58 matches
-
singură mostră a lipsei de viziune a acestui întâi-stătător al școalelor e suficientă. Omul și-a propus, cu titlu de reformă, să reducă numărul de materii din gimnaziu pentru degrevarea elevilor și eficientizarea actului de învățământ. A tăiat și a bricolat, cu largul concurs al altor autorități care ar trebui să își ia și ele ziua bună de la sistemul de educație, un program-cadru în care numărul materiilor și relevanța lor e mai mult decât îndoielnică. Și aici un exemplu „minor”: în
Pe mâna cui ne-am dat copiii. Evul întunecat al învățământului () [Corola-blog/BlogPost/338410_a_339739]
-
Când eram copil, aveam aspirații de electronist. Printre altele, bricolam antene Yagi de diverse dimensiuni și complexități, după scheme din revista Tehnium. Într-o zi cu condiții atmosferice speciale, pe televizor a apărut o miră de reglaj superbă: un cerc, gradienți de gri și în mijloc un titlu: Amman TV.
Cum am renunțat la televizor () [Corola-blog/BlogPost/338167_a_339496]
-
o totală diluare a bulionului de cultură.Fapt e că nu literatura nu mai poate fi disociată, azi, de discurs și de comentariu. Scriitorii au nevoie de ele.Și fie se duc să le caute în altă parte, fie le bricolează ei înșiși. Literatura, o dată ruptă de un principiu viu al iluziei, a devenit, pe nesimțite, o idée. Tocmai în jurul acestei idei despre literatură, în jurul ideologiei cu privire la literatură, a unei literature sortită ideilor sau condamnate unor forme revolute, dar care devin
COMPLOTUL LITERATURII ROMÂNE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346975_a_348304]
-
prima dată, singur, în „biroul meu”, pustiu... în sfîrșit, mă mut. Mă așez la biroul meu. E nou. Biblioteca din jur este însă a tatălui meu, care a moștenit-o de la tatăl său. În dreapta mea, pe perete, soția mea a bricolat un caleidoscop de fotografii de familie. Sau poate nu... Sînt poze vechi, majoritatea sepia, frumoase, zîmbitoare, trecute. Recunosc doar două-trei personaje. Restul sînt fie rude necunoscute, fie cine știe ce trecători prin viața alor mei. Dar ce contează, este un tablou de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
țin, Într-adevăr, lanț. Modelele se degradează repede, avalanșa aceea de diminutive, gingășii, clișee literare exasperează la lectura versurilor, insă, de la un punct, retorismul inconștient Începe să-și creeze propria-i figură. Simțualismul nebulos, spontan, debordant capătă, atunci, gustul ordinei. Bricolînd, poetul Își montează din retoricile tuturor, propria retorică. Formele Încep să-și fabrice fondul de care au nevoie și din spuma acestor clișee, locuri comune, modele, se ridică un peisaj. Spiritul Își construiește un corp, retorismul desfrînat o retorică virtuoasă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
clase mijlocii", criticând astfel schemele bipolare ale lui Marx și Engels. Nu suntem departe nici de teoriile americane din anii 1960, care vorbesc de o "cultură de masă" și de indivizi atomizați. Fiecare încearcă să-și fabrice sau să-și "bricoleze" identitatea fără ca aceasta să fie determinată de clasă. De la practici la clase Există totuși un alt mod de a aborda problema, inversând perspectiva. Deviza devine: "Spune-mi ce-ți place și ce faci, ca să-ți spun cine ești". Demersul este
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în interpretările multor practici, mai ales că societatea modernă a eliberat indivizii de anumite grupări constrângătoare care le atribuiau roluri și statute controlate. Această perspectivă descrie modurile de construire a sinelui, de negociere a propriei imagini în interacțiuni. Fiecare își "bricolează" identitatea (Yonnet, 1999; Mendras, 1988; de Certeau, 1987 și 1990). Sociologii contemporani preocupați de studiul formelor populare ale practicilor încearcă să reabiliteze mass-media prin această pârghie identitară, în măsura în care versiunea critică domină încă în mare parte spiritele (mai ales în mediile
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
om-calculator. Natura și naturalul sunt „artificializate” sau „sintetizate” în cadrul interfeței ordinatorului până la obținerea efectului de naturalețe într-un sistem cognitiv autoorganizațional și transformațional, dobândind o ordine artificială secundă. Natura asistată de computer (Computer Aided Nature sau CANĂ este o sintagmă bricolată de grupul de artiști suedezi constituit din Yvonne Wilhelm, Alexander Tuchacek și Christian Huebler (vezi Knowbotic Research, 1996Ă după modelul sintagmelor Computer Aided Graphics sau Computer Aided Design. Aplicată simulărilor computerizate efectuate de oameni de știință referitoare la Antarctica, sintagma
