123 matches
-
românească la acest început de secol. Ele se regăsesc în practicile vechiului regim de a pune la dispoziția boierilor sau a mănăstirilor - în concordanță cu rangul sau cu întinderea moșiei - a unui număr de birnici, cunoscuți sub numele de scutelnici, breslași sau slugi, care erau absolviți de plata birului către stat, în schimbul unor sume de bani, dar mai ales în prestarea unor munci în folosul stăpânilor de moșii. În general, scutelnicii erau recrutați în temeiul unor învoieli (contracte, n.ns.) încheiate
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Ibidem, f.17v. footnote>. În condițiile instituirii Regulamentelor organice, privilegiul de care beneficiau stăpânii de moșii de a obține oameni de scuteală a fost desființat; lăcuitorii satelor, fără excepție, intrând în categoria fiscală a birnicilor. După 1832, practic, instituțiile scutelnicilor, breslașilor și slugilor nu mai sunt întâlnite în documete. Dat fiind interesul, în continuă creștere, pentru exploatarea moșiilor, considerate, în epocă, cea mai însemnată sursă de venituri, lumea satului s-a nuanțat prin plusul de culoare dat de prezența unor elemente
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
dar pe dinăuntru sunt pline de scorpioni și de toate relele“. Eram uimit. Fraza „este o boală pe care n-am cum s-o tratez“ m-a făcut să înțeleg că Garibaldo era un medic din școala egipteană. Cunoscusem un breslaș de-al lui la Concordia. Poposise în casa mea vreme de o lună, așteptând ca venețienii în solda cărora se afla să vină să-l ia. Și-n răstimpul ăsta vindecase mulți bolnavi. Ei spun „este o boală pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
dar ideea statului: ideea armoniei intereselor. Dar producătorii de grâu au o țintă comună, interese comune, iată clasa; identitatea de interese naște o identitate de păreri: iată principiile.; se cere realizarea acestor păreri în stat: iată partida. Tot așa fac breslașii. Formează o clasă, au principii, sânt o partidă. în locul individualismului personal vine cel de clasă. Pentru a-și asigura cercul de esploatare ele încremenesc cîteodată: iată castele. Nimic nu va schimba natura societății. Ea va rămânea un bellum omnium contra
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
una țărănească, ieșită din războinicii împroprietăriți, alta burgeză. Aceștia nu erau oamenii numărui. Istoria celor din urmă 50 de ani, pe care mulți o numesc a regenerării naționale, mai cu drept cuvânt s-ar putea numi istoria nimicirii răzeșilor și breslașilor. Nimicindu - se însă talpa țărei, era neapărat ca și stâlpii să cadă. Au căzut și boierii. O clasă este într-un popor un factor al armoniei societății, de aceea rău este c-au căzut răzășii, rău c-au căzut breslele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
teren de esploatare pentru industria străină și proletariatul indigen. Cu o minimă putere a statului, poliția, administrația și dreptatea trebuiau să fie într-o stare de plâns. Ispravnicul, care era totul într-un județ, avea de administrat pe negustorii și breslașii din țară, cei străini aveau pretutindene consulatele lor - stărostiile lor - asupra cărora statul român n-avea nici o putere. Acești ispravnici, neștiutori de carte, servind fără plată, erau sub domnii fanarioți oameni fără nici o însemnătate, a căror apucături administrative aveau o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din sutele de cestiuni de detalii cari merită atenția unui filolog tânăr. Venim la juriști. N-ar fi oare bine ca să cerceteze cestiuni istorice ale dreptului romîn? Ce este embaticul? Ce instituția răzășilor? Cari sânt foloasele și cari defectele instituției breslașilor? Cum erau organizate breslele, ce puteri judecătorești aveau? Apoi vine terenul larg al dreptului canonic, rămas cu totul în desuetudine astăzi. Cari sânt principiile de drept ale "obiceiului pămîntului" întru cât îl întîlnim în cronice și documente? Ce înțeleg documentele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
