77 matches
-
Dumitrescu-Bușulenga, Ion lanoși, Ov. Drimba- și alți cercetători, dintre care unii foarte tineri, au contribuit la cercetarea literaturilor străine în relațiile cu cea română. Tot aici trebuie amintite cîteva lucrări de sinteză despre literatura română, apărute în străinătate : N. Cartojan, Breve storia dalia letteratura rumena, Roma, 1926 ; P. V. Haneș, Histolre de la Utterature roumaine, Paris, 1934 ; Mărio Roques, La poesie roumaine contemporaine, Oxford, 1934 (v. și pref. la importanta ediție Palia de la Orăștie, Paris, 1925); Ramiro Ortiz, Breve storia della letteratura
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
străinătate : N. Cartojan, Breve storia dalia letteratura rumena, Roma, 1926 ; P. V. Haneș, Histolre de la Utterature roumaine, Paris, 1934 ; Mărio Roques, La poesie roumaine contemporaine, Oxford, 1934 (v. și pref. la importanta ediție Palia de la Orăștie, Paris, 1925); Ramiro Ortiz, Breve storia della letteratura rumena, Padova, 1936, retip. Roma,, 1941 ; Bazil Munteano, Panorama de la Utterature roumaine, Paris, 1938 ; Gino Luppi, Storia della Letteratura Romena, Firenze, 1955 (cf. și studii despre Eminescu, Aleesandri, "Junimea" etc.) ca și unele monografii; Jean Boutiere, La
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
discontinuitatea emoțiilor. Se poate vorbi atunci de ritm ca lege generală a artelor spațiale și temporale (muzica, poezia), la aceasta din urmă, el existînd, evident, în versificație, iar compararea lor matematică devine posibilă. "Si Von veut allier en une jormulc breve Ies trots elements fondamentaux de Vesthetique mathematique, on pent dire que le rythme naît de l'action de la proportion sur la cadence" (Essai sur le rythme, p. 178). Într-adevăr, admirația și prețuirea lui Valery pentru cei doi esteticieni de
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
filosofia italiana, București, 1957, p. 43; "La materia è inerta. Nessuna cosa insessata per sè si move, ma il suo moto è fatto da altri". 181 Ibidem, p. 43; "Forza dico essere una potenza spirituale, incorporea invisibile, la quale, con breve vita, si causa nei corpi, che per un'accidentale violenza si trovano fuori del loro essere e riposo naturale". 182 Nicolai Copernici, Opera omnia, tome II, Officina Publica Libris Scientificis, Varsaviae, 1975, pp. 7-8. 183 M. Delambre, Histoire de l
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ideología destructiva, Península, Barcelona, 2008. Moreno Cabrera, Juan Carlos, La dignidad e igualdad de las lenguas. Crítica de la discriminación lingüística, Alianza Editorial, Madrid, 20095. Moroianu, Cristian, Dicționar etimologic de antonime neologice, Editura Universității din București, București, 2008. Munteanu Colán, Dan, Breve historia de la lingüística románica, Arco Libros, Madrid, 2005. Munteanu, Cristinel, "Dezacordul" în caz al atributului adjectival în limba română. O explicație dintr-o perspectivă tipologica, în "Analele Universității "Dunărea de Jos" din Galați", Fascicula XXIV, Anul VI, Nr. 1-2 (9-10
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Munteanu, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2011. Metzeltin, Michael, România: stat, națiune, limba, Editura Univers Enciclopedic, București, 2002. Monachesi, Paola, The Verbal Complex în Românce. A Case Study în Grammatical Interfaces, Oxford University Press, Oxford, 2005. Munteanu Colán, Dan, Breve historia de la lingüística románica, Arco Libros, Madrid, 2005. Munteanu Colán, Dan, La cohesión: posible criterio de clasificación de las lenguas románicas, în Alexandra Cunița, Coman Lupu et alii (editori), Studii de lingvistică și filologie romanica. Hommages offerts à Sanda Reinheimer
