175 matches
-
pantagruelic lângă un lan de orez veșted. În fundal, un țăran cu umeri căzuți privea noroiul uscat. Sub ele scria EROUL NOSTRU. — șșșt, liniște, o să Înceapă discursul, a spus Din. Era tot Încruntat, fruntea părea să-i fie și mai brăzdată. I-a aruncat o privire severă lui Adam și și-a Îndreptat arătătorul spre radioul de pe un scaun instalat În mijlocul grupului. și-au Întors cu toții scaunele În jur, s au aplecat cu coatele pe genunchi, cu bărbia În căușul palmei
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Ioana Androne, clasa a VII-a Liceul Tehnologic Nr.1 Mărăcineni județul Argeș profesor coordonator Androne Cristina Mamă, te rog, nu plânge, Când visul tău se frânge! Adună iar putere Să treci peste durere! Obrazul tău brăzdat, De lacrimi înecat, Tot tânăr mie-mi pare. Tristețea ta mă doare! Aș vrea s-aduc lumină Pe fața ta, senină, Să te văd fericită, Măicuța mea iubită!
Nu plânge. In: ANTOLOGIE:poezie by Ioana Androne () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_655]
-
Ceasuri Împărătești". Învierea, o promisiune amânată, legată nod de batistă. La 16 ani, viața pe orizontală era o curgere domoală. Petru era decorul. Cu ochii închiși, cu bărbia căzută, cu genunchi tociți, cu palmele încleștate, cu umerii exfoliați, cu fruntea brăzdată. Un decor nu-l poți locui cu un alt decor. Este imposibil să saluți un decor, nu poți să-i ceri iertare unui decor, nu ai cum să te cerți cu un decor, un decor nu-ți întinde mâna, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
o întrebăm pe mama cum să fac să-l recunosc pe tata, când o să-l văd pe peron. "Ai să-l recunoști! E tata!", mi-a răspuns mama. Și așa a fost! L-am recunoscut din prima, deși avea față brăzdata de milioane și milioane de riduri. Tata a fost un bărbat adevărat. A stat 18 ani în lagăr și, după 38 de ani, s-a recăsătorit cu mama. A murit la 91 de ani". 400 de spectacole pe an Marea
Stela Popescu împlinește 78 de ani by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/54221_a_55546]
-
ansamblu, te intriga. Nu avea nimic din liniștita și impunătoarea stăpânire de sine care face ca fețele nobililor să fie atât de atrăgătoare, dar nu avea nimic nici din servilismul înțepat al feței unui servitor manierat; era o față ridată, brăzdată, suptă. Deși era poet, părea mai deprins să mustre decât să măgulească; să se încaiere decât să alinte, să se cațăre decât să călărească; să se zbată decât să se relaxeze; să urască decât să iubească. Toate acestea se vedeau
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
la odihnă... dar nebunul de el nu-mi oferă adăpost! Fără știre, uriașul verde-suriu licărește cald către mine. Uluit constat că pe trunchiul măreț o bortă se-arată. O poartă cât statul de om mă-ndeamnă s-ating scoarța-i brăzdată. Prididit de chemare, o împing și-un prelung scârțâit de greier îmi pătrunde-n ureche. Am vreme să pricep că-mi aduce liniște acest zvon și-o schimbare în fire... Întâi mă lovește-n priviri o lumină albă și crudă
ARBORELE VIEŢII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384801_a_386130]
-
de soare de subt șapca îi cădea bogat pe ceafa și acoperindu-i urechile părul blond cârlionțat cu fire argintii, ochii săi de o nuanță verde spre albastru sclipeau plini de istețimea omului calit în vâltoarea vieții, fata să era brăzdata peste tot de cute de asemenea fruntea să avea riduri adânci, gâtul sau era viguros, iar prin cămașă albastră descheiata i se vedeau pectoralii ce erau că tot corpul său bine bronzați. Rămăseseră un timp în tăcere apoi Doru spuse
VASEA de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/384088_a_385417]
-
apoi timid de bătrânel, a rupt o bucată din inima lui perfectă și i-a intins-o cu mâini tremurânde. Bătrânul i-a primit bucată pe care a pus-o în inima lui, a rupt apoi o bucată din inimă brăzdata de cicatrici și a pus-o în inima tânărului, se potrivea dar nu perfect, pentru că marginile erau cam colțuroase. Tânărul și-a privit inima care nu mai era perfectă dar care acum era mai frumoasă că niciodată fiindcă în inima
POVESTEA INIMII de IONEL CADAR în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344483_a_345812]
-
de amor, trezind gânduri bacoviene. Chiar toamna se moare sonor, în vântul cu șoapte celebre, prin frunze cu-același decor și-n valsuri cu tacte funebre. Toamna se moare odată, în vise și-n sumbre comploturi, clipe de-o moarte brăzdată, mute-n palide eșafoduri. În toamne se moare ploios, cu amprente ce-n glod se-neacă, - un ritual misterios, când vântul crengile dezbracă. Toamnele sunt toate la fel, suflete-ntr-o tristă piață, moartea se vinde la un preț, costă