povestea fantastică (Moldova). Dacă mai adăogăm unele scrieri mai vechi de agronomie ale d-lui Ioan Ionescu, cari sunt scrise cu totul în limba și-n maniera de-a gândi a poporului, am cam mântuit cu literatura populară română. Țăranul, breslașul și învățătoriul mic (preotul, învățătoriul sătesc și cel de oraș) sunt poporul în înțelesul strâns al cuvântului, și chiar numai în înțelesul lor poate fi vorba de literatură populară. Țăranii și breslașii au feliul lor propriu, adesea prea original și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
am cam mântuit cu literatura populară română. Țăranul, breslașul și învățătoriul mic (preotul, învățătoriul sătesc și cel de oraș) sunt poporul în înțelesul strâns al cuvântului, și chiar numai în înțelesul lor poate fi vorba de literatură populară. Țăranii și breslașii au feliul lor propriu, adesea prea original și frumos, de-a vedea lumea, iar învățător și preot coboară cultura în jos și traduc limba cosmopolită, nesemnificativă și abstractă a științei, care e de domeniul lumii întregi, în formele vii, mlădioase
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
constituțională din Turcia se vor naște o mulțime de trebuințe între poporațiunile de preste Dunăre, căci egalitatea înaintea legii aduce egalitatea în aspirațiuni. Deodată însă cu introducerea nivelatorului costum european - o prezicem de pe-acuma - se vor stinge aproape toți breslașii, cari produceau pîn-acuma obiectele trebuitoare clasei de mijloc, și vor fi înlocuiți repede-repede prin emigranți europeni, cari vor pune mâna pe meserii acolo, ca și la noi. Poziția cu totul privilegiată a străinilor în Turcia îi va înalța în curând
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
De altfel, așa se explică faptul că avem în arhive unele evidențe privitoare la situația demografică din așezările românești. Cum natura lucrărilor, a slujbelor către stat era diferită, birnicii, la rândul lor, se împărțeai în birnici havaliți și în birnici breslași, numărul precumpănitor avându-l birnicii havaliți, adică acei care executau lucrările și corvezile cerute de multele și împovărătoarele ocupații militare sau de cele ale administrației centrale și locale. Spre exemplu, satele de pe teritoriul comunei Umbrărești apar în catagrafia din 1831
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
teritoriul comunei Umbrărești apar în catagrafia din 1831 numai cu birnici havaliți, excepție făcând 3 familii de la Condrea înscrise la rubrica breslele posturilor, adică făcând anumite slujbe statului. În schimb, la Drăgăneștii lui Mihail Sturza, viitorul domn, apar „45 birnici breslași și doar 13 birnici havaliți”. De fapt, cei 45 breslași de la Drăgănești și cei 3 de la Condrea sunt singurii înscriși la respectiva categorie fiscală din toate cele 19 sate ale ocolului Bârlad. În interiorul fiecărei categorisiri fiscale de bază exista o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
birnici havaliți, excepție făcând 3 familii de la Condrea înscrise la rubrica breslele posturilor, adică făcând anumite slujbe statului. În schimb, la Drăgăneștii lui Mihail Sturza, viitorul domn, apar „45 birnici breslași și doar 13 birnici havaliți”. De fapt, cei 45 breslași de la Drăgănești și cei 3 de la Condrea sunt singurii înscriși la respectiva categorie fiscală din toate cele 19 sate ale ocolului Bârlad. În interiorul fiecărei categorisiri fiscale de bază exista o stratificare social-economică bine precizată, dar mai interesantă și demnă de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a fost bătut stupii lui Gavriliță vornicului și au fost dat știubeilor foc”. Același Neculce critică pe domnitorul Constantin Cantemir întrucât, prin sfetnicul său apropiat, Iordache Ruset, „scotea mulțime de orânduieli pe țară, și pe mazili dăjdii grele, și pe breslași greutate [...] că era breslași mulți la țară atunce, cu mii de stupi”, dând de înțeles că breasla în speța dată era aceea a stuparilor, subliniind și aspectul că, datorită