306 matches
-
așa cum spusese, și nu s-a mai Întors la noi. A fost o nouă lovitură pentru mama, care s-a trezit Într-o dimineață cu părul complet albit, fapt pentru care din clipa acea a Început să poarte mereu o broboadă Întunecată și aproape să nu mai schimbe vreo vorbă cu cineva. Vizita lui Teofil, colegul de bancă și prietenul meu cel mai bun, fu cu mare greutate Îngăduită de mama, care, de altfel, nu permitea nimănui să mă vadă (mulți
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
a atacat, pe toți, transpirația. O transpirație fierbinte, care le curgea în șiroaie, pe fețe, și de-a lungul trupului. Dar ce au găsit, trudnicii căutători, în acel tron de legendă.Câte patru rânduri de prosoape; câte patru rânduri de broboade; câte patru rânduri de încălțări; câte patru rânduri de chiloți; câte patru rânduri de papuci de odae; patru furouri; patru sutiene; patru piepteni de păr; patru rujuri; patru tipuri de parfum; patru oglinjoare; patru cutii cu cremă pentru încălțăminte; patru
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
se întoarce spre cursă, făcîndu-și loc. Puneți coșul la bagaje arată șoferul unei bătrîne, întinzînd mîna pe lîngă umărul Letiției, spre oblonul ridicat. Vreau să-l țin în brațe strînge bătrîna cu amîndouă mîinile coșul de nuiele, acoperit cu o broboadă. Ne incomodați, de ce nu vreți să înțelegeți?! Ce-i în coș? Tonul aspru al șoferului și, mai ales, întrebarea o sperie pe bătrînă, care se retrage, merge la burta mașinii, bagă coșul într-o margine, face un gest de mîngîiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
nu vreți să înțelegeți?! Ce-i în coș? Tonul aspru al șoferului și, mai ales, întrebarea o sperie pe bătrînă, care se retrage, merge la burta mașinii, bagă coșul într-o margine, face un gest de mîngîiere cu palma pe sub broboadă murmurînd ceva, după care se întoarce să urce. O familie cu doi gemeni, fiecare cu cîte un copil în brațe, avansează cu greu printre rîndurile de scaune. Iulian Barbu s-a oprit lîngă femeia cu guler alb, lăsîndu-și cureaua servietei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
semn spre fata care îl ajută. Peste întreaga sală a coborît deja o liniște ca într-o sală de așteptare, noaptea tîrziu. Cei doi copii au adormit în brațele părinților, sugînd din biberoane. Bătrîna și-a înfășat din nou în broboadă cățelușa după ce a hrănit-o cu carne de la o jumătate de pui, strîngînd-o la piept, îngrozită de gîndul că omul cu pălăriuță ar putea să i-o ia dacă adoarme. La masa de alături, bătrîna cu andrelele continuă să împletească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
obrazul ei, îngropat, pare al unui copil mofturos, frînt de plîns aiurea. Mircea Emil, întins pe cele trei scaune, doarme dus, cu palmele sub cap, cu pălăriuța peste obraz. De teama lui, pe la miezul nopții, bătrîna cu cățelușa învelită în broboadă s-a retras la masa vecină cu cea a bătrînei care a împletit. Părinții copiilor, îngrijorați că i-ar putea scăpa din brațe, au lipit cîteva scaune, peste care și-au așternut hainele, improvizînd un pat, în care au culcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
copii? Tot o fată răspunde vecina încet. Eu am două și-un băiat, da' aceea mică o nimerise..., acum e doamnă! Are un soț delicat... Ăla dintîi era un...; ăsta, de-al doilea, și deștept, și bun... Vecina tace. Desface broboada, alintă cățelușa, apoi împreunează la loc colțurile, lăsînd afară doar capul mic, cu ochii cît două mărgele, ațintiți spre copii, cu limba mereu scoasă, plimbată roată în jurul botului. Mircea Emil, coborît de pe cele trei scaune, apucînd să mai comande una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ducîndu-l pe celălalt de mînă. Hai, Vlăduț, hai cu tata. Amîndoi copiii se îndeasă în genunchii femeii, întinzînd mîinile mici spre cățelușă. Cît au stat la tata, se scuză bărbatul s-au jucat mereu cu un cățel. Copiii au apucat broboada în care e învelit cățelul și trag cu putere de ea, luîndu-se la întrecere în a exclama cîte un "am!" tot mai convingător, să obțină un semn de prietenie din partea animalului, care s-a micșorat și mai mult, clipind rar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
băieți ridică mîna să-i atingă obrazul spunînd un "mă-măi", ar vrea să-l plesnească peste mînă, dar se abține, mulțumindu-se să strîngă puternic din măsele. Bătrîna și-a cules deja cățelușa de pe jos, a învelit-o în broboadă și o ține strîns la piept, ca pe un copil mic. În sală, rumoarea stîrnită se stinge greu. Bătrîna cu ochelari uită un timp de pasiență și-și amintește de primul ginere, obligînd-o pe stăpîna cățelușei să o asculte. Uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