TOAMNĂ BACOVIANĂ… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352564_a_353893]
-
EVA (disperată): Adam! Roagă-l pe Domnul să ne ierte! ADAM :Taci, blestemato! Numai din cauza ta am pierdut Edenul! O VOCE (din eter): Bătrânețea se va așterne peste voi, iar șarpele vremii vă va îngreuna membrele. Pielea vă va atârna brăzdată ca scoarța de la copaci de patina nemiloasă a anilor, iar membrele vi se vor târî ca burta șarpelui. Cu privirea încețoșată veți privi pentru o clipă în „țara amintirii”, raiul pierdut și veți pieri cu nostalgia dimineților în care roua
PRINŢUL TENEBRELOR, PIESĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352073_a_353402]
-
Leonte Publicat în: Ediția nr. 890 din 08 iunie 2013 Toate Articolele Autorului BĂTRÂNI... Am rămas doar, Două străchini de lut, Ciobite de vreme, Mușcate de timp, Una arsă și neagră, Din transilvanul Corund, Cealaltă albă, Cumpărată demult. Avem fețe brăzdate, De plugul anilor mulți, Smochine uscate, Ochii martori tăcuți. Vocile ne sunt, Sugrumate, De amintirea, Anilor trecuți. Referință Bibliografică: BĂTRÂNI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 890, Anul III, 08 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mihai
BĂTRÂNI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346214_a_347543]
-
numai o mamă o putea face. Nu putea să se gândească la mama lui fără să nu admire acea simplitate și duioșie feminină împletite cu acel frumos spirit creștin de care mama lui era mereu însuflețită. Apoi chipul tatălui său brăzdat de greutăți pe care se împletea adesea autoritatea paternă și bunătatea cu care un tată se apropie de copiii săi. Toate acele minunate tablouri ale copilăriei legate de părinții săi i se păreau acum atât de minunate. Iar el se
REGĂSIREA FERICIRII (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368980_a_370309]
-
la șantier era deja acolo îmbrăcat în uniformă firmei, cerceta locul și mă aștepta, șeful de personal îl adusese iar apoi plecase. Era un bărbat de cinzeci și cinci de ani înalt, robust, cu un început de chelie, cu fruntea brăzdata de cute adânci, sprincenele aproape șterse, ochii verzi mari, expresivi ce de la bun început mi-au dat impresia că oglindeau multă durere și în același timp un haos sufletesc teribil, iar mai tarziu aveam să aflu că nu mă înșelasem
SPOVEDANIA UNUI OM de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353073_a_354402]
-
pentru seniori, cum le-am spunem noi. Și ce am mai aflat, a fost că cei mai mulți angajați la aceste case sunt românii stabiliți în această zonă, care au preferință pentru un asemenea job. În timpul verii, în perioada musonica, secetă este brăzdata, uneori de ploi iuți și trecătoare. Într-una din zile, spre seară, când mă aflam cu Andaluza la bazinul de înot, că din senin ne-am trezit că ne amenință o furtună înspăimântătoare. Până să ieșim din apă și să
ŢINUTUL SOARELUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358641_a_359970]
-
viață, de bucuria de a trăi, a se mișcă, nici cei 68 de ani ai săi nu-i putuseră seca dinamismul. Parcă și acum când scriu despre el îl văd. Scund de statura corpolent, cu părul saten, ochii verzi, fata brăzdata de urmele luptei cu viața. Se numea Pedro era spaniol, din tot ce-mi povestea fusese mereu un nonconformist din punct de vedere social, moral. Avea încă un simț al dreptății imprimat în ființă lui. Avusese numeroase conflicte cu șefii
JURNALUL UNUI CALATOR (6) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358825_a_360154]
-
am nevoie să fiu salvat.” Nu puteam discuta această temă cu el. Sau poate am greșit că nu am insistat mai mult. Însă Papă de constituție robustă muncea la montarea și demontarea unor schele prin șantier. Cu fata să încă brăzdata de o expresie umană, binevoitoare, uneori se apropia atât de omenește de mine și discutăm. Atunci simțeam o parte din el încă atât de plină de bunătate și de sentimente calde, umane, însă tot timpul simțeam, vedeam în acei ochi
JURNALUL UNUI CALATOR (6) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358825_a_360154]
-
scape, nu fără o anumită dâră de cucernicie prefăcută, unei bătrânici îmbrobodită și pusă pe șotii, oleac scârbavnică, căreia însă i-a mai „căzut/retezat ciocul” cu trecerea anilor și onor rânduielilor (iar dinții, aleluia - nu și hazul de necaz !), „brăzdată” de furia senectuții cu graba greu de stăvilit a „ridurilor și cearcănelor”(„fosta-i lele, cât ai fost”!) la auzul veștii „înălțării” unuia dintr-ai ei din sat (de la „coada vacii și potcoava calului”), cum îi plăcea să (bu)buiască
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
