138 matches
-
mai rare, în care poreclele sunt de fapt niște prenume atribuite neoficial, dar cu o motivație anume, se înțelege: Chiriac, Bogdan, Drăgan, Radu. În general, poreclele femeilor sunt deri- vate din cele ale bărbaților lor: Bălucianca, Bicoasa, Bițoaia, Botoșanca, Bustoaica, Brișca (Briceag), Bulgăroia, Cămoaica, Chibritoaia, Clopățoaia, Drăgănoaia, Găozoaia, Găzăroaia, Gurlupeanca, Hâmba, Hobzoaica, Lăptăreața, Moceanca, Mohoroaia, Obieloasa, Onoaia, Părășoaica, Pârjoloaia, Pârloaica, Pârlogeanca, Pestrița, Plânsa, Pluștoaica, Purica, Răcănoaia Rodoloaia, Sclipoaia, Tițoaica, Urechiușa, Uțăroaia, Zavaidoaca, Zaveroaia etc. Poreclele sau supranumele altora derivă chiar de la
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
pe rupte, se trăia pe sponci, se murea pe capete. Trăsăturile de bază ale poporului Bundy atunci s-au format și așa au rămas pînă astăzi. Totul, după aceea, a fost o imitație a unor modele sosite prin zvon, cu brișca ori consumate fiindcă aveau ștampilă de import. Cînd prin Europa diverși tineri au început să facă gălăgie, s-au dezmeticit și ai noștri. Cînd niște ruși care aveau o răfuială prin Bulgaria au trecut pe la noi, s-au găsit și
Poporul Bundy by Cornel George Popa [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
instaurate la nivel local, ce au somat credincioșii să predea de urgenșă „cotele” impuse pentru colectarea lânii. Ca urmare, în aceeași zi, după terminarea slujbei, Părintele Ilarion a preluat sacii cu lână și însoțit de vizitiu s-a îndreptat cu brișca spre localitatea Dragoș Vodă. Spre adânca neliniște a familiei, au revenit acasă abia a doua zi dimineața, când părintele a fost adus pe brațe, însoțitorul său declarând cu mare emoție că în încăperea unde se primeau „cotele” sub motivația că
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
petrece împrejur. Trecu un brec încărcat de copii. Apoi iar căruțe cu ciobăie și cuști, perne acoperite cu țoale, porcul guițând în codârlă și câinele legat cu frânghie, șchiopătând alături. Vehicule de toate neamurile: care de fân și trăsuri hârbuite, briști și docare, furgoane militare și chesoane, câte o baterie cu tunurile trase din greu de opt cai, apoi un escadron de tren, infanteriști și cârduri de vite, dar mai cu seamă căruțele cu stranii și clătinate arhitecturi de bagaje, menținându
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
liant în realitatea istorică, poezia lui Nichita Danilov înfățișează, în scenete, lieduri sau elegii, personaje și acțiuni insolite. ,Bunicul meu Ferapont/ a fost înmormântat în cutia unui/ foarte vechi orologiu". Ferapont avea patru cai albi care nechezau dumnezeiește, avea o brișcă ușoară, o barbă neagră și cizme de fier. Domnul Ferapont este acel personaj de basm, care a trăit în a fost odată ca niciodată al fiecăruia, este Bătrânul și Copilul, înțeleptul din noi care ghidează sufletul prin împărăția Neantului de
Poetul în ultimii 25 de ani by Raluca Ciochină () [Corola-journal/Journalistic/11428_a_12753]
-
stabilea modul de înhămare a cailor la trăsuri. „La o cărucioară de poștă sau cariolă poștală a Guvernului se vor pune numai 2 cai și vor fi mănați de un surugiu de pe capră. La o trăsură de 2 persoane sau brișcă, 4 cai mânați de călare sau de pe capră, conform dorinței voiajorului. La trăsurile cele mari, precum carete grele de drum și altele, de la 4 până la 6 persoane, se vor pune 6 cai, mânându- i un surugiu călare; când însă drumul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
O Încercare de analiză”, În CNSAS, Mișcarea armată de rezistență anticomunistă din România. 1944-1962, Kullusys, București, 2003. Bica, G., Mișcarea de rezistență din Munții Banatului În memoria colectivă, teză de doctorat, Cluj-Napoca, 2006. Brădescu, Faust, Guvernul de la Viena, Madrid, f.a. Brișcă, A., „Rezistența armată anticomunistă din România”, Arhivele Totalitarismului, București, VII, nr. 22-23/1995. Brossat, A., Combe, S., Potel, Jean Yves, Szurek, Jean Charles, A l’Est la mémoire retrouvée, La Découverte, Paris, 1990. Budeancă, C., Rezistența armată anticomunistă din România
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
prăpădit, pentru ca, din animalul bunului Dumnezeu, să ajungă animal de corvoadă, sac de box gata să îndure loviturile genului uman, mai precis ale celor condamnați să muncească pământul? La Marrakech, în centrul vechi sau în împrejurimile pieței Jemâa-el-Fna, vedem trecând briște trase de câte-un măgar trist și hămesit pe care stăpânul îl lovește mașinal cu ciomagul, uneori doar așa, pentru a-i aminti cine este. Măgarul are spinare trainică. Învinuit pentru răspândirea ciumei în fabula lui La Fontaine ("Animalele bolnave