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Cioran a se salva? Numai că, până la urmă, experiența de la Dieppe e dezamăgitoare și poate instructivă. Își dorește la țară o casă, ca o insulă de primitivitate într-un infern al civilizației. Odată terminată, totul îl dezamăgește. „Cât timp am bricolat la Dieppe, îmi plăcea acolo; acum când totul e gata, mă duc în silă” (6 februarie 1979 Ă 361). Așadar, numai munca e eliberatoare Ă nu și momentele de otium de după aceea, care devin obositoare; pentru ele, Cioran nu este
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
niște prieteni, care-i cedează locuința, apoi, se pare, își încropește el însuși ceva. Atâta vreme cât muncește fizic, totul e bine. Îi spune fratelui: „Nimic mai bun ca munca manuală, te face suportabil și altora și ție însuți. Cât timp am bricolat la Dieppe, îmi plăcea acolo; acum când totul e gata, mă duc în silă” (361). Mai târziu: „N-am nici curaj și nici chef să mă duc la Dieppe” (369). Finalmente, înțelege că poartă în lume un rău interior, care
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
semnate de Monica Lovinescu (București, 1923 - 2008, Paris), rescriu viața autoarei la Paris între 1947 și 1980, oferind însă și anticipări din perioada postdecembristă, precum și ochiri retrospective asupra copilăriei, adolescenței și tinereții bucureștene. Gelu Ionescu îi recunoaște talentul de a bricola între idee, fapt și profiluri, evocarea echilibrându-se cu eseistica, critica cu gazetăria. Gazetarul politic primează, fără resentimente și umori necontrolate, în ciuda păcatului de "auto-supraestimare". Dacă episodul asasinării în închisoare a mamei sale, Ecaterina Bălăcioiu, este emblematic pentru viitorul curs
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a lumii reale și îi permite eroului să continue să trăiască cu această utopie în minte. Scrisul secret și ininteligibil va apărea din nou în carte în episodul delirului din al doisprezecelea capitol, sub forma capului de ivoriu. Acesta este bricolat din materii comune ale universului blecherian (faianță veche, fildeș, linoleum, hârtie velină), fiind în același timp acoperit cu "desene mici albastre" care seamănă cu "un scris mărunt și fin". Capul îi provoacă extaze naratorului: este "neînchipuit de frumos". Scrisul e
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
socială și culturală, la temperaturi înalte, pentru ca în aceleași spirite să se întîlnească și să se combine curiozități diverse și adverse, precum artele de a reflecta, de a calcula, de a observa, de a experimenta, de a inventa, de a bricola. Cucerirea autonomiei Din acest moment, se va opera o cotitură: știința europeană pe cale de a se naște nu face altceva decît să-și însușească geometria, aritmetica, algebra elaborate de greci și arabi. Ea le dezvoltă în discipline autonome, așa cum va
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
opere frumoase și justificate ca atare să existe. Dedal, inventatorul sculpturii în lemn, arhitect de meserie și patron mitologic al "meseriilor de artă", este, altminteri, un erou destul de dizgrațios. El nu tronează pe Olimp alături de zeii de prim rang, ci bricolează în adâncul unui labirint mașini de zburat care nu funcționează, așa că adio, Icar. Nașul fabricanților de imagini este mai întâi de toate un inventator de unelte 62. Dacă anticii nu separau artele frumoase de cele tehnice, e pentru că le puneau
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
prin Herăstrău cu-o pungă de la Billa într-o mână și mingea de baschet în ailaltă. Eu mă ocupam de lucruri serioase. Când nu luptam cu-o emisferă împotriva somnului, plonjam direct pe calculator. Mă lăudam cu-o râșniță chinezească, bricolată din bucăți aduse de Mihnea timp de-un an (le strângea din Facultatea de Matematică, unde lucra ca asistent) și branșată la Internet. Nu plăteam nici un abonament, mergeam pe cablul vecinei de la scara B, care-și închiriase apartamentul unei firme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Iar Uniunea ar trebui să găsească pe-altcineva. Cineva nu foarte deștept, dar care să-i țină ocupați pe ceilalți. Un înlocuitor, un nume de lipit pe soclu.“ „Să-l găsească sau să-l inventeze. Uniunea e specializată în a bricola vedete, la fel de bine cum se pricepe să anuleze autori și cărți.“ „Ce zici, prietene...“, s-a ridicat iar Mihnea de pe scaun, amenințător, „Te scoatem din viață și te introducem în istorie? Sau ne spui cum ai combinat lucrurile de-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Floating Opera), cât și pentru Rătăcit în casa oglinzilor (Lost in the Funhouse), dar premiul l-a luat mai târziu, atunci când devenise un nume important în literatura postmodernistă, cu himerica, dar foarte "barth-iana" Chimera (1972). Romanul are trei sertare narative, bricolate de Duniazada, sora mai mică a Șeherezadei, ce dă titlul primei secțiuni (unde ea este povestitoarea, nu sora ei), celelalte două fiind dedicate eroilor greci Perseu și Belerofon. Dimensiunea metaficțională a volumului îi permite lui John Barth să intre ca