pentru tine). Motivul central al cântecelor ei este dorul de locurile natale, manifestat față de izvoare, munți, mirosul brazilor, poiene, cărările pe unde umbla desculță (M-am întors cu drag pe vale), față de părinți și în mod deosebit de mama „cu fața brăzdată tare de bătrânețe și jale”, de udatul nevestelor, obicei tradițional din comuna Hodac, „Lacrima și dorul greu/Mă-ntoarce în satul meu,/ Că e zi de sărbătoare a doua zi de Rusale./ La pod lângă apa mare/Udatul nevestelor,/Fala
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
14 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Duminică, 14 Iunie 2015 Tot mai puțini sunt veteranii, Tot mai tăcuți din tricolor, Cu cât trec zilele și anii, Uitarea crește-n urma lor... Le văd tristețile pe față Și sufletul de dor brăzdat, Elevii nici nu mai învață Cine au fost, de ce-au luptat! Cu pieptul plin e decorații, În care arde grijă Țării, Au apărat de răi Carpații Sortiți mereu înstrăinării! Și azi mai luptă din tranșee Cu cei din fruntea
VETERANII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360491_a_361820]
-
vieții minunate Și al valorilor trăite! Cea mai mare fericire Către univers Poartă de descoperire, Către oameni Ea este lecția de mântuire! Mama, unguent de lecuire Împărtășanie spre fericire și iubire Veșnic scaldata-n dăruire, Pictată pe obraz cu viața ... Brăzdata de a sacrificiilor mărire! Mama, când te iau de mână Atât de fragilă și senina Mă întreb că un discipol Cum ai trecut atât de fină Prin soarta grea de a îmi deveni maestru Prin munca de a ma feri
MAMA de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360524_a_361853]
-
după clipă. În serile cu amintiri sterile, În mine, tot mai avar te strâng, Te regăsesc risipită-ntre file Nu știu ce să fac: să râd sau să plâng? SINGURĂ CU MINE Ești singură cu mine, cu umerii goi, În toamna vieții brăzdată de ploi. Purtăm pe umeri urme de stele Și-n suflete nunți, dar fără inele. Din vârful de munte privim către deal, Corăbii de vise, strivite la mal. Și ca o scoică, în suflet c-o perlă, Văzduhului suntem când
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]
-
le lumina tenebrele limpezi vâltorile mâloase, cuvinte slobozite din condei cu osârdie ridică vălul de uitare - truda și jertfa și-osâdia înaintașilor cioplitori în lemn, mânuitori de țapine de andrele, de războaie de țesut hașurate în file de hronic precum tâmpla brăzdată a seniorului de-arama coclită feluritelor servituți - a arenda cu folos o bună bucată de timp peste care stă tolănită veșnicia pentru a se primeni cu sevele gliei Suferința și credința pentru dascăl sunt răni-făclii ce luminează cărările lumina trudei
RĂBOJ PRIN VREMI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359605_a_360934]
-
că în comparație cu românii, rușii, bulgarii, spaniolii au pielea mai închisă la culoare. Părul saten închis ochii căprui, privind mereu cercetător la oamenii cu care lucra, purta mustață, era înalt, ca corpolenta normal, însă ceea ce impresiona era expresia fetei lui. Fruntea brăzdata adânc de riduri, de asemenea în unele părți ale feței avea riduri, dădea impresia unui om ce văzuse multe în viață și trecuse prin viață învățând ceea ce se numeste școală vieții. Părea reprezentantul unui mod de viață. Al relațiilor intime
CONTRASTUL DINTRE DOUA VIETI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359224_a_360553]
-
Leonte Publicat în: Ediția nr. 415 din 19 februarie 2012 Toate Articolele Autorului BĂTRÂNI... Am rămas doar, Două străchini de lut, Ciobite de vreme, Mușcate de timp, Una arsă și neagră, Din transilvanul Corund, Cealaltă albă, Cumpărată demult. Avem fețe brăzdate, De plugul anilor mulți, Smochine uscate, Ochii martori tăcuți. Vocile ne sunt, Sugrumate, De amintirea, Anilor trecuți. *** TĂCEREA Tăcerea nu e De aur Plăcută nu e, Căci nimeni Nu spune, Ce frumos, A tăcut. Referință Bibliografică: Bătrâni... / Mihai Leonte : Confluențe
BĂTRÂNI... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345232_a_346561]
-
de anală decât de ventrale. Pieptul și istmul complet acoperite cu solzi. Colorit: Fața dorsală e cenușie-verzuie sau brună bătând în roșcat; solzii spatelui cu margine neagră. în urma dorsalei 2-3 pete negricioase mari, foarte evidente, care dau un aspect brăzdat. Pe laturile corpului 7-10 pete mari rotunde, rar alungite. Fața ventrală albă-gălbuie. La baza înotătoarei caudale două pete albe foarte evidente. Pe solzii liniei laterale două puncte mici negre, slab pronunțate. Pe radiile înotătoarelor dorsală și caudală (rar și a
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]