stare de scandal, nici dacă l-ar vedea. Încălziți bine de flăcările mari din gura sobei, călătorii se împrăștie, reluîndu-și locurile pe scaune ori pe saltele. Sînteți supărată pe mine, doamnă? se oprește profesorul în fața bătrînei, care și-a așezat broboada cu cățelușa culcată pe masă. Nu, de ce-aș fi? clătină din cap femeia, privind aiurea. Profesorul continuă să stea în picioare lîngă masă, fascinat de gîndul că regăsește în bătrîna din fața sa multe din trăsăturile doamnei de odinioară, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Păcat! zice Maria, aranjîndu-se la oglindă. Am venit încoace înfuriată că te-am văzut cu vînzătoarea aceea. Celelalte au apărut pe parcurs. Cît despre femeia de la hotel... Se oprește cu mîna în aer, deasupra părului, peste care și-a legat broboada de cașmir. Se uită lung în ochii ei, în oglindă, amintindu-și ceva, apoi, surîzînd unui gînd născut acum, termină pregătirea și se întoarce să-și ia poșeta. Mă rog! strînge ea din umeri cu indiferență cine mi-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
instanță, sub prestare de jurămînt, că... insolența..." Vorbe frumoase, dificile, greu de crezut să le fi scris un muncitor care nu știa nici cuvîntul "scuze", înlocuindu-l, după o scurtă bîlbîială, cu "iertare". Am! țipă unul din băieți, trăgînd de broboadă, rupînd-o pe bătrînă din firul gîndurilor. Am, am! Ham face nani, puișor spune bătrîna copilului, prefăcîndu-se că leagănă cățelușa. Am nána, am nána întoarce copilul ochii către studentă. Hai să mai păpăm spune studenta. Pá-pa, páaa-pa! strigă copilul bucuros, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
E foarte mult pînă la ziuă... Și dacă mor aici... Poate el scapă, să spună că Doina-i a mea și a lui Theo... Nu pot muri ducînd cu mine taina..." Bătrîna se ridică de pe saltea, lăsînd cățelușa locului, în broboadă, acoperită cu gulerul paltonului, făcîndu-i semn să stea liniștită. Privește roată, nu-l vede pe profesor, își amintește că a cerut cărțile de joc și pornește spre bucătărie, înțelegînd unde s-au retras. Vrea să intre, dar, prin ușa întredeschisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de-atîta viscol, au luat-o razna cu toții... Plutonierul salută și pleacă, lăsîndu-l pe ofițer să se plimbe agale pe peron. Bătrîna cu ochelari, strînsă lîngă brațul soțului, tremurînd, pleacă spre centru. Maria Bujoreanu scoate de la bagaje coșul de nuiele, așterne broboada și pune cățelușa în culcușul format, după care, plimbîndu-se într-o parte și-n alta, caută cu privirea printre cei din jur. Am, am strigă copilul din brațele mamei, întinzînd mînuțele spre bătrînă. Stai, drace, liniștește-te odată! îi dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
plastic, cu prosoape flaușate, chinezești, legate la lumânări, cu sticla de vin roșu și colacii în formă de cruce. - Costache, Costache, bocește o bondoacă în doliu, văduva, bănuiesc. - Ăăăă, ăăăă... îi țin isonul, din spate, două femei mai tinere, cu broboadă. - Costăchel, Costăchel, sufletul meu... - Ăăăă, ăăă, ăăăă... repetă cele două. - Costachel, inima mea și viața mea... - Ăăăă, ăăă, ăăă, ăăă, se-aude ecoul. - Ce sarmale bune mai făceai tu, inima și sufletu’ meu care arde... - ...care arde... - Ce borș bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
gară, aștepta cuminte un Ikarusz hodorogit. La doi pași de el, sub un felinar hepatic, cu o pătură ponosită petrecută peste șale, o femeie vindea semințe În pliculețe sigilate. Marfă garantată. Pe cap, ca o pisică pe cuptor, avea o broboadă de lână neagră, Înnodată zdravăn la ceafă. Înghesuită Într-o pufoaică kaki, se mișca doar cât să dea rest clienților. Semințele și le luau singuri. Era dreptul lor și femeia Îl respecta cu sfințenie. Autobuzul se urni din loc după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
clopotele bisericii care anunță terminarea serviciului divin. Sătenii încep să iasă doi câte doi pentru a se opri apoi în grupuri mici, în care cuvinte molcome par a pune la cale destinele omenirii. Cojoace albe, sumane negre, cușme înalte și broboade multicolore înaintează fără grabă pe făgașul alb săpat în omăt de pașii lor în dimineața aceleiași zile pașnice. Sărut mâna pentru masă, Ștefana ! Totul a fost delicios, dar ciorba acră de gâscă cu tocmagi, cum numai tu știi să faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
