52 matches
-
singurul remediu eficient), trăsătură care ține de individ și mai puțin de societate. De aceeași importanță este și incursiunea pe care Paulescu o face în legislația religioasă de-a lungul timpurilor și în diverse zone geografice. Astfel, analizând mazdeismul persan, brahmanismul și apoi budismul la indieni, politeismul egiptean, confucianismul la chinezi, ajunge la concluzia că doar brahmanismul și confucianismul conțin câteva porunci cu referire la moralitate și relațiile dintre oameni și anume: să nu ucizi, să nu furi, să nu minți
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
este și incursiunea pe care Paulescu o face în legislația religioasă de-a lungul timpurilor și în diverse zone geografice. Astfel, analizând mazdeismul persan, brahmanismul și apoi budismul la indieni, politeismul egiptean, confucianismul la chinezi, ajunge la concluzia că doar brahmanismul și confucianismul conțin câteva porunci cu referire la moralitate și relațiile dintre oameni și anume: să nu ucizi, să nu furi, să nu minți și să nu bei. Legislația mozaică face un pas mai departe și propune măsuri coercitive împotriva
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în materie spirituală, diversitatea, inovația, alternativa. Dar acestea fie rămîneau mai mult sau mai puțin marginale în raport cu tradiția comună, fie erau incluse prin adaptare în ea, fie erupeau într-o nouă tradiție, precum creștinismul față de tradiția ebraică sau budismul față de brahmanism. Relativa omogenitate spirituală de facto corespundea în plan social, orizontal, exterior unui program sau măcar unui ideal interior care orienta particularitățile insului spre un model trans-individual. în Grecia veche, eleutheria pare să aibă, potrivit etimologiei sale, două dominante semantice. Ea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se împuținează și se stinge. Atunci se poate produce, pentru o întreagă comunitate, restaurarea distanței prin înnoirea spirituală a tradiției în cauză sau/și prin apariția unei alte religii rectificatoare. în această calitate, de restaurator, s-au înfățișat budismul față de brahmanism, creștinismul față de iudaism, islamul față de iudaism și creștinism, Reforma față de catolicism. înșirînd aceste trei (sau patru) stadii zorii unei religii, sedentarizare, tradiționalism, recuperare a originii , am orizontalizat eu însămi tipologia distanței, punînd-o pe o axă temporală. Lucru nepotrivit, să se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în materie spirituală, diversitatea, inovația, alternativa. Dar acestea fie rămîneau mai mult sau mai puțin marginale în raport cu tradiția comună, fie erau incluse prin adaptare în ea, fie erupeau într-o nouă tradiție, precum creștinismul față de tradiția ebraică sau budismul față de brahmanism. Relativa omogenitate spirituală de facto corespundea în plan social, orizontal, exterior unui program sau măcar unui ideal interior care orienta particularitățile insului spre un model trans-individual. în Grecia veche, eleutheria pare să aibă, potrivit etimologiei sale, două dominante semantice. Ea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
se împuținează și se stinge. Atunci se poate produce, pentru o întreagă comunitate, restaurarea distanței prin înnoirea spirituală a tradiției în cauză sau/și prin apariția unei alte religii rectificatoare. în această calitate, de restaurator, s-au înfățișat budismul față de brahmanism, creștinismul față de iudaism, islamul față de iudaism și creștinism, Reforma față de catolicism. înșirînd aceste trei (sau patru) stadii zorii unei religii, sedentarizare, tradiționalism, recuperare a originii , am orizontalizat eu însămi tipologia distanței, punînd-o pe o axă temporală. Lucru nepotrivit, să se
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
iraniene preislamice și deopotrivă a dezbaterilor europene asupra acesteia. Sinteze asupra conținutului unor asemenea expuneripublice se pot găsi în câteva teze de licență cu teme destul de curajoase, despre Doctrina morală și religioasă a lui Zoroastru sau Ideea de Dumnezeu în Brahmanism, Budism și Mazdeism. Sunt simptomul unui racord parțial la cercetările marilor savanți occidentali Eugène Burnouf, Martin Haug, A. Hovelacque sau Fr. Spiegel. Din păcate, miza unor asemenea lucrări este aproape nulă, pentru că urmăresc expunerea, oricât de sumară, a stadiilor descoperirii
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ne dă cea mai curată învățătură despre moralitate. Înaintea idealului moral creștin se nimicesc toate idealurile religiunilor vechi și tot ce a putut și ar putea combina mintea omenească. Creștinismul este un fenomen original și vecinic tânăr”4. Sau: „În brahmanism și budism viața e considerată ca o iluzie, un blestem, un rău și se impune omului a o înlătura. De aici și deosebirea capitală între spiritul pers doritor de activitate și muncă și spiritul induș doritor de extas și indolență
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
