai frumos, mai atrăgător, deci nu voi reveni cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
compunerei mi s-a părut că-mi descriu însuși suferințele mele. O! Fără îndoială, amintirele blondei Maria, care nici idee n-a avut de aleanul ce-mi stârnise în piept, a înrâurit puternic scrierea mea, precum de asemenea și cadrul Brădățelului care punea și mai mult în relief frumusețea ei. Apoi, după ce am isprăvit compunerea și am făcut pe Ștefan să moară de un plumb 212 leșesc 213 pe câmpiile Basarabiei și pe Maria să dispară ca o dragalașă nălucire lăsând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Ștefan să moară de un plumb 212 leșesc 213 pe câmpiile Basarabiei și pe Maria să dispară ca o dragalașă nălucire lăsând în urmă-i numai un eco al cântecului ei de jale, care parcă răsună și astăzi în raiul Brădățelului, am luat manuscriptul subsuoară și cu multă sfială, cu multă îndoială în inimă, l-am dus la societatea "Junimea", unde am primit botezul de autor. Cum a fost judecat în "Junimea" acest copil, cel întăi al închipuirei mele, am arătat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
decât zidurile și camerele de jos, rândul al II-lea complect distrus, iar acolo colectivul se folosește de ce-a rămas din conac. Ceea ce mai poți găsi important, e biserica zidită În acel timp, cu odăjdiile mai Însemnate. Cât privește Brădățelul , În adevăr e poziție minunată, brădet frumos, impozant, vrednic de văzut. S-ajungem cu sănătate În primăvară, prin mai, să vii, să te conducă cumnatul Costică <footnote id=”664”><Prof. preot Constantin Todicescu, fost director al Seminarului teologic „Sf. Andrei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Din corpul profesoral a făcut parte și Anton Holban, care avea ore și la Liceul „Vasile Alecsandri”. Ne-a confirmat-o și prof. V.G. Popa, care În acea vreme era elev la Seminarul teologic gălățean./ footnote>, preotul, pe la Rotopănești, prin Brădățel și pădurea nesfârșită cu splendorile ei. Și acum dragul meu nepot, eu Îmi Închei scrisoarea, În credința căți vor pricinui oarecare bucurii, cele scrise și arătate de mine. Doamnei Dimitriu - mamei -, multă sănătate și toate cele cuvenite din parte-mi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Beșeneu, 20 de locuri, și tabăra Zăbala, 20 de locuri - 250 000 de lei/zi; Gorj - tabăra Tismana, 20 de locuri, și tabăra Săcelu, 20 de locuri - 280 000 de lei/zi; Hunedoara - tabăra Costești, 30 de locuri, și tabăra Brădățel, 30 de locuri - 280 000 de lei/zi; Ialomița - tabăra Amara, 20 de locuri - 250 000 - 260 000 de lei/zi; Mehedinți - tabăra Mraconia-Cazane, 20 de locuri - 290 000 de lei/zi; Mureș - tabăra Sovata, 30 de locuri - 290 000
Agenda2004-18-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282380_a_283709]
-
Râul Brătei) 3. 50,0 km 4. 0,6 mc/s 5. Fieni, Pucioasa, Târgoviște Județul Gorj Nr. poziție 9 -------------- 1. Orlea - Ciuperceni - Mătăsari - Fărcășești 2. Râul Orlea 3. 40,0 km 4. 0,4 mc/s 5. Orlea, Ciuperceni, Brădățel, Mătăsari, Drăgotești, Bohorel, Fărcășești Județul Harghita Nr. poziție 10 -------------- 1. Sândominic - Mădăraș - Miercurea-Ciuc 2. Acumularea Mădăraș (Râul Olt) 3. 30,0 km 4. 0,3 mc/s 5. Miercurea-Ciuc Județul Mehedinți Nr. poziție 11 -------------- 1. Strehaia 2. Puțuri de adâncime
EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
cu noi! “ din Arad va organiza o excursie în Munții Retezat. Grupul va pleca din Arad vineri, 16 mai, cu trenul de la ora 6,20 (drumeții vor coborî la Subcetate, de unde se vor deplasa cu autobuzul până la tabăra de elevi Brădățel, aflată la intrarea în rezervația științifică din Retezat) și va reveni în municipiul de pe Mureș luni, 19 mai, cu trenul de la ora 21. 44. Cazarea se va realiza - la alegere - în tabăra de elevi (3 nopți - 375 000 de lei
Agenda2003-19-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/280990_a_282319]
-
reședință de comună, este confirmat de contribuțiile bănești ale primăriilor care au depus sumele necesare pentru construirea liniilor telefonice: Preuteștișoldănești, PașcaniCristești, Lespezi-Liteni, Dolhasca-Lespezi, Dolhasca-Liteni etc. În același an, prefectura județului expediază Direcției Generale, sumele provenite de la primăriile: Șoldănești, Uidești, Sasca, Brădățel, Preutești, Dolhești, Rădășeni, Ciumulești, Bogdănești, Pașcani, Drăgănești, Lespezi, Boroaia etc., reprezentând contravaloarea materialelor necesare. Au existat preocupări serioase din partea organelor comunale și județene, în legătură cu procurarea unor materiale, transportul și plantarea stâlpilor, extinderea rețelelor, personalul constructor necesar pentru așezarea liniilor, întreținerea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
