69 matches
-
unguri din sat, toți trei eram cu căruțele în șir, pe unul din ei, bătrân, îl cunoșteam mai de mult, de pe timpul când noi, copiii, mergeam pe luncă cu caii la păscut și el venea la noi și ne spunea brașoave; era un fel de văcar al satului, acum ajunsese sărman, n-avea nici copii, trăia singur cu baba lui, mai mult din mila satului. Mult timp m-am întrebat de ce l-au luat rușii tocmai pe el până când într-o
}NGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365603_a_366932]
-
Atâta doar că... legând discuțiile de atunci... Ce să caute el la Craiova? Dacă este de acolo și lucrează în acea localitate..., ar însemna să mă fi mințit și nu accept să fi făcut el așa ceva. Am încredere... - Ehei! Câte brașoave nu spun bărbații până obțin ceea ce și-au propus de la o femeie... - Pardon! Nu este cazul să mă jignești. E clar? Pe mine nu m-a mințit nici omul acela și nu mă minte nici inima mea. - Încerc să te
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352121_a_353450]
-
că îmi citiseră cartea cu atenție și că le-a fost pricină de plăcere și mulțumire, interes ba și de entuziasm. M-am simțit emoționat, stingherit și uluit. Erau totuși sinceri. Nu exista nici un motiv pentru care să-mi turuie brașoave. A trebuit să-i cred. Drept care, fericire și spaimă. (...) Ioan Alexandru ar fi putut da Rohiei faimă. Nu a mai venit aici de multă vreme. Păcat. Alături de el poate că puteam fi și eu de folos”. Parafrazând jurnalul parizian al
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
știa cum se făcea că ajungea prea târziu acolo... culorile râvnite dispărând. Poate pentru a fi ca mamă-sa odată se boise consumând un ruj întreg?! Să tot fi avut vreo patru-cinci ani. Scăpase de tubușeala pe care o impunea brașoava grație doctorului Mayer, care venise la vizita lunară și care, stând la același etaj, fugise acasă aducând aparatul de fotografiat să-i imortalizeze șotia într-o poză pentru posteritate. O păstra și acum în albumul ei pe etape, cum îi
CAPITOLUL 1 (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353301_a_354630]
-
drag inimii mele, spre întâlnirile cu prietenul nostru Ion Măldărăscu-om de cultură și de condei vâlcean, vlah ultranaționalist, luptător activ și patronul tehnico-spiritual al prodigioasei reviste naționaliste „ARTEMIS” și apoi cu realizatorul de interviuri promise, cu stână, berbecuț și alte brașoave niculiene... Așadar, Joi noaptea spre Vineri, împreună cu familia: Maria-Nușa-Nicoleta, Victor-Florin, Iulia și Elena-Teodora, cea care bate insistent la porțile luminii, într-o mașină confortabilă am purces cu toată emoția și viteza spre meleagurile argeșene. După eșecul interviului preconizat de acel
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
ci ca să redobândească avantajele raiului pierdut. Idolii de astăzi sunt, într-un anumit sens, reversul medaliei Divinității. Cât timp ei sunt plantați în conștiința umană au toate atributele unei lesnicioase respingeri. Astfel dictatorul Stalin a afirmat în „operele” sale devenite brașoave: „Vă închinați Domnului Dumnezeului Vostru cerând-ui pâinea cea de toate zilele. Mai bine munciți sub îndrumările mele și vă voi oferi, în afara pâinii și votca țiitoare a vieții.”. O nouă Divinitate impusă care oferă mai mult din plăcerile omenești. Ați
DIVINITATE SAU IDOL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347167_a_348496]
-
judecății noastre”. În același timp, oferă cititorului cheia necesară pentru a pătrunde esența versurilor și a descoperi morala, acolo unde nu este exprimată la sfârșitul ori la începutul poeziei în cauză: „Ascundem omul după animal/ Și-l condamnăm să molfăie brașoave”. Fabulele si pamfletele sale abordează tematici diverse, de la acele teme pe care le-au dezvoltat marii creatori de fabule din literatura română, la teme specifice unei societăți cu alte coordonate, cu alte metehne pe care autorul le stigmatizează cu îndemânare
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
strălucitoare. Nu că n-ați avea unde s-o faceți (doar ai apartamentul tău), dar sexul în mașină e un clișeu pe care o blondă cu țâțe mari nu-l poate rata”. Și multe altele, asemănătoare. X Premiul II - Poezie: Brașoavă Dana Ștefania din Târgu-Jiu. Studentă la Facultatea de Litere din cadrul Universității București. Debut editorial cu volumul de versuri: „Apostrof între lumi”, Editura Pim, Iași (2014). Citate din poeziile premiate: „o dată pe lună țin cuvintele sub limbă ca pe o nitroglicerină
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
