103 matches
-
de aur, așezate în pal. În vârful scutului, în câmp albastru, se află un căprior de aur, alergând spre dreapta. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Spicele de grâu și brăzdarele reprezintă una dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor, agricultura. Căpriorul simbolizează bogăția cinegetică a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.5 Anexa 2.5 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250244_a_251573]
-
3-4 ori mai mult sămânța folosită, iar în anii secetoși și mai puțin, de aceea, lumea europeană se află în permanență sub amenințarea foametei. Pământurile ușoare din zona mediteraneană erau lucrate cu plugul de lemn de tip roman, ""aratrum"", cu brăzdar de fier. În regiunile nordice, pământurile erau lucrate cu plugul greu-""Pflug""-de origine germanică. Avea brăzdar de fier și întorcea brazda pentru a aerisi mai bine pământul. Ca să fie tras era nevoie de trei perechi de boi, astfel, erau
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
se află în permanență sub amenințarea foametei. Pământurile ușoare din zona mediteraneană erau lucrate cu plugul de lemn de tip roman, ""aratrum"", cu brăzdar de fier. În regiunile nordice, pământurile erau lucrate cu plugul greu-""Pflug""-de origine germanică. Avea brăzdar de fier și întorcea brazda pentru a aerisi mai bine pământul. Ca să fie tras era nevoie de trei perechi de boi, astfel, erau utilizate brazde lungi. Forma parcelelor era rectangulară, cu lungimi mai mari decât lățimea. Cerealele erau măcinate cu
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
vinul. Vine mama îndulcindu-mi gândul. («Patria» VRF, 30). Desigur, dacă ești bună sămânță: Dar mai întâi / să fii sămânță. / Tunet să fii. / Ploaie să fii. Lumină să fii. Să fii os / de-al fratelui tău / retezat de sabia dușmană. / Brăzdar să fii. / Doină să fii / Ca să ai dreptul / a săruta acest pământ / îndurerat / de-atâta rod. («Dar mai întâi” VRF, 31). Mâna Mamei-Patrii este coroană-mpărătească pe fruntea fiului: Când m-am născut, pe frunte eu / Aveam coroană-mpărătească: / A mamei mână
Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
secure de aramă din "perioada timpurie a bronzului", un ac de bronz din "epoca târzie a bronzului" și nouă brățări din epoca bronzului. Din locuri neprecizate mai provin un vârf de lance și o brățară, amândouă de origine celtică, un brăzdar de fier din epoca romană și o spadă cavalerească de la începutul secolului al XIII-lea. La începutul acestui secol, pentru cultul catolic se înalță lăcașul în stil romanic, cu trei nave și un cor compus dintr-o travee pătrată. În
Vurpăr, Sibiu () [Corola-website/Science/301519_a_302848]
-
mai înaintată decât cea, de pildă, a germanilor. Asemenea celorlalte ramuri tracice, și geto-dacii erau mari producători de cereale: orz, secară, linte, bob și mai multe varietăți de grâu. Baza economiei o formau agricultura și creșterea vitelor. Foloseau plugul cu brăzdar și cuțit de fier încă din sec. III î.e.n. Inventarul uneltelor agricole de fier însuma la acea dată: coase lungi (de tip celtic), seceri, sape, săpăligi, cosoare pentru tăiatul viței de vie, târnăcoape, securi, greble cu șase colți, etc. Geto-dacii
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
a patru tezaure monetare de factură română. Ceramică găsită pe teritoriul satului Muncelul de Sus e de tip Cucuteni, iar prin zonă șoselei principale s-a găsit o figurina din ceramică reprezentând o bovina. S-a mai descoperit și un brăzdar de fier. După urmele pe care aceștia le-au lăsat reiese că principala ocupație era agricultură, respectiv, creșterea animalelor și că aici ar fi existat o activitate intensă. În satul Muncelul de Sus există trei biserici: Cele două păduri formează
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
3-4 ori mai mult sămânța folosită, iar în anii secetoși și mai puțin, de aceea, lumea europeană se află în permanență sub amenințarea foametei. Pământurile ușoare din zona mediteraneană erau lucrate cu plugul de lemn de tip roman, "aratrum", cu brăzdar de fier. În regiunile nordice, pământurile erau lucrate cu plugul greu-"Pflug"-de origine germanică. Avea brăzdar de fier și întorcea brazda, pentru a aerisi mai bine pământul. Ca să fie tras era nevoie de trei perechi de boi, astfel, erau
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
se află în permanență sub amenințarea foametei. Pământurile ușoare din zona mediteraneană erau lucrate cu plugul de lemn de tip roman, "aratrum", cu brăzdar de fier. În regiunile nordice, pământurile erau lucrate cu plugul greu-"Pflug"-de origine germanică. Avea brăzdar de fier și întorcea brazda, pentru a aerisi mai bine pământul. Ca să fie tras era nevoie de trei perechi de boi, astfel, erau utilizate brazde lungi. Formă parcelelor era rectangulară, cu lungimi mai mari decât lățimea. Cerealele erau măcinate cu
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
-lea, poșta, gara și telegraful aflîndu-se la aflîndu-se la Tokesterebes-adică Terebești -azi. Ar mai fi de amintit faptul că așa cum se consemnează de către Bujor Dulgău, în 1781 Piskarkusi avea sigiliu propriu rotund de 25 mm pe care era gravat un brăzdar și un fier de plug.