obligațiilor grele puse pe această ramură economică, „s-au stins de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lui Gavriliță vornicului și au fost dat știubeilor foc”. Același Neculce critică pe domnitorul Constantin Cantemir întrucât, prin sfetnicul său apropiat, Iordache Ruset, „scotea mulțime de orânduieli pe țară, și pe mazili dăjdii grele, și pe breslași greutate [...] că era breslași mulți la țară atunce, cu mii de stupi”, dând de înțeles că breasla în speța dată era aceea a stuparilor, subliniind și aspectul că, datorită obligațiilor grele puse pe această ramură economică, „s-au stins de atunce”. Înțelegem că a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
D. Mâță în revista „Flacăra” de la Bârlad, nr. 2‐3 - septembrie 1970. Ioan C. Dimitriu - Bârlad, născut la 17 mai 1890 în Bârlad, unde urmează Liceul Codreanu, apoi în anii 1907 - 1910 urmează Academia de Arte Frumoase din București * 36 Breslașul Breslașul, organ independent al meseriașilor dorohoieni, apare de două ori pe lună, sub direcția unui comitet, începând din octombrie 1909, cu următoarele ziceri alăturate frontispiciului: „Prin muncă la belșug"; „Prin citire la lumină", dar și povața: „Nu e totdeauna bine
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Mâță în revista „Flacăra” de la Bârlad, nr. 2‐3 - septembrie 1970. Ioan C. Dimitriu - Bârlad, născut la 17 mai 1890 în Bârlad, unde urmează Liceul Codreanu, apoi în anii 1907 - 1910 urmează Academia de Arte Frumoase din București * 36 Breslașul Breslașul, organ independent al meseriașilor dorohoieni, apare de două ori pe lună, sub direcția unui comitet, începând din octombrie 1909, cu următoarele ziceri alăturate frontispiciului: „Prin muncă la belșug"; „Prin citire la lumină", dar și povața: „Nu e totdeauna bine să
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Pe când era meseriaș, visa înființarea „unui grup al meseriașilor", cum zicea el. Acum... Semnătura: Lucifer. După aceste două articole, potrivite și cu situația noastră de astăzi, când parlamentarii și revoluționarii ne dau spectacole destule, iată și titlul altor materiale din „Breslașul": „Din durerile noastre" de M. Vasiliu; „Prin luptă la izbândă" de Gh.D. Ferman; „Casa de ajutor a Corporației meseriașilor" de dr. Dinder; „Tot săracul plătește scump" de Kârjă; „Suferințele Moldovenilor" etc. Se publicau și versuri: „Dorobanțul" de Stephanovici; „Dorul breslașului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Breslașul": „Din durerile noastre" de M. Vasiliu; „Prin luptă la izbândă" de Gh.D. Ferman; „Casa de ajutor a Corporației meseriașilor" de dr. Dinder; „Tot săracul plătește scump" de Kârjă; „Suferințele Moldovenilor" etc. Se publicau și versuri: „Dorobanțul" de Stephanovici; „Dorul breslașului" de Ioan Popovici, sculptor polietor; „Luxul" de N.V. Ostafi, cântăreț. „Foița" ziarului „Breslașul" publica un serial: „Educație 38 religioasă", iar la rubrica „Juridice" articolul „Legea repausului duminical". Mai avea: informații, bibliografie, reclame și inserții. Nu a apărut de două ori
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ferman; „Casa de ajutor a Corporației meseriașilor" de dr. Dinder; „Tot săracul plătește scump" de Kârjă; „Suferințele Moldovenilor" etc. Se publicau și versuri: „Dorobanțul" de Stephanovici; „Dorul breslașului" de Ioan Popovici, sculptor polietor; „Luxul" de N.V. Ostafi, cântăreț. „Foița" ziarului „Breslașul" publica un serial: „Educație 38 religioasă", iar la rubrica „Juridice" articolul „Legea repausului duminical". Mai avea: informații, bibliografie, reclame și inserții. Nu a apărut de două ori pe lună cum și-a propus, ci atunci când... a putut; numărul 5 din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
publica un serial: „Educație 38 religioasă", iar la rubrica „Juridice" articolul „Legea repausului duminical". Mai avea: informații, bibliografie, reclame și inserții. Nu a apărut de două ori pe lună cum și-a propus, ci atunci când... a putut; numărul 5 din „Breslașul" a fost tipărit la 5 martie 1911, numărul 6 la 10 iulie 1911, numărul 7 la 30 octombrie 1911, iar numărul 8 la 15 februarie 1912. (De același autor: „Dorohoi - Capitala Țării de Sus - în presa vremii 1874-2006”, Editura Edict
