32 matches
-
bazal cu o înălțime de 40 - 50 cm compus din specii higrofile și hidrofile: Oenanthe aquatica, Lysimachia vulgaris, Lycopus europaeus, Poa trivialis, Juncus effusus. În sectoarele cu panta redusă, unde curentul este slab, se remarcă o vegetație cu plante submerse: brădiș (Myriophyllum verticillatum), broscărița (Potamogeton natans). În cursul superior, există o serie de plante bine fixate de pietre și bolovani, cum sunt mușchii (Fontinalis) și algele filamentoase, care formează bioderma vegetală. La adăpostul pietrelor din apropierea malurilor exista o multitudine de briofite
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
se adună în el provin din topirea zăpezilor, din ploi, izvoare precum și din scurgerea Sitnei, pe a cărui curs se află. Vegetația acvatică este foarte puțină și se găsește mai mult în „Coada iazului” și constă din stuf, papură, cosor, brădiș. Fiind așezat între dealuri, iazul primește anual cantități mari de mâl ce provin din erodarea solului sub acțiunea apei. Iazul Burla a fost amenajat în anul 1962 pe cursul pârâului Ursoaia în partea de NE a satului. Are o suprafață
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
brotăcel, broasca râioasă verde, tritonul comun etc. Reptilele sunt reprezentate de șopârla verde, unele specii de năpârcă. În apele Răutului s-au identificat speciile de pești: fufa, porcușorul și carasul argintiu. În exemplare unitare se întâlnesc osarul și moaca de brădiș. În lacuri sunt răspândiți carasul și carpul. Primii oameni pe teritoriul localității au apărut în epoca paleoliticului, cu circa 30.000 ani în urmă. Au fost descoperite vetre de sate din epoca bronzului: la nord de cartierul Dacia, în cartierele
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Vladimir Modestovici Brădiș (în , n. 23 decembrie 1890 - 23 mai 1975) a fost un matematician rus sovietic. A fost numit "învățătorul învățătorilor" sovietici și a fost creator emerit în știință în RSFS Rusă. S-a născut în orașul Paskov unde a terminat învățământul
Vladimir Bradis () [Corola-website/Science/326569_a_327898]
-
În 1946 a obținut medalia " Pentru Munca exemplara", iar în anul următor a fost distins cu Ordinul Lenin. A fost membru corespondent al Academiei de Stiinte, iar în 1957 devine doctor în științe pedagogice. În 1959 a ieșit la pensie. Brădiș este autorul a peste 100 de lucrări originale, răspândite în mai multe țări. A fost unul dintre cei mai însemnați savanți sovietici în domeniul predării matematicii. Scrierile sale au jucat un rol important în îmbunătățirea metodicii de predare a matematicii
Vladimir Bradis () [Corola-website/Science/326569_a_327898]
-
Salix albă, Salix fragilis, Salix cinerea , Salix trianduanini), (Alnus glutinosa) și plopi (Populus albă, Populus nigra, Populus canescens). Vegetația hidrofila cuprinde: rogozul (Carex acutiformix), papura (Tipha augustifolia, Tipha latifolia), trestia (Pragmites communis), nufăr (Nuphar luteum Nuphar albă), broscarița (Potamogeton natans), brădiș și sârmulița. Aceasta vegetație hidrofila formează plauri plutitori cu grosimea de 80-100 cm. Plaurul se întâlnește pe râul Șabăr, Cioragârla și Argeș. Vegetația ierboasa adăpostește iepurele (Lepus europaeus) , dihorul (Putorius putorius) , nevăstuica (Mustela nivalis) și prepelițe (Coturnix coturnix) . Vegetația de
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
aparțin complexului limnofil. Din cele 22 de specii care populează în bazinul Răutului, în sectorul orașului Bălți predomină fufa ("Leucaspius delineatus"), porcușorul ("Gobio obtusirostris") și carasul argintiu ("Carassius gibelio"). În exemplare unitare se întâlnesc osarul ("Pungitius platygaster") și moaca de brădiș ("Proterorhinus marmoratus"). Unele himenoptere sunt utilizate la reglarea efectivului de buhe și molii (buha verzei, buha fructificațiilor, sfredelitorul porumbului, molia strugurilor, viermele mărului. De exemplu, "Trichogramma evanescens" parazitează pe ouăle dăunătorilor culturilor de varză, porumb, mazăre, tomate, sfeclă etc. Dipterele
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]