și nu vor pricepe că i-a trimis Dumnezeu să pedepsească lumea cea plină de rele... Titu asculta năvala de vorbe, uluit mai ales de înfățișarea omului. Petre îl ostoi: ― Lasă, măi nene Antoane, că dumnealui n-are vreme de brașoavele tale! Omul se încăpățînă: ― Nu-s brașoave, măi Petrică! Numai cei nepricepuți nu pot pătrunde rostul cuvântului, că eu nu vorbesc din capul meu, ci vorbesc după poruncile celui care știe toate câte sunt și nu sunt! ― Bine, bine, rămâi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
trimis Dumnezeu să pedepsească lumea cea plină de rele... Titu asculta năvala de vorbe, uluit mai ales de înfățișarea omului. Petre îl ostoi: ― Lasă, măi nene Antoane, că dumnealui n-are vreme de brașoavele tale! Omul se încăpățînă: ― Nu-s brașoave, măi Petrică! Numai cei nepricepuți nu pot pătrunde rostul cuvântului, că eu nu vorbesc din capul meu, ci vorbesc după poruncile celui care știe toate câte sunt și nu sunt! ― Bine, bine, rămâi sănătos! făcu Petre, pornind înainte cu Herdelea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
începu Lupu Chirițoiu, care se afla alături, cu glas de dojană și părere de rău. Petre nu-i dădu răgaz să isprăvească: ― Ia mai tacă-ți clanța, hodorogule! Că destul ne-ai bătut capul și ne-ai ținut în loc cu brașoavele și cu miorlăielile tale! ― Ai nebunit și tu, băiete, vai de tine! bâlbâi bătrânul, crucin-du-se. Numai să nu-ți pară rău pe urmă! ― Ce să-mi pară rău, că doar o singură moarte are tot omul! strigă Petre depărtîndu-se, grăbit
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
tocmai bine. Altfel și eu am avut acele friguri de primăvară atât de obicinuite în țară la noi. N-am răspuns numaidecât pentru că m-a apucat proclamarea regatului pe dinainte și-n asemenea împrejurări noi, negustorii de gogoși și de brașoave, adică noi gazetarii, suntem foarte ocupați. Aș dori din toată inima să vin acasă să vă văd, dac-aș găsi vrun om de încredere care să-mi ție locul, căci negustoria asta, pe lângă că n-aduce nimic, nici nu te
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Atâta doar că... legând discuțiile de atunci... Ce să caute el la Craiova? Dacă este de acolo și lucrează în acea localitate..., ar însemna să mă fi mințit și nu accept să fi făcut el așa ceva. Am încredere... - Ehei! Câte brașoave nu spun bărbații până obțin ceea ce și-au propus de la o femeie... - Pardon! Nu este cazul să mă jignești. E clar? Pe mine nu m-a mințit nici omul acela și nu mă minte nici inima mea. Tainicele cărări ale
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Căderea în etern. Apocalipsa sinelui. Pată de iubire Dana Ștefania Brașoavă Căderea în etern Mi-e frică de înălțime și ție nu-ți pasă. Mă obligi să urc treaptă după treaptă pe scara fericirii, amăgindumă că în vărf vom fi doar noi doi, singuri. Pănă azi, nu mi-am dat seama
Căderea în etern. Apocalipsa sinelui. Pată de iubire. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Dana Ştefania Braşoavă () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2307]
-
însemna 1200 de franci, iar acum termenele de plata trecuseră. Nu cunoaștem cum și-a achitat el această datorie. La 18 martie 1881, poetul i-a scris tatălui său, scuzîndu-se că, fiind gazetar și deci "negustor de gogoși și de brașoave", nu le poate răspunde regulat. "Aș dori din toată inima ca să vă văd, dacă aș găsi vreun om de încredere, care să-mi țină locul, căci negustoria asta, pe lîngă că n-aduce nimic, nici nu te-ngăduie să închizi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
2); ocolire (2); picioare (2); politică (2); politicieni (2); poveste (2); realitate (2); suferință (2); -; adevăr ascuns; și adevăr; adevăr nefondat; adevărat; se admite; amăgire; amărăciune; antisocial; ascunde adevărul; a ascunde adevărul; a ascunde; ascunde; băieți; bîrfă; bătaie; bluff; bombă; brașoave; bunătate; caracter prost; caracter; ceartă; ceva rău; citire; comedie; conștiință; crimă; crudă; crunt; declinarea adevărului; degeaba; detest; dezinformare; dezonoare; discreditare; disperare; drept; dușman; dureroasă; duritate; egoism; eșec; etern; eu; evadare; explicație; faptă rea; foc; folositoare; fraudă; fricos; fugă; furie; frustrare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
partidul comunist român și asta după intrarea trupelor „eliberatoare” sovietice în oraș deoarece, până la jumătatea lunii octombrie a anului 1944, nici măcar acest partid nu exista în târg, cu toate minciunile spuse de unii cum că Vasluiul colcăia, literalmente, de „ilegaliști”!. Brașoave și snoave de adormit copiii! Iată ce scria primarul Constantin Capră în luna decembrie a anului 1943, în raportul de activitate trimis pe adresa Inspectoratului General Administrativ Galați, vizavi de starea de spirit a populației: „...o oarecare stare de agitație