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
9 MOTIVAȚIILE AUTORULUI..................................13 IMAGINI DIN BÂRLADUL DE ALTĂDATĂ..............18 Din ziarele vremii........................................... ......19 Acțiunea....................................... .......................21 Adevărul de Vaslui......................................... ......21 Alegeri libere......................................... ...............22 Apărarea Națională ..............................................2 2 Aurora......................................... ........................22 Aurora ționistă ............................................... .....24 Bârladul....................................... ..................25 Bârladul cultural ............................................... ..28 Brazdă nouă ............................................... .........30 Breslașul ............................................... ..............36 Buletinul căminului...................................... .......38 Cheia.......................................... .........................39 Curierul de la Banca.......................................... ..39 Curierul Bârlădean ..............................................4 1 Cuvântul liber ............................................... ......42 Conservatorul ............................................... .......43 Cooperația Tutoveană ..........................................45 Dați Ajutor ............................................... ...........46 Democratul..................................... .....................49 Desrobirea..................................... ......................49 Drapelul ............................................... ...............50 Drapelul ............................................... ...............51 Dreptatea ............................................... .............52 464 Drumeții....................................... .......................53 Ecoul.......................................... .........................53
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din țară au avut. Am avut Semănătorul și Paloda, când în orașele vecine Vaslui, Huși și Tecuci presa nu apăruse, iar atunci când a apărut, ele s-au tipărit la Bârlad, care a făcut servicii de tipografie și pentru alte orașe: Breslașul de la Dorohoi, Vasluiul de la 1886, Gazeta Fălciulu i, de la 1905 a dr. I. Munteanu, Vocea Tg.Ocna (1905), Freamătul literar, după un an de activitate la Tecuci a fost preluat tot de Bâr lad. Apoi să nu uităm de salba ziarelor
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
generate, îndeosebi, de mentalități reziduale. În chiar primul an de funcționare efectivă a noii instituții, la 20 octombrie 1841, Epitropia comunica Sfatului Administrativ al Moldovei dificultățile întâmpinate în recrutarea tinerilor pentru școala de arte și meserii, arătând, între altele, că "breslașii neînstăriți protimesc (preferă n.ns.) agiutoriul ce capătă acum la lucrurile de față de la ai lor fii, mai mult decât acela ce-l pot aștepta după săvârșirea învățăturii lor de cinci ani". Și, spre a asigura necesarul anual de elevi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fie tras mai târziu, regăsindu-se și în finalul memoriului sus-amintit: "... casăle în care se află școala, adică ateliile, sînt într-o poziție de ruinare, încât amenință primejdie. Pe lângă aceasta, se mai adaugă că viitorul unui maistru, prin concurența evreilor breslași, se stinge din ce în ce mai tare, încât ei mai toți pribegesc pe unde își pot găsi de lucru și nu se întorc la Eforiile de unde au fost trimiși"42. De va fi fost confruntat, sau nu, cu asemenea dificultăți pe durata exercitării
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]