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
latin vulgaire et le type linguistique român..., p. 59. 159 Cf. și Emma Tămâianu, Fundamentele tipologiei textuale..., p. 53. 160 Eugenio Coseriu, Le latin vulgaire et le type linguistique român..., p. 60. 161 Ibidem, pp. 61-62. 162 Dan Munteanu Colán, Breve historia de la lingüística románica, Arco/Libros, Madrid, 2005, pp. 140-141. 163 Ibidem, p. 141. 164 Gabriele Eckert, Sprachtypus und Geschichte. Untersuchungen zum typologischen Wandel des Französischen, Narr, Tübingen, 1986. 165 Recurgem la o rezumare, cu scop în primul rînd didactic
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Germán Belli; nu apar nicăieri. Literatura europeană traversează o criză de teribilă frivolitate și aceasta a favorizat difuzarea scriitorilor latino-americani în Europa."26 În difuzarea acestei literaturi, un rol semnificativ l-a avut Editură Seix Barral cu instituirea Premiului Bibliotecă Breve pentru scriitorii hispano-americani. Cei dintâi care au primit acest premiu au fost peruanul Mario Vargas Llosa, în 1962, pentru La ciudad y los perros (Orașul și câinii), mexicanul Vicente Lenero, în 1963, pentru Los albaniles (Meșterii), cubanezul Guillermo Cabrera Infante
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
y a Cortázar, si no entiendes el tango y șu metafísica o și no evocas a Buenos Aires". 109 Julio Cortázar, Cartas, Madrid, Alfaguara, 2002, vol.1, p. 123: "Decir Buenos Aires es decir el mundo y ahora, porque en un cuento breve se puede abarcar toda la tristeza, el dolor y la melancolía del personaje". 110 Julio Cortázar, textul tangoului în spaniolă: "Extraño la Cruz del Sur cuando la șed me hace alzar la cabeza / pară beber tu vino negro media noche
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de construct programatic, când și când de neignorat, este contracarată de o energie genuină ce dă limbajului poetic forță și plasticitate. SCRIERI: Munte, București, 1972; Crocodilul albastru, București, 1975; Încântece, postfață Miron Radu Paraschivescu, București, 1979; Zoria, București, 1980; Lilium breve, București, 1981; Peregrinul în azur, Craiova, 1984; Verbul de mărgărint, Timișoara, 1988; Dumnezeu între sălbatice roze, Timișoara, 1992; Mihai Eminescu și mitul etnogenezei dacoromânești, Timișoara, 1996; Zalmoxianismul și plantele medicinale, I-II, Timișoara, 1997; Bomba cu neuroni, Timișoara, 1997; Stelele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288603_a_289932]
-
corale dei poeți ermetici îl cui primo rappresentante Quasimodo è stato ad alcuni elemenți di poetica leopardiana. La seconda parte del volume comprende l'analisi, condotta attraverso metodi quantitativi, degli elemenți lessicali e dei motivi letterari comuni, delle affinità, în breve, dei preștiți diretti o mediați. L'ermetico ha attinto dal maestro tecniche di costruzione del tempo e dello spazio e motivi cronotopici: îl ritorno nell'infanzia, îl colle, la siepe. Non ha trascurato i motivi situazionali: la ricerca incessante della
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și suprapunerea servila a tematicii și tonalității: O gioventù, innocenza, illusioni, / tempo senza peccato, secol d'oro! / Poi che trascorsi siete / și costuma rimpiangervi / quale un perduto bene (...) Così rapidă / fugge la vită che ogni sorte è buona / per tanto breve giornata. / Solo di voi mi dolgo, primi inganni (Illusa gioventù) în Vincenzo Cardarelli, Poesie, prefață de Giansiro Ferrata, Mondadori, Milano, 1971. 107 Lui Carlo Bo, proiectul revistei 'La Ronda' de a-l reînvia pe Leopardi i s-a părut cel
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