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de altfel. S-a uitat mirat la mine, ca de pe altă lume și mi-a zis: - Nelule, să nu-ți fie frică de moarte. Ea este ca un leșin din care nu te mai trezești niciodată. Iadul și raiul sunt brașoave, povești de adormit copii. Pur și simplu nu mai simți nimic, nu mai exiști. Asta e. N-am zis nimic, eram speriat. L-am ajutat să se ridice. Șchiopăta, îl durea piciorul drept. Sau îi era paralizat. I-am luat
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Franțujii nu prea, numai gura e de ei... 22.05.2009 Între europarlamentare și răceala lu’ Sandu Șpriț Iar ne mint ăștia, iar ne-ndoapă cu gulgute, iar ne Îmbuibăm cu promisiuni la tavă și șmecherii În aspic... Plus salată de brașoave! Gore i-a spus soției că merge În campanie alcoolică la cârciumă, ca să dezbată probleme importante alături de stafful său, compus din Sandu Șpriț, Gicu și care-o mai vrea să intre-n Partidu’ cu Sticla-n Mână. Semnul electoral - bețivul
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
anglie, olandă, americă, damasc - stofe; astrahan, caracul, merinos, bîrsană - rasă de oi și varietate de blănițe; babilonie - dezordine; balamuc - ospiciu (< localitatea Malamuc, unde se afla un astfel de așezămînt); bărăgan - pustiu; berlină - tip de automobil; bogdan - însemna în trecut „moldovean“; brașoavă - „minciună“; un dunărea - coniac; o carpați - țigară; un moeciu - cașcaval). Procesul transformării apelativelor este permanent și poate fi surprins în desfășurare și în perioada actuală, deoarece multe dintre numele de locuri se află „în curs de toponimizare“, deci de dobîndire
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
animale cu păr lung și mătăsos care trăiau în jurul orașului Angora, denumirea veche a actualei Ankara; baldachin provine din vechiul nume italienesc, Baldacco, al orașului Bagdad; bazalt pare a fi fost inițial „piatră de Basan“, numele unei regiuni din Palestina; brașoavă era o „palavră“ a negustorilor din Brașov care își lăudau în mod exagerat marfa; bungalow este format în engleză de la provincia Bangla (actualmente Bengal) din India; cariatidă ar fi fost la origine imaginea femeilor din Caryal, un oraș din Laconia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
realizat toponimizarea: în primul rînd conversiunea, bazată pe figura semantică numită antonomază (și-a găsit băcăul, s-a supărat dunăre, Sadoveanu este ceahlăul literaturii romîne, aiudurile luptătorilor anticomuniști, o bucată de penteleu, un pahar de cotnari, abrudeanca, ardeleana, breaza, hațegana, brașoave etc.), și derivarea cu sufixe categoriale posesive locale, de apartenență etc. (bucureștean, mol dovenesc, morenar, mangaliot; Craioveanu, Craiovescu, Vălenaru). Numele de locuri, martori ai istoriei romînilor Dacă, privite sincronic, numele de locuri se înfățișează ca o haină care îmbracă teritoriul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
provine din numele grecesc Marghioala, care era un nume distins, în secolul 19. La fel, mitică a ajuns să însemne „persoană neserioasă, superficială“ din cauza personajului cu acest nume din schițele lui Caragiale. De la numele orașului Brașov, s-a creat substantivul brașoave, care înseamnă „minciuni, palavre“, pentru că negustorii brașoveni își lăudau marfa în mod exagerat. Româna - exportator de cuvinte Românii se bucură când observă că în limbile vecine există cuvinte care le sunt bine cunoscute din limba lor. Dacă află că acele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
gunoiu. O bibilică a râs dă bancu lu mandea și gata, am și ademenit-o c-un pont pă maidanu dân Hamahuaca, unde n-am putut s-o virez, că iera aproape dă Obor. I-am făcut io să hăpăie brașoava că stam la Depozitu dă Furaji, da nu m-au luat dă patogen; Renovales, care nu le are dă nici o culoare, m-a luat În șuturi dă pă trotal, fincă Paiu Fioros se lefterise dă cinșpe firfirici, care Îl văduvisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
după aia aminte cu filozofie și-mi râd dă cum am bulit-o. Nu sar calu, da o să vă spui tărășenia cu circulara cu condei albastru. Ezistă canari trosnitori dă nu pierd nici o iotă și care, cu arșini dă grijă și brașoave, te soilesc pân la urmă, da io nu pun pizma pă spinarea la nimeni pencă pescuiește vorbe coapte și șugubețe. Într-o marți, am tăiat dân foarfeci niște inimi dân hârtie, fincă-mi suflase o păsărică În urechi că Josefa Mamberto
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]