Pișcari, Satu Mare () [Corola-website/Science/301769_a_303098]
-
descoperite variate vestigii (unelte, arme, vase, podoabe, etc). Conform istoricilor aceste descoperiri sunt în mare parte obiecte provenite de la populația autohtonă dacică. Cele mai importante descoperiri sunt: tezaurul de argint de la Șaeș, depozitul de unelte agricole de la Lechința de Mureș, brăzdarele de fier și săbiile încovoiate de la Cristești, râșnițele și ceștile de la Corunca și diverse fragmente ceramice la Sighișoara. Cele de mai sus converg către ideea că populația băștinașă din această perioadă devine din ce în ce mai organizată și practică agricultura tot mai intensiv
Istoria județului Mureș () [Corola-website/Science/305964_a_307293]
-
de refugiu. Locuințele simple aveau pereții de lemn pe fundații de piatră. A devenit mult mai complexă în epoca fierului, prin creșterea randamentului odată cu răspândirea uneltelor din fier. Se cultivau cereale. Pentru arat se folosea plugul cu două roți, cu brăzdar de fier. Se practica creșterea animalelor, dar și vânătoarea, culesul, pescuitul, pentru completarea dietei. În epoca fierului, ca urmare a dezvoltării tehnologiei de exctracție a minereului și a metalurgiei, a crescut cererea pentru obiecte din fier. S-au răspândit meșteșugarii
Hallstatt (perioadă) () [Corola-website/Science/298615_a_299944]
-
î.Hr. templele încep să fie construite din cărămidă. În domeniul meșteșugurilor, ca urmare a evoluțiilor,își fac apariția noi unelte pentru prelucrarea rocilor dure (dalta, rașpelul, ferăstrăul). Progresele din agricultură erau mai reduse 44. Plugul era simplu și nu avea brăzdar de metal, iar creșterea vitelor era mai puțin avansată decât agricultura. Demn de remarcat este faptul că începând cu secolele VII-VI î.Hr. se generalizează folosința monedei și a unor sisteme de măsurători comune 45. Acum se extinde comerțul cu
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
instituții” (Neculau, 1973, p. 399). Universitatea și-a putut menține autonomia și neutralitatea, acest fapt dându-i prestigiu și vitalitate. Iar obștea agricolă, înființată în 1942, a obținut de la Ministerul Agriculturii un însemnat lot de mașini, tractor, plug cu două brăzdare, patru semănători, un trior, patru grape de fier, șase prășitori mecanice. Ele au fost puse la dispoziția gospodarilor cu 30% sub prețul obișnuit. Războiul, abătându-se asupra ținutului cu forța sa distrugătoare, a curmat însă întreaga activitate. Ca urmare a
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Cercetări pentru Combaterea Eroziunii Solului Perieni (Bârlad) se precizează că prin folosirea unor astfel de lucrări, producția agricolă se reduce, iar eroziunea solului crește de 3,6 ori., în primul rând datorită scurgerilor care se concentrează pe urmele roților și brăzdarelor. Referindu-se la același aspect legat de influența lucrărilor agrotehnice asupra accelerării eroziunii, alți autori arată că pe urmele pneurilor se formează adevărate canale late de 60 cm și adânci de 1015 cm (chiar mai mult), materialul transportat, care ajunge
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
morminte de înhumație, din veacurile VIII-IX, în acest areal geografic. 3. DESCOPERIRI IZOLATE 3.1. Unelte Pentru această perioadă, în cuprinsul bazinului, se cunosc foarte puține descoperiri izolate (comparativ cu restul etapelor), doar cinci (din județul Vaslui), reprezentate de un brăzdar de plug de la Pogonești (punctul La Vernescu), un amnar de la Tăcuta (punctul La Saivane), un cuțit, găsit la Codreni-Roșiești (punctul Vatra satului), un topor de la Bălteni (punctul Teritoriul localității) și un cosor, de la Vutcani (punctul Vladnic), toate din fier (pl.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
întrucât nu știm pe ce cale a ajuns în posesia colecționarului respectiv (nu excludem varianta achiziționării ei din arealul dobrogean). Moneda este din argint și a fost emisă la Constantinopol, între anii 867-879, în timpul împăratului Ignatios (867-877) sau Photios (877-886). Brăzdarul de plug de la Pogonești-Ivești s-a găsit în asociere cu câteva fragmente ceramice, specifice prin caracteristicile pastei și decorurilor intervalului de timp al secolelor VIII-IX. Acest exemplar este apropiat celor de formă simetrică, de dimensiuni relativ mari, de la Mănăstirea, Grumezoaia