oile ei. Dar ce-a avut conu' Manole că ne-a părăsit așa, deodată? a întrebat părintele Isar. Nimic prea grav, doar o răceală ceva mai puternică, a răspuns bunica și și-a șters ochii înlăcrimați cu colțul negru al broboadei. Și i-au bătut clopotele, și i-au făcut cântarea de veșnică pomenire, și l-au așezat sub cruce în cimitirul de Peste Apă. Sofia, fiica lui cea mare, nu s-a dus la-nmormântare, că în aceeași dimineață a născut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
voie" pe zi... Iată imaginea ideală a unei vacanțe japoneze, cu care organizatorii proiectului sperau să "spargă" piața turistică... Îmi închipui varianta națională a acestui concediu, cu studii arheologice la Herculane, de documentare la Peștera Muierii, antropologice pe lângă țărăncile cu broboadă, vânzând porumb fiert, zmeură și faguri la marginea drumului, atunci când se face vad, pe înserat, și lumea iese la plimbare, hai-hui, hai-hui... Pe bancheta autobuzului, încovoiată de dureri de spate, simțind că-mi dau duhul la gândul că, mâine, va
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
stuf ca să nu se rănească. La semnalul Adelei trebuiau să-și aducă traista în față pentru a avea la îndemână săgețile, să dea pinteni cailor după care să înceapă a trage cu arcurile. La rândul ei, Adela și-a desfăcut broboada viu colorată de pe cap cu o mână și se pregătea să o fluture deasupra capului, iar cu două degete de la cealaltă mână a șuierat în semn că jocul poate începe. N-a mai putut face nici o mișcare pentru că s-a
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
foarte spaniol, trecea dimineața. — Arată grozav! zicea Lebrijana, după ce amândoi l-am văzut pe presupusul principe apropiindu-se de fereastră. Talie subțire, finețe, farmec... Or să fie o pereche minunată, el cu infanta noastră! Și Își șterse lacrimile cu colțul broboadei. Ca majoritatea zdrobitoare a publicului feminin, era de partea amorezului; și asta pentru că Îndrăzneala gestului său Îi atrăsese simpatia, și toți considerau afacerea gata Încheiată. — Păcat că flăcăul ăsta chipeș e eretic. Dar nu-i nimic: treaba poate fi aranjată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
ieșit la plimbare. Întâmplarea ce urmează, o știu de la românca singură, de la arhitecta ce se nimerise să fie la plimbarea finală. Era pe malul Dunării, cam în dreptul Parlamentului. Căuta artă populară. Văzuse într-un loc expusă pe malul Dunării o broboadă maghiară verde-verde, deschis, la un cap, treptat, spre centru, închisă, cum este fasolea bătrână. Nu-i plăcea verdele. Dar verdele acela... O unguroaică - vânzătoarea - își dăduse seama că o interesează broboada și i se adresă: Naiagoșyason, naiagoyason... thașek kerem keremszepen
Nu cu orice preț... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6888_a_8213]
-
Văzuse într-un loc expusă pe malul Dunării o broboadă maghiară verde-verde, deschis, la un cap, treptat, spre centru, închisă, cum este fasolea bătrână. Nu-i plăcea verdele. Dar verdele acela... O unguroaică - vânzătoarea - își dăduse seama că o interesează broboada și i se adresă: Naiagoșyason, naiagoyason... thașek kerem keremszepen (aproximativ, scuze - femeie nobilă...) - și continuă așa s-o îmbie să o cumpere... Arhitecta se uită în urmă. Prietena o striga de zor, - și ea, arhitecta, îi răspunse că unguroaica aceea
Nu cu orice preț... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6888_a_8213]
-
Ioan Holban Adică: raport despre starea națiunii, în fond. în gară la Mangalia, nepoata (clasa a noua sau a zecea) o conduce pe "mamaie" (o femeie de la țară, simplu îmbrăcată, cu o broboadă înflorată pe cap). "Să ai grijă de tine, mamaie, și să mănînci, să mănînci, auzi?". "Și tu să ai grijă de tine, copilă hăi, tocește cartea și mai lasă calculatorul". Un episod din (i)realitatea imediată în care se pot
Raport despre starea cărții by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7420_a_8745]
-
Alex. Ștefănescu În mijlocul sălii mărșăluiește - deși rămâne la nesfârșit nemișcată - o mică armată de țărani fantomatici, confecționată din costume populare așezate pe umerașe-stative. Între căciuli și sumane, între broboade și ii nu se văd fețe omenești, ci doar puțin întuneric, iar din mâneci nu ies mâini. Straniul grup statuar este un memento adresat amnezicei societăți românești de azi. Amintiți-vă că am existat, amintiți-vă că am fost uciși
Țăranii și comunismul by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7445_a_8770]