În vederea continuării construirii liniilor și instalării posturilor telefonice, Direcția Generală trimisese înainte de 18 octombrie 1900, materialele necesare pentru executarea, în județul Suceava, a următoarelor lucrări: Fălticeni-Fântâna Mare (post intermediar) - Bogdănești (intermediar)Boroaia (final); Fălticeni-Baia (intermediar)Sasca ăfinal); Fălticeni - Rădășeni (intermediar)Brădățel (final); Fălticeni - Șoldănești ăintermediar) - Preutești (final); FălticeniCiumulești (dublarea firului); CiumuleștiUidești (intermediar) - Dolhești (intermediar) - Liteni (post central cu trei numere); Valea Glodului0Siliștea (final); transformarea postului de la Valea Glodului, în post central cu trei numere; instalarea unei centrale cu cinci numere la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
central cu trei numere); Valea Glodului0Siliștea (final); transformarea postului de la Valea Glodului, în post central cu trei numere; instalarea unei centrale cu cinci numere la subprefectura Ciumulești și legarea acesteia cu primăria Ciumulești (final) . Posturile telefonice instalate în comunele Rădășeni, Brădățel, Baia, Sasca, Fântâna Mare, Bogdănești, Boroaia, Ciumulești, Uidești, Dolhești, Preutești, Siliștea și Șoldănești, aparțineau de Oficiul Telegrafo-Poștal Fălticeni. Au fost date în exploatare, punându-se la dispoziția publicului, pe data de 15 ianuarie 1901. În comunele Fărcașa, Borca și Mădei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de 15 ianuarie 1901. În comunele Fărcașa, Borca și Mădei, existau posturi telefonice în octombrie- noiembrie 1900. O listă a rețelelor telefonice județene, întocmită la data de 9 aprilie 1901, indică existența posturilor telefonice în comunele Baia, Sasca, Fântâna Mare, Brădățel, Rădășeni, Mălini și mănăstirea Slatina (spital), din plasa Moldova de Sus; Ciumulești-Gane, Uidești, Boroaia și Bogdănești, din plasa Moldova de Jos; Broșteni, Borca, Fărcașa, Dorna, Mădeiu, Neagra Șarului și satul Panaci, din plasa Muntele; Pașcani, din plasa Siretul de Jos
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Pleșești, Bogdănești, Ruginoasa și subprefectura Pașcani, posturi telefonice intermediare, iar la Liteni, post intermediar cu Botoșani, prin comuna Fântânele; în localitățile Dolhești, Ciumulești, Baia, Rădășeni, Mădeiu și Dorna, posturi telefonice intermediare cu două linii, iar la Siliștea, Fântâna Mare, Sasca, Brădățel, Fărcașa, Vașcani, la subprefectura Brusturi, la primăria Ciumulești și la Spitalul mănăstirii Slatina, posturi finale; schimbătoare bavareze la Pleșești și Uidești, iar schimbătoare stok la Valea Glodului și la subprefectura Ciumulești. Pentru supravegherea și întreținerea rețelelor telefonice din cadrul județului, la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
trei circumscripții(nr. 4, 7 și 8) aparținând de Of. Fălticeni, unele așezări: Leucușești, Mihăiești, Movileni și Mesteceni, cu 2.459 de locuitori, erau deservite de două ori pe săptămână, iar altele: Dumbrăvița de Sus, Dumbrăvița de Jos, Cotu Băii, Brădățel, Botești, Răbâia, Țolești, Manolea și Boura, cu 7.003 locuitori, erau deservite de trei ori pe săptămână. Dintre acestea, localitățile Cotu Băii, Manolea și Mihăiești, aveau peste 1.000 de locuitori. Într-un singur cătun, Țiganca din comuna Uidești, factorul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
16. Certeju de Sus 33. Vălișoara 17. Criscior 34. Vata de Jos 18. Ghelari 35. Vorța Comune parțial în zona montană - 10 1. Brănișca - cu 4 sate componente: Bărăștii Miei, Căbești, Furcșoara, Gialacuta 2. Burjuc- cu 2 sate componente: Petrești, Brădățel 3. Cârjiți - cu 2sate componente: Chergheș, Cozia 4. Densuș - cu 3 sate componente: Criva, Poieni, Stei 5. General Berthlot (Unirea) - cu 1 sat component: Craguis 6. Gurasada - cu 7 sate componente: Boiu de Jos, Boiu de Sus, Cărmăzănești, Câmpuri de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160498_a_161827]
-
16. Certeju de Sus 33. Vălișoara 17. Crișcior 34. Vata de Jos 18. Ghelari 35. Vorța Comune parțial în zona montană - 10 1. Brănișca - cu 4 sate componente: Bărăștii Miei, Căbești, Furcșoara, Gialacuta 2. Burjuc- cu 2 sate componente: Petrești, Brădățel 3. Cârjiți - cu 2sate componente: Chergheș, Cozia 4. Densuș - cu 3 sate componente: Criva, Poieni, Stei 5. General Berthlot (Unirea) - cu 1 sat component: Craguis 6. Gurasada - cu 7 sate componente: Boiu de Jos, Boiu de Sus, Cărmăzănești, Câmpuri de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160510_a_161839]
-
Certeju de Sus 34. Vața de Jos 17. Crișcior 35. Vorța 18. Ghelari Comune parțial în zona montană - 16 1. Brănișca - cu 5 sate componente: Bărăștii Iliei, Căbești, Furcșoara, Gialacuta și Târnava 2. Burjuc - cu 2 sate componente: Petrești și Brădățel 3. Cârjiți - cu 2 sate componente: Chergheș și Cozia 4. Densuș - cu 3 sate componente: Criva, Poieni și Stei 5. Dobra - cu 7 sate componente: Bujoru, Făgețel, Pane Săliște, Roșcani, Pane, Stancești și Stancești Ohaba 6. General Berthelot (Unirea) - cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172665_a_173994]