capace di abbracciarle tutte, e pienamente ciascuna, o non ha tempo di restare în ozio, e priva di sensazioni în Zibaldone, cît., 1269. 172 Pietro Bigongiari, L'elaborazione della lirica leopardiana, Marzocco, Florența, 1937, p. 5. 173 Despre la poesia breve cfr. Mario Petrucciani, op. cît., pp. 120, 123. 174 Luciano Anceschi, Idea della lirica, Edizioni di Uomo, Florența, 1945, p. 73. 175 Pietro Bigongiari, "Leopardi e l'ermetismo", Leopardi e îl Novecento, cît., pp. 149-167, extras p. 4. 176 Pietro
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Cruciații suferă crunt de sete. Deodată în mod miraculos din fântână de la Siloe începe să țâșnească apă. Tabloul 3. Bătălia reîncepe și pustnicul este rănit în lupta. Tabloul 4. Adus în cortul lui Arvino el își dezvăluie adevărată identitate (Un breve instanțe). Comandantul cruciaților îl iartă și-l aduce în fața cortului, de unde Păgâno poate vedea fluturând steagul Creștinătății peste ruinele Ierusalimului. Principalele arii din opera I Lombardi alla Prima Crociata Aria Sciagurata, ed hai creduto... din actul I Rezumat : După revenirea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
da me:" Ah! Tessete i veli, vaghe donzelle, Mentre è nei cieli l'astro maggior, Chè sono I veli, al brillar delle stelle Più câri all'amor. "Mă discerno appena, (chiaro îl ciel non è)" "I cappelli belli, la mân breve, îl piè" "Deh! solleva îl velo che t'asconde a me;" "Esser come îl cielo senza vel tu dè" " Se îl tuo cor vorrai a me dare în don," "Îl mio trono avrai, chè sovrano io son" "Tu lo vuoi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
e nello stesso tempo non è possibile immaginare un flusso migratorio come una variabile indipendente rispetto alle condizioni socio-economiche, appare auspicabile un impegno concreto per favorire lo sviluppo dei paesi d'origine, anche se la situazione non migliorerà affatto nel breve, mă nel lungo periodo.16 În effetti, già nel 1992, con la risoluzione del 18 novembre, la Comunità europea cercò di coordinare i flussi migratori, armonizzando le legislazioni e le politiche în materia di diritto d'asilo. Di seguito, nell
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
strigat la mine: "Cu mine să faci exact cum faci și cu ceilalți!" Eu am sfeclit-o toată, am bâiguit ceva: Pedro, scusa, non l’ho fatto a posto. È soltanto una prova... — Cu el ați făcut și La vida breve, la RAI Torino, cu Angeles Gulin și cu Rafael Frühbeck de Burgos. — Si, dar am făcut-o și scenic, mult mai târziu, la Lucca, Pisa și Livorno, pentru redeschiderea Teatrului Goldoni. Atunci m-am întâlnit și cu doamna Lucia Stănescu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
la Orange și Paris, Medium la Sevilla, Berenice, de Alberic Magnard, la Marsilia, Andrea Chénier la Sevilla, Bilbao și Barcelona, Cirano, de Marco Tutino, la Metz, Dama de pică la Barcelona și Madrid, Vanessa la Strasbourg și Mulhouse, La Vida Breve la Livorno, Pisa și Lucca, Jenufa la Barcelona și Monte Carlo, Dialogurile Car melitelor la Vichy, Massy, Avignon, Saint Germain en Laye, Saint Quentin, Royau mont și Oviedo, Affaire étrangère, de Va lentin Villenave, la Montpellier și, cel mai recent
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
două personaje, Cloanța și Unchiașul), stabilind asemănări între folclorul român și folclorul italian, pe care le consideră dovezi ale latinității poporului și limbii noastre. În sprijinul afirmațiilor sale privind latinitatea limbii române vine, în capitolul final al cărții, vocabularul intitulat Breve alfabeto di alcune parole valache, le quali hanno corrispondenza colla lingua latină ed italiană. Cartea lui D. C. este „unul dintre cele mai prețioase izvoare ale istoriei românilor”, „unul dintre cele mai prețioase daruri pe care le-a făcut Italia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286713_a_288042]
