34 matches
-
arctice și antarctice. Păianjenii de mare sunt bine camuflați printre pietre, alge și vegetația subacvatică. Ei se deplasează pe fundul bazinului cu picioarele lor lungi. Majoritatea speciilor sunt carnevore și se hrănesc cu sucul intern al celenteratelor, spongierilor, policheților și briozoarelor. Ei introduc trompa în corpul animalului și aspiră lichidele interne. De fapt, am putea spune că sunt paraziți ai acestora. Altele sunt necrofage, se hrănesc cu organisme moarte. În apele românești ale Mării Negre se întâlnesc speciile "Callipallene phantoma" și "Callipalene
Pycnogonida () [Corola-website/Science/302795_a_304124]
-
maluri abrupte - cu stânci tăiate aproape vertical și blocuri masive de calcar cu o configurație bizară. Fundamentul geologic al defileului este reprezentat de soluri nisipoase acoperite cu concrețiuni sferice de litotamniu peste care s-au depus resturi calcaroase de moluște, briozoare, diatomee care au format recife - mărturii ale întinderii Măriii Sarmatice și Tortoniene peste acest ținut. Pe versanții acestor stânci apa și vântul au creat câteva peșteri. De asemena, pe malul drept al Lopatnicului, chiar la marginea nordică a satului, este
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
fauna devoniana, reprezintă singurul punct din România care conține fosile paleozoice. Acestea se găsesc în șisturile argiloase, transformate în filite și în calcare cenușii devoniene. Aici au fost identificate 30 de forme fosile, dintre care 22 sunt brahiopode, urmate de briozoare, moluște, crustacei și ostracode. Asociația din Dealul Bujoarele e de tip renan și are afinități cu Koblontianul din perimetrul Bosforului, constituind o verigă importantă pentru stabilitatea paleogeografiei Devonianului din această parte a Europei. Cuprinde un pinten calcaros ce domină lacul
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
ocupat de Marea Sarmațiană. Aceasta a fost cea mai mare transgresiune marină din perioada neogenă. Depozitele acestei mări se găsesc și pe teritoriul raionului și sînt reprezentate prin calcare nisipuri, argile. Lumea organică era bogată și variată în moluște, alge, briozoare, pești. În epocile badenian și sarmațian predomina o climă subtropicală. Pe măsură ce se ridicau munții Carpați și platforma Moldovenească marea regresa treptat spre sud. Spre sfîrșitul sarmațianului (cu 8 - 8,5 mln ani în urmă) marea a părăsit teritoriul rămînînd o
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
2 specii, incl. "Hypania invalida"), oligochete - întâlnite în mediul acvatic și terestru ("Achaeta bohemica", "Lumbricus terrestris") și hirudinee ("Hirudo medicinalis", "Helobdella stagnalis"). O atenție deosebită este acordată nematodelor, ma ales celor fito și zooparazite. Mai puțin numeroase sunt rotiferele, plathelminții, briozoare, tardigradele, gastrotrihele, celenteratele și spongierii. Diversitatea protozoarele este reprezentată de sarcodine (aprox. 500 de specii), mastigofore (cca. 200 de specii), sporozoare, ciliofore (cca. 650 de specii). Parlamentul Republicii Moldova este unul unicameral și are 101 de locuri (majoritatea simplă, conform Curții
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
studiată. Larva posedă un număr incomplet de segemte. Creșterea kinorihilor este însoțită de năpârlirea periodică. kinorinhii sunt animale marine sau salmastre, bentonice, populând fundul marilor și oceanelor până la o adâncime de 5 mii m, se întâlnesc pe alge coloniale, bureți, briozoare, polipii hidroizi în mâl, nisip. Se alimentează cu cu detritus organic sau cu diatomee. Densitatea indizivilor variază între 10 mii-45 mii pe un m. împreună cu încrengăturile Loricifera și Priapulida sunt unite într-un grup denumit Scalidophora. Până în 2011 au fost
Kinorhyncha () [Corola-website/Science/326009_a_327338]
-
comunei Păltiniș. Rezervația naturală se întinde pe o suprafață de 4 ha, pe valea „Ogașul Ursului”, în bazinul văii Pogănișului, în partea nord-estică a satului Delinești și reprezintă o zonă de deal cu resturi fosilifere tortoniene de moluște, melci, foraminifere, briozoare, viermi, alge, corali și pești, depozitate în rocă sedimentară de pietrișuri, argile, gresii și marne.
Locul fosilifer de la Delinești () [Corola-website/Science/325784_a_327113]
-
situată în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Ezeriș. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață de 2 ha, se află în partea sud-estică a satului Ezeriș, pe dealul Șopot și reprezintă o zonă cu resturi fosilifere tortoniene, de viermi, briozoare, brahiopode, austrocote, otolite, antozoare, etc.
Locul fosilifer de la Ezeriș () [Corola-website/Science/325794_a_327123]
-
Se hrănește pe fundul apelor. Hrana include mai ales diverse specii de larve de insecte și insecte acvatice sau care cad în apă (plecoptere, trihoptere, chironomide), anelide, moluște, crustacee, cladocere, amfipode și izopode, dar și cu spongieri de apă dulce, briozoare, zooplancton, detritus și resturi vegetale. Mai rar se hrănește și cu icrele și puietul altor pești. Puietul se hrănesc cu zooplancton. Murgoiul bălțat atinge maturitatea sexuală în al doilea an de viață, la o lungime de 4,5-5,5 mm
Murgoi bălțat () [Corola-website/Science/331528_a_332857]