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
șeful găștii Black Spades din Bronx în anii șaptezeci) devenit disc jockey Afrika Bambaataa, declarat "Bunicul culturii hip hop". O altă figură proeminentă a hip hop-ului este DJ Kool Herc, care, pe bună dreptate, poate fi numit tatăl muzicii bricolate de disc jockey în laboratorul hip hop. Să nu uităm nici succesul fenomenal al unui tânăr foarte alb, rapper-ul Eminem. Cei patru stâlpi ai culturii hip hop, după bunicul ei mai sus amintit, sunt vorbirea ritmică suprapusă pe muzică
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
existență reală, În măsura În care ilustrează celebra teoremă a lui Thomas, conform căreia „când oamenii definesc o situație ca fiind reală, aceasta devine reală prin consecințele ei”. Cu mijloacele pe care și le-au construit treptat În cursul procesului de socializare, indivizii bricolează situațiile În care sunt implicați Împreună cu partenerii lor, În diversele episoade care le jalonează existența. Rar se Întâmplă ca acumularea de rezistențe să ducă la o răsturnare a ordinii existente sau, mai curând, a aparenței acesteia. De aceea putem afirma
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să ducă la o răsturnare a ordinii existente sau, mai curând, a aparenței acesteia. De aceea putem afirma că, În general, codurile fac obiectul unui respect suficient pentru ca funcționarea instituțiilor să continue În modul cunoscut și așteptat de toată lumea. A bricola nu Înseamnă a construi din resturi. Materialele utilizate În acest tip de operațiuni sunt furnizate de instituții și rezultă, la fel ca și ele, dintr-o lungă sedimentare În timp, adică din ceea ce avem obiceiul să numim istorie. Decalajul observat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
arătat din plin acest lucru (chiar și fără a aminti de conflictele uneori recurente care izbucnesc Între populațiile „de aici” și cele „venite de departe”) ă, fricțiunile și neînțelegerile dintre cele mai diverse sunt inevitabile. Asemenea spații nu pot fi bricolate, nici măcar cu toată bunăvoința din lume, așa cum se bricolează un proiect de vacanță sau chiar o Întoarcere la propriile „rădăcini”. Fără a duce neapărat la un metisaj care să nu fie decât o etichetă comodă lipită pe niște produse destinate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aminti de conflictele uneori recurente care izbucnesc Între populațiile „de aici” și cele „venite de departe”) ă, fricțiunile și neînțelegerile dintre cele mai diverse sunt inevitabile. Asemenea spații nu pot fi bricolate, nici măcar cu toată bunăvoința din lume, așa cum se bricolează un proiect de vacanță sau chiar o Întoarcere la propriile „rădăcini”. Fără a duce neapărat la un metisaj care să nu fie decât o etichetă comodă lipită pe niște produse destinate unei piețe În plină expansiune, multiculturalismul se bazează pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
necesare de o parte și de cealaltă și, de asemenea, În măsura În care multiculturalismul va fi Împiedicat să devină un cuvânt de ordine golit de Înțeles ă deși simpatic ă și de altfel deloc lipsit de intenții mercantile. Deși democrația Însăși se bricolează În fiecare zi, acest lucru nu este posibil decât cu prețul unei vigilențe niciodată adormite În ceea ce privește instrumentele utilizate. C. J. & BALANDIER Georges (1988), Le Désordre, Paris, Fayard. BERGER Peter și LUCKMANN Thomas (1986), La Construction sociale de la réalité, trad. fr., Paris
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vedeau gestul de a lua note într-un carnet de teren, dublat de fotografiere, ca pe unul profund subversiv. Am fost întrebat și de pelerini de ce iau notițe în timp ce mă aflu în rând. De fiecare dată, am fost nevoit să bricolez un răspuns de moment, cel mai adesea centrat în jurul ne-uitării, afirmând că este vorba de simple amintiri și relatări pentru cei care nu au putut participa, familie, prieteni, vecini. Atunci când mi-am declinat clar, detaliat, adevărata identitate (cercetător, Institutul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în joc sunt două memorii dureroase, concurente : cea a Mișcării Legionare și cea a comunismului, cazul Valeriu Gafencu fiind doar partea vizibilă a aisbergului. Oricum, memoria apare periodic pe teren, fie că este vorba de „acastiste” sau „icoane” cu teme bricolate la repezeală, în afara oricărui cadru canonic. Pelerinele din Iași recunosc deschis că nu le place Bucureștiul, nici locul propriu-zis unde se desfășoară pelerinajul, dar „venim de patru ani de zile, pentru că altfel s-ar supăra Sfântul pe noi ! Noi am
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]