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
că doar la atât se limita consumația mea, cum spun ele. Și cum, altceva nu doriți? Nu, mulțumesc! Îi răspund eu și mă așez lângă un bătrân care Își scosese dintr-o plasă niște slănină din care acum tăia cu brișca câte puțin și o pune pe pâine, Înfruptându-se. Aici, la noi, nu se consumă decât din bucatele noastre! Îl apostrofă fata de la bar. Dacă-i așa mare bai, dă-mi și patru mici de ai dumitale și un deți
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și bătându-se cu pumnul În piept În semn de umilință ori durere” <endnote id="(366, p. 132)"/>. În reportajele interbelice semnate de F. Brunea- Fox, birjarii și căruțașii din Moldova, Bucovina și Maramureș erau de regulă evrei : ei conduceau „briști hodorogite” <endnote id="(792, p. 207)"/> sau moțăiau „pe capra briștilor lor strâmbe” <endnote id="(792, p. 210 ; 791, p. 217)"/> ori se Încălzeau la „ceainăria birjarilor” <endnote id="(792, p. 204)"/>. Referindu-se la aceeași epocă, Oscar Schwartz Își
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ori durere” <endnote id="(366, p. 132)"/>. În reportajele interbelice semnate de F. Brunea- Fox, birjarii și căruțașii din Moldova, Bucovina și Maramureș erau de regulă evrei : ei conduceau „briști hodorogite” <endnote id="(792, p. 207)"/> sau moțăiau „pe capra briștilor lor strâmbe” <endnote id="(792, p. 210 ; 791, p. 217)"/> ori se Încălzeau la „ceainăria birjarilor” <endnote id="(792, p. 204)"/>. Referindu-se la aceeași epocă, Oscar Schwartz Își aducea aminte că În Sighet, Borșa și În celelalte orașe maramureșene
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fie prădat, el Își procură arme ca un om curajos, dar, când apar tâlharii, se comportă ca un om laș. Iată o astfel de anecdotă, inclusă de Alecsandri În două dintre textele sale : Tâlharii opriră caii și se apropiară de brișcă. - Măi târtane, zise unul din ei, pentru cine ai luat armele aceste ? - Pentru tâlhari, răspunse zaraful. - Noi suntem tâlhari. - Poftim, mă rog - și jidanul dete Îndată armele (Istoria unui galbân, 1867 ; <endnote id="cf. 444, p. 21"/>) ; sau : Iată Leiba
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
întreagă la dispoziția noastră și încă un etaj... (Visul neîmplinit al celor care s-au născut și și-au trăit viața prin camere mobilate și închiriate.) Imediat îi convoc la noul sediu pe cei trei frați ai mei. Plimbare cu brișca. O surpriză: pe pereții camerelor mai atârnă, fixate în pioneze, schițe și compoziții de-ale lui Gigi [Tomaziu]. Sunt așa de fericit! Gândul că nu am nici un desen de-al lui m-a du rut întotdeauna... Tata susține însă că
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
mâncat Între ai mei de acolo, din pita lor mare cât o săptămână din post, un dărab de pită și un dărab de slănină afumată la Crăciun, [care atârna] tot anul de grindă și din care fiecare Își tăia, cu brișca de la șerpar, după pofta inimii. Aici mai trăia până mai acum douăzeci de ani, Încă trăgând voinicește cu coasa, În ritmuri largi și hieratice, cum mi-a apărut dintr odată, de departe și după mai mulți ani, Înaltul de stat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nu, vreau prune galbene! Mai vreau și câteva gutui, de-acele cu puf galben și... Nu-i frumos să te obrăznicești! Aici nu-i casa ta! Îmi spunea oarecum rușinată mama. Nănașa ne umplea un coș cu de toate, scotea brișca cea roșie cu flori, mă așeza în jilț, înhăma caii și împreună cu mama veneam acasă, încet pe ulița principală să ne vadă sătenii ce mândre suntem noi, cu nănașa. Am plâns pentr-un boboc În cartierul "Gavaraș" (porecla noastră) aveam
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și uneltele de muncă: jugurile carelor, șeile de lemn, codiriștile de bici, botele(bâtele) ciobănești, cupele de muls (donițele), ciubărașele, balercuțele (damigenele); furcile de tors; stativele (război de țesut), sucalele de țevi, vârtelnițele, pieptenii (pentru cânepă), rășchitoarele, căruțele și rădvanele (briștele de lux). Sculptura populară sătească se înscrie în circuitul mondial de valori de o mare originalitate și autenticitate. Frumusețea și generozitatea naturii care a dat omului lemnul pădurilor s-a metamorfozat în mâinile creatorilor populari (și costișeni) în opere ce
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
1927) la Deva, Uioara, Blaj, Crăciunel și Cheresig toate vorbesc de particularități și regionalisme. Precum textele prozatorului, liste de termeni comentați oferă stilisticienilor și lexicografilor puncte de vedere de certă autoritate. IV De unul singur ori însoțit, pedestru ori cu brișca, literatul de la Fălticeni un homo viator colinda în 1906 pe la mănăstiri (Neamț, Secu, Râșca, ajungând la Văratic și Agapia, oprindu-se câteva ore la băile Bălțătești așezări evocate după doi ani în Oameni și locuri. Se gândea concomitent la "nuvele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