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în secolele IX-XI și aveau o capacitate de înmagazinare ce varia între 60 și 150 kg, puține dovezi s-au păstrat. Printre uneltele agricole semnalăm o săpăligă (Cociu-Motoșeni), otice (Dodești, Gara-Banca), seceri (Dodești, Gura Idrici, Negrești, Gârbovăț-Ghidigeni, Drăgești) și un brăzdar de plug (Pogonești). Cuptoarele de copt pâine sau de uscat/prăjit semințe, de la Chircești-Miclești, Gura Idrici, Dodești, Dănești sunt tot argumente în sprijinul acestei vechi activități. Măcinarea semințelor se făcea cu ajutorul râșnițelor sau cu bolovani din piatră (Oncești, Valea Mare-Dumești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
circa patru ori mai multe decât cele două tezaure din bazin. Alături de monede, amintim prezența obiectelor de port, atât vestimentare (fibule), cât și de podoabă (un pandantiv), precum și unelte de uz casnic/arme, unele dintre ele având dublu rol (amnar, brăzdar de plug, cosor, cuțit, topoare și vârfuri de săgeți) - Anexa 1, tabelele 6-7. Cantitativ, cele trei categorii de piese, descoperite izolat (obiecte numismatice, de port și unelte casnice/arme), pot fi reprezentate astfel: Pe parcursul cercetării de față, a fost amintită
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mărgele, aplice, butoni, catarame, fibule), împreună cu piese creștine (cruci) au fost preluate de către membrii comunităților vechi românești. Alături de piesele menționate, au pătruns în arealul amintit și obiecte uzuale, de regulă unelte din fier, necesare activităților casnice, agricole și meșteșugărești (săpăligă, brăzdar de plug, oticuri, seceri, cosoare și topoare). Dependența de produsele bizantine a fost resimțită în condițiile crizei economice din Imperiul Bizantin (secolele VIII-IX), perioadă în care se constată absența lor din inventarele siturilor. Situația a revenit la normal, începând cu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fibule din bronz și argint (uneori, doar acul): Fundu Văii-Lipovăț, Dodești, Gura Idrici, Vutcani, Bălteni, Budești-Crețești, Vinderei (Vaslui) și Negulești-Dealu Morii (Bacău). Unelte și arme din fier: unelte de prelucrat lemnul la Gara-Banca, Dodești și Negrești - Vaslui; unelte agricole: un brăzdar de plug (Pogonești, Vaslui), un otic (Dodești - Vaslui), o seceră, săpăligă, cosoare (Cociu-Motoșeni, Bacău și Gârbovăț-Ghidigeni, Galați); arme: vârfuri de săgeți, cu tub de înmănușare sau peduncul (Cociu-Motoșeni, Bacău; Dodești, Banca - Vaslui; Gârbovăț-Ghidigeni, Galați) și topoare (Bălteni - Vaslui; Gârbovăț-Ghidigeni, Țepu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Iulian Antonescu” Bacău (nr. inv. 22177). Bibliografie: Mitrea I. 1986-1987, p. 261-263; Teodor 1997c, p.121. 165. Pogonești (comuna Pogonești), județul Vaslui a) La Vernescu: la circa 200m sud-est de biserică au fost găsite mai multe fragmente ceramice și un brăzdar de plug din fier, triunghiular, simetric. Întreg materialul a fost atribuit perioadei secolelor VIII-IX. Cercetare S. Cosma și Gh. Coman, 1968. Întreg materialul se găsește la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad (brăzdar de plug - nr. inv. 8540). Bibliografie: Coman 1979a, p.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
au fost găsite mai multe fragmente ceramice și un brăzdar de plug din fier, triunghiular, simetric. Întreg materialul a fost atribuit perioadei secolelor VIII-IX. Cercetare S. Cosma și Gh. Coman, 1968. Întreg materialul se găsește la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad (brăzdar de plug - nr. inv. 8540). Bibliografie: Coman 1979a, p. 75; Coman 1980c, p. 165 (inclusiv nota 13), 372 (fig. 162/1); Teodor 1997c, p. 130. 166. Tăcuta (comuna Tăcuta), județul Vaslui a) La Saivane: pe panta stângă a Pârâului Vasluieț
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ajutor, fie că va fi, fie că nu va fi solicitat să o facă. Adăugă că, dacă ei nu se vor grăbi să-l aducă Înapoi pe șregeleț Pausanias, de aci Înainte vor fi siliți să are pământul cu un brăzdar de argint 2. Atenienilor, care Îl consultară și ei despre expediția șpe care proiectau să o facă În Siciliaț 3, le dădu sfatul să fie adusă de la Erythrai preoteasa zeiței Atena. Or, această femeie se numea Hesychia 4. Când sicilianul
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
plante tehnice, furaje și legume, precum și cu creșterea animalelor. În secolele IV-XI d. Hr., populația a practicat plugăria și păstoritul în forme extensive. Descoperirile din așezările Văii Berheciului (v. „Carpica”, revista muzeului județean de istorie Bacău), constând în unelte agricole, brăzdare și cuțitașe de fier, râșnițe și gropi pentru depozitarea proviziilor, arată continuitatea agriculturii pe aceste meleaguri. În secolele XI-XIV se găseau în zona comunei noastre numeroase mori acționate de forța de cădere a apei, marcând o etapă importantă în dezvoltarea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]