o inovație indiană (ariană) dacă hinduismul medieval și modern nu ar avea acest aspect compozit, mai degrabă asiatic decât arian. Când mă aflam în India, îmi era imposibil să înțeleg religia vie din jurul meu pornind de la Veda sau chiar de la brahmanism. Abia după ce am înțeles p¿j³ și am studiat puțin „religia locală”, am început să văd mai limpede... Dar, repet, problema „originilor” tehnicilor yoghine nu este decât o ipoteză 5, și încă una destul de fragilă!... Extrema dificultate de a putea
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
nu vă cunosc adresa exactă. Sper că le veți accepta împreună cucomplimentele din partea Universității din Denver. (Este vorba de Two Brahman Sources a lui Stein, și Arnold as an Ethnologist a lui Faverty.) Biblioteca noastră încearcă să împrumute Elements of Brahmanism in Emerson de Leyla Goren, și vă voi trimite o copie a acesteia când ajunge. Încă nu am localizat vreun exemplar din The Creed of Japhet; de fapt, nu pot găsi nici măcar o listare la numele William, Alexander (Earl of
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
supunere în fața Unicului (iudaismul, islamismul). E mai mult și mai deosebit: e învățătura lui Hristos, adică a dragostei și a salvatoarei putinți de a ierta. Nici o religie nu concepe îndreptarea păcatelor altfel decît pe drumul logic al compensării (iar în brahmanism și budism teoria, prin samsara, e împinsă pînă la consecințele cele mai absolute); numai în religia în care Dumnezeu nu primește jertfe, ci se jertfește El, s-a putut ivi speranța ștergerii totale și instantanee a păcatelor, prin cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a început să decadă și până la urmă a dispărut complet. Cei șase maeștri rivali au trăit într-o epocă de profunde schimbări spirituale. Ei înșiși au fost vectorii noilor forțe care au încercat să abolească sistemul valorilor rigide creat de brahmanism. După cum am văzut, în jainism, numărul călugărițelor era considerabil mai mare decât cel al călugărilor, ceea ce dovedește o nouă atitudine față de statutul femeii, oricum una total diferită față de cea oferită de brahmanismul ortodox. Puternicile tendințe nihiliste și negativiste nu au
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
încercat să abolească sistemul valorilor rigide creat de brahmanism. După cum am văzut, în jainism, numărul călugărițelor era considerabil mai mare decât cel al călugărilor, ceea ce dovedește o nouă atitudine față de statutul femeii, oricum una total diferită față de cea oferită de brahmanismul ortodox. Puternicile tendințe nihiliste și negativiste nu au făcut altceva decât să reflecte un climat filosofic general. În acest context, buddhismul a putut să apară și chiar să triumfe, întrucât propunea o cale de mijloc între brahmanismul rigid, neagreat de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
cea oferită de brahmanismul ortodox. Puternicile tendințe nihiliste și negativiste nu au făcut altceva decât să reflecte un climat filosofic general. În acest context, buddhismul a putut să apară și chiar să triumfe, întrucât propunea o cale de mijloc între brahmanismul rigid, neagreat de marea masă a credincioșilor și noile mișcări extremiste care i se opuneau. Buddhologul japonez Fumio Masutani a sugerat că relațiile celor șase maeștri rivali cu Buddha pot fi comparate cu cele existente între sofiști și Socrate. Filosofia
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
fost un fenomen complet nou în istoria religiilor din India antică, ci s-a constituit pe o bază ideatică deja curentă atât brahmanică cât și non-ariană.. El a apărut cam în aceeași perioadă cu jainismul și aproape din aceleași rațiuni: brahmanismul oficial nu reușise prin speculațiile sale upanișadice să satisfacă nevoile spirituale ale adepților. Religia brahmanilor era egoistă. Săvârșitorii cultului se considerau puri în comparație cu ceilalți oameni. Ei își petreceau viața săvârșind practici religioase minuțioase și privindu-i ca pe niște criminali
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
timp între anii 400-700 d. Hr., ne oferă în descrierile lor o bună imagine a realităților buddhiste din acea vreme. De pildă, Fahsien, care a vizitat India între anii 399-413, ne relatează că buddhismul făcea progrese peste tot. Între timp brahmanismul, care a suferit de pe urma competiției cu buddhismul, se readaptează la noile idei religioase și sociale; dând dovadă de o mare suplețe, reușește să integreze noile idei și să instaureze o mai cuprinzătoare „ortodoxie” - hinduismul -, în care vor intra și religiile
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
departe, prin care contemplativii, cunoscătorii lui Brahmă, urcă și sunt mântuiți, eliberați (vimuktăh), menționați în versetele care erau deja antice când Yăjñavalkya le cita în prima Upanișadă. Idei asemănătoare întâlnim și în religia creștină. Așa cum buddhismul este o reacție la adresa brahmanismului, tot așa și creștinismul este o reacție la adresa iudaismului. Ambele religii nu aduc o schimbare radicală, ci o înnoire în spirit. Iisus Însuși mărturisește: „Să nu socotiți că am venit să stric Legea și proorocii; nu am venit să stric