crestătura longitudinală se întâlnea cu alta oblică transversală. Se obțineau în felul acesta două răboaje, unul pentru stăpân ori pentru perceptor, celălalt pentru slugă sau pentru contribuabil. Răboajele acestea surori, se crestau întotdeauna la fel, trecând crestăturile sau răvașele cu brișca peste amândouă deodată. Răbojul de dare al perceptorului se depunea la primărie, la stăpân sau la administrația financiară, pe celălalt îl păstra datornicul până la stingerea scadenței. După achitarea obligațiilor consemnate, datorii sau impozite, răbojul se nimicea sau i se ștergeau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
asiduu și încercau pe toate căile să și-o construiască. Andrei abia de se săltase. Era un flăcăiandru, isteț și arătos, când intrând în bolta unui negustor de altă nație decât a oamenilor satului, dorind să cumpere de la acesta o brișcă, este păcălit, boltașul reținându-i creițarii, dar refuzând să-i dea marfa. De atunci lui Andrei Budac, străinii nu i-au mai intrat în voie. La vârsta de 18 ani, fără să ceară acordul sau părerea părinților sau a fraților mai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
meseria „țigănească” trecuse și la români. O fierărie în Lunca avea unul Prențu (pe lângă magazinul mixt) care a avut o pățanie cu un activist de partid prin anii ’50: Activistul de la Bacău umbla cu „lămurirea” prin comună și folosea o brișcă pe două roți, luată de pe la un țăran, cu tot cu cal. S-a întâmplat că a sărit „raful”, șina de fier de pe roată și trebuia o șin nouă. Activistul a cumpărat de la magazin o bucată de șină și s-a dusă la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
infecții probabile. După nenumărate demersuri și scrisori oficiale, au refuzat ducerea la București, dar au permis doctorului Fessler să vină prin propriile lui mijloace aici. Într-adevăr, cu multă bunăvoință și pot zice curaj, a sosit duminica viitoare într-o brișcă încărcată cu aparatele necesare; mi-a plombat la repezeală dinți care ar fi avut nevoie de un tratament, a scos câteva măsele maicelor și a plecat în grabă, încărcat cu stofe mănăstirești... [Germanii strângeau pe capete tot ce le putea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
o victorie mai definitivă. Chiar germanii o spun și se vaită pe față, văzându-se așa de izolați și cu adversari așa de dârzi în luptele lor. Sfânta Maria era și hramul mănăstirii Pasărea. Din ajun soseau tot felul de briște, poștalioane și căruțe încărcate cu femei și copii. Cele mai multe, rude cu maicile, au umplut toate casele, altele au petrecut noaptea afară - somn puțin, vorbărie multă. Numai două cabriolete elegante, cu d-nii Nicolaescu și Izescu, impiegați ai poliției române lucrând cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
visele lor mai rămâneau crâmpeie din ceea ce trăia sufletul lui Zogru. 18. A doua zi, către prânz, Gligore, dus de Zogru, a intrat în grajd și-a poruncit să pună caii la trăsurica de oraș, care era mai mult o brișcă nostimă, cumpărată la mâna a doua de la boierul Filipescu. În mod normal, Gligore n-ar fi coborât nici mort în oraș, pe timp de molimă, dar cu Zogru în el era destul de liniștit și, pentru că slugile se uitau alarmate, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
jandarmii) și un oarecare Mitu, neidentificat, venit din Ardeal, apoi dispărut `n Munții Apuseni (ibidem, dos. 144, ff. 436-437 („Referat asupra cercetărilor făcute `n cursul lunii Septembrie 1945, cu privire la org. subversive din Bucovina de Sud”, `ntocmit de Corpul Detectivilor); Adrian Brișcă, Radu Ciuceanu, Rezistența armată din Bucovina. 1944-1950, vol. I, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 1998, pp. 168-169 (document de la ASRI, fond „D”, dos. 9046, vol. 1, ff. 88-95). `n primăvara anului 1945 s-au dus tratative `ntre liderii legionari
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
arestate și `naintate Curții Marțiale Iași - ASRI, fond „D”, dos. 144, ff. 49-50, 257, 435-442, 443, „Schema Centrului de rezistență legionar Argestru-Tisa-Vatra Dornei”; ibidem, dos. 909, f. 395; ibidem, dos. 9029, vol. 4, ff. 48, 53, 62, 68 (v.); Adrian Brișcă, Radu Ciuceanu, op.cit., pp. 168-172 (document de la ASRI, fond „D”, dos. 9046, vol. 1, ff. 88-95). Vezi și amintirile lui Vasile Lazăr - care a intermediat `nt`lnirile lui Vladimir Macoveiciuc cu liderul legionar Filon Lauric, `nsoțit de Nistor Chioreanu, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]