-
1968, pp. 37-52. 1969 Dionisio di Alicarnassi e il latino, in Hommages a Marcel Renard, I, Bruxelles, 1969 (Coll. Latomus, 101), pp. 595-607. Iniziazione allo studio della grammatica latina, Bari, 1969, pp. 135 (comprendre le seguenti sezioni: Nozioni generali; II. Breve storia della grammatica; III. La grammatica descrittiva o sincronica; IV. La grammatica comparativa o diacronica; V. Grammatica sincronica e grammatica diacronica a confronto). Il Superuomo Nietzsche, in Studi storici in onore di Gabriele Pepe, Bari, 1969 ("Annali della Facolta di
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și aceasta de teama că n-a epuizat subiectul sub raportul informației sau al materialului. IORGU IORDAN SCRIERI: „Alexandria” în literatura românească, București, 1910; „Alexandria” în literatura românească. Noi contribuții, București, 1922; Legendele Troadei în literatura veche românească, București, 1925; Breve storia della letteratura romena, Roma, 1926; „Fiore di virtù” în literatura românească, București, 1928; Cărțile populare în literatura românească, I-II, București, 1929-1938; ed. 2, I-II, îngr. Alexandru Chiriacescu, pref. Dan Zamfirescu, postfață Mihai Moraru, București, 1974; Poema cretană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
Duminica Paștilor, 13/25 martie. Milano. Foarte frig. Ora 9 dejunat cu Elisabeta. Ora 11 la Dom, liturghie solemnă cu muzică frumoasă. Sus pe Dom. Ora 1 dejunat, invitați prefectul și Tornielli, care a venit de la Roma. Cu el la Breva și la muzeul Poldi Perroti, care e deosebit de frumos. De asemenea la Biblioteca Ambrosiană și la Galeria de pictură. Foarte frig. Promenadă în Pasajul Victor-Emanuel. Tornielli insistă să merg la Roma. La cină Tornielli, sindicul din Milano, generalul comandant al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
comunistă mondiale e îl circolo di Cambridge di cui Wittgenstein è uno degli esponenti più importanți? Îl tentativo di trasportare sul terreno filosofico politico un pezzo di vissuto di questi tre personaggi è troppo complesso per essere affrontato în un breve saggio. Tuttavia, la ricostruzione delle tappe principali di questo percorso a tre, potrebbe illuminare alcuni aspetti interessanti di questo sodalizio intellettuale. Gramsci e Sraffa: 1920-1924 Piero Sraffa conosce Gramsci nel 1919 în una Torino divenuta îl centro dell'industrialismo italiano
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
decennio dalla Filosofia della pratica, Croce nello scritto Îl disinteressamento per la cosa pubblica 6 riafferma l'identica concezione dello Stato come null'altro che la volontà dei propri aderenți. Oggetto di una feroce e pungente critică sono, în questo breve saggio, coloro che considerano lo Stato un istituto etico ed osservando le pessime condizioni în cui versa la cosa pubblica se paragonate a quell'ideale, che în realtà non è se non uno schemă astratto, ne traggono auspici di crisi
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Parigi nel settembre 1944. Con la Liberazione, de Gaulle, riconobbe îl diritto di voto alle donne francesi ed avviò varie riforme, dalla nazionalizzazione all'istituzione di un sistema di sicurezza sociale moderno. Dopo la guerra, dall'ottobre 1945, maper un breve tempo, fu presidente del governo provvisorio. De Gaulle în disaccordo con la Costituzione della Quarta Repubblica, nel gennaio 1946 și dimette, e nel 1947 fondă îl movimento politico, îl "Rassemblement du Peuple Français", RPF, con l'obiettivo di trasformare la
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]