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
chiar cinci secole înaintea creștinismului, recunoscând totuși posibilitatea unor remanieri ulterioare; R.G. Bhandarkar nu o consideră mai veche decât secolul al II-lea; restul istoricilor se înscriu cu toții între aceste limite extreme. În orice caz, conținutul textului se leagă de brahmanismul hinduizant, căruia i se poate stabili un început în secolul al V-lea î.e.n. Totuși, multi exegeți recunosc în Bhagavad-gita influență soteriologica a marilor doctrine religioase de la poalele Himalayei- Buddhism, Jainism, Samkhya și Yoga, considerându-se că este opera mai
Bhagavad Gita () [Corola-website/Science/306739_a_308068]
-
l), privitor la dravidieni. Huni Hefaliți - neam mongolic care, în sec. IV-V, a pătruns până în apusul Europei, trecând și prin țara noastră Huzur - Trai ușor și îmbelșugat, lipsit de griji; Trândăvie, îmbuibare Jainism - Religie și școală filozofică indiană, opusă brahmanismului și sistemului de castă al acestuia, întemeiată în sec. VI a.Cr. Karma - Noțiune care desemnează o lege universală în virtutea căreia soarta oamenilor ar fi determinată de acțiunile lor din încarnările anterioare; fatalitate, destin Paria - ("în India, la brahmani") Persoană
Subcontinentul Indian () [Corola-website/Science/308301_a_309630]
-
trebui relaționată cu cea a sistemelor de credință. În acea vreme, scripturile vedice erau puțin cunoscute în Occident, deși exista un interes crescând în filozofia Upanișadelor. Müller considera că sofisticata filozofie upanișadică ar putea fi relaționată cu henoteismul primitiv al brahmanismului vedic timpuriu, din care aceasta a evoluat. A trebuit să călătorească la Londra pentru a analiza documente din colecția „"British East India Company"”. Cât a stat acolo, a convins compania să îi permită o ediție critică a Rig Vedei, o
Max Müller () [Corola-website/Science/308317_a_309646]
-
î.Ch.), istoricul regelui Filip al II-lea al Macedoniei, descrie ideea învierii după moarte ca doctrină "mazdaică". În ""Vedic"", cea mai veche religie documentată istoric a popoarelor din India, reprezentările eshatologice sunt mai simple și mai naturale decât în Brahmanism sau Budism, apărute ulterior. Imortalitatea individuală este un fapt general admis. Există un imperiu al morților sub cârmuirea lui "Yama", unde cei buni sunt separați de cei păcătoși. Cei buni sălășuiesc într-un loc luminos și participă la ospățurile zeilor
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
cei păcătoși. Cei buni sălășuiesc într-un loc luminos și participă la ospățurile zeilor; cei răi sunt îndepărtați în adâncuri întunecate veșnic. Nu se întâlnesc încă urme ale doctrinei transmigrației, specialiștii recunosc însă deja germenii panteismului de mai târziu. În Brahmanism răsplata sau pedeapsa după moarte sunt mai pregnante, devin însă lipsite de speranță prin atragerea după sine a transmigrației sau metempsihozei, convingerea că spiritul, după moarte, s-ar reîncarna în alt corp, pentru a trăi și muri din nou, reîncarnându
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
renașteri în forme superioare sau la nivel inferior. Posibilitatea identificării panteistice cu Brahma, rezervată unor personalități excepționale, având însă drept consecință extincția persoanei ca individ, rămâne singura posibilitate către care se poate aspira. Budismul dezvoltă și modifică latura filosofică a Brahmanismului ca doctrină a salvării și culminează în ceea ce s-ar putea numi negarea eshatologiei și a oricărei teologii, într-o religie fără Dumnezeu, cu un înalt cod moral fără aspirație la o recompensă sau teamaă de o pedeapsă într-o
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
mizerii care este asociată inextricabil cu viața. Salvarea ("moksha") - eliberarea de ciclul morții și al renașterilor - o constituie starea de ""nirvana"", care poate fi atinsă prin renunțarea totală la orice dorință și prin cunoaștere - nu cunoașterea ființei supreme ca în Brahmanism, ci cunoașterea filosofică pură a adevărului asupra lucrurilor ("mahăiăna"). Pentru toți cei care nu sunt capabili să atingă starea de iluminare filosofică sau nu reușesc să traiască în conformitate cu cerințele acesteia, ceea ce reprezintă de fapt majoritatea oamenilor, nu există posibilitate de
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
specifice filosofiei, precum: acceptarea existenței, acceptarea unei lumi a durerii, a ignorantei, a dorinței. Buddha consideră că dacă totul este iluzie și suferința, atunci rezultă că este falsă admiterea unui sine, a permanentei și a veșniciei, cu sensurile descrise de brahmanism. Viziunea asupra Universului se subscrie ideii că acesta stă sub cinci categorii de fenomene: O doctrină filosofico-religioasă despre conștiința și cunoașterea adevărată, despre principii și categorii, corpuri, stadii de dezvoltare spirituală care de asemenea s-a manifestat împotriva brahmanismului. Conform cu
Filosofia antică () [Corola-website/Science/326143_a_327472]