145 matches
-
anesteziei, asigurând schimburi gazoase pulmonare prin tehnici speciale, cum ar fi anestezia pe un singur plămân sau anestezia cu ventilație cu jet cu frecvență înaltă, uneori secvențial;monitorizarea complexă perioperatorie;strategia de recuperare a respirației în postoperator (ventilația mecanică, tehnici bronhoscopice, controlul durerii). Dintre toate tehnicile anestezice enumerate fără nici o îndoială separarea ventilației celor doi plămâni și anestezia pe un singur plămân („one-lung anesthesia” - OLA) este tehnica anestezică specifică chirurgiei toracice, utilizată în ma-joritatea operațiilor pulmonare, dar și în cele adresate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
populație asiatică [46]. Utilizarea tomografiei computerizate (TC) permite și măsurarea dimensiunii bronșiei principale stângi. Din păcate diametrul extremității bronșice diferă de la un producător la altul și nu este precizat pe sondă, iar interpretarea presupune costuri și timpi suplimentari. Atunci când examenul bronhoscopic relevă unele anomalii anatomice ale arborelui bronșic analiza reconstrucției bronșice pe TC poate fi utilă anestezistului înaintea intubației selective. A doua problemă este legată de plasarea corectă a SLD pe partea stângă. Pentru aceasta există două abordări, una convențională, manevră
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
urmează aceleași etape ca și în cazul celei endobronșice stângi. Aceasta este recomandată atunci când este contraindicată intubația bronșiei stângi: stricturi sau tumori endoluminale, secțiuni, fistule sau compresiuni extrinseci (tumori, chiste aeriene gigante, anevrism de aortă, transplant pulmonar stâng). Atunci când examenul bronhoscopic preoperator descrie o distribuție normală a arborelui bronșic drept se preferă SLD de dreapta în cazul pneumonectomiei stângi. Având în vedere posibilitatea obstruării bronșiei lobare superioare drepte de către balonașul bronșic și „marginii de siguranță” scurte pe partea dreapta, examenul FOB
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
tehnici „oarbe”. Epoca modernă a blocanților bronșici este deschisă de Ginsberg în 1981 care a folosit pentru ocluzia bronșică un cateter cu balonaș de tip Fogarty trecut printr-o sondă de IOT obișnuită. Poziționarea blocanților bronșici se face sub ghidaj bronhoscopic. Poziția corectă este la 4-5 mm dincolo de carină în bronșia principală care trebuie blocată (fig. 2.8 b). Au o serie de avantaje printre care acela că pot fi introduși și pe sonda nazo-traheală când IOT nu se poate realiza
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
dacă nu există o cauză directă, simplu de corectat a acesteia, cum ar fi:obstrucția cu secreții a lumenului bronșic al plămânului decliv (se practică aspirația bronșică);modificarea poziției sondei de intubație în cursul operației (se repoziționează sonda manual sau bronhoscopic);compresia bronșiei plămânului decliv prin manevre chirurgicale;scăderea debitului cardiac prin pierderi masive, rapide de sânge;pneumotorax pe plămânul ventilat, rar dar extrem de grav (se trece la ventilarea ambilor plămâni). Accentuarea șuntului transpulmonar prin plămânul neventilat este principala cauză de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
stenoză. Insuficiența respiratorie cu dispnee stridor sau wheezing apare atunci când lumenul traheei este îngustat la un diametru sub 5-8 mm. Date suplimentare asupra dificultății intubației se pot obține din dosarul medical al pacienților care au suferit intubații prelungite sau intervenții bronhoscopice sau chirurgicale anterioare (dilatații, rezecții etc.). Tratamentele anterioare ale afecțiunilor maligne (radio- și chimioterapie) pot adăuga riscuri anestezice suplimentare prin complicațiile asociate cum sunt cardiomiopatiile, deformările căilor respiratorii, fibrozele pulmonare etc. Testele spirometrice dau relații asupra disfuncției respiratorii și gradului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
sub HFJV, fie când, pentru a rezeca porțiunea stenozată a traheei este necesară intubația temporară a unei bronșii principale, de obicei cea stângă cu „margine de siguranță” mai mare. Simptomatologia apare la un diametru al traheei de 5-6 mm. Dilatațiile bronhoscopice preoperatorii sunt o indicație obișnuită în stenozele mai strânse de 6 mm. Dacă stenoza nu este foarte strânsă se poate practica IOT cu o sondă flexometalică lungă. După incizia traheei sonda este împinsă, cu ajutorul chirurgului dincolo de marginea inferioară a rezecției
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
utilitatea în special în CH complicat sau în echinococoza alveolară. Ecografia Ecografia transtoracică relevă caracterul transonic al formațiunii. Ecografia abdominală poate decela prezența concomitentă a unor imagini chistice și la nivelul ficatului, datorită asocierii frecvente a celor două localizări. Examenul bronhoscopic Este util mai ales prin datele „negative”. Totuși bronșiile pot fi comprimate din exterior și stenozate de către formațiunea chistică. Examenul sputei Poate evidenția prezența de material hidatic (membrană, vezicule fiice, scolecși), care este patognomonică pentru chistul hidatic fisurat sau rupt
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
al sputei evidențiază o floră polimorfă, uneori cu aspecte morfologice ce sugerează germenii anaerobi: bacili gram negativi, fusiformi sau cu o colorație bipolară. Examenul bacteriologic al sputei pentru evidențierea bacteriilor anaerobe necesită metode adecvate de recoltare a sputei (prin aspirație bronhoscopică protejată sau spută spălată după metoda Mulder) care sunt încă destul de rar utilizate în practica curentă. Atunci când culturile în aerobioză rămân sterile sau sărace, faptul constituie un argument în favoarea etiologiei cu anaerobi [33, 44, 69]. Răspunsul terapeutic prompt la penicilină
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
penetrante, a abceselor subfrenice, a mediastinitei supurate. După stabilirea diagnosticului de supurație pulmonară este obligatorie precizarea naturii primitive sau secundare a bolii, fapt ce în acest moment îmbracă forma unui diagnostic diferențial. Diagnosticul diferențial Cancerul bronhopulmonar supurat este o descoperire bronhoscopică la mai mult de 10% din cazuri. La pacienții trecuți de 45-50 de ani orice supurație bronhopulmonară trebuie suspectată de malignitate, până când investigațiile și urmărirea în timp infirmă această ipoteză. Argumentele ce pledează în favoarea originii canceroase sunt: - caracterul recurent,- răspunsul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
stabili din punct de vedere clinic, pe o perioadă de 2 ani, a raportat o incidență de 64% a colonizării cu microorganisme potențial patogene. Autorii studiului au comparat posibilitățile diagnostice ale tehnicilor neinvazive (exsudat faringian și culturile sputei) și tehnicilor bronhoscopice (lavaj bronhoalveolar și prelevări protejate obținute prin periaj) în identificarea factorilor de risc pentru colonizarea microbiană a căilor aeriene. Cele mai frecvente microorganisme potențial patogene izolate au fost: Haemophilus influenzae (55%), Pseudomonas spp. (26%) și Streptococcus pneumoniae (12%). Pacienții colonizați
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
mari prin aceea că traheea este mult lărgită până la carenă. Boala polichistică nu poate fi diferențiată de bronșiectaziile saculare sau chistice dacă a survenit chiar și o singură infecție. Astfel, diferențierea se face prin absența modificărilor inflamatoare (mai puțin sigur bronhoscopic și cu certitudine pe cupe histologice). Sechestrația pulmonară cu zone chistice infectate poate fi suspectată clinic și radiologic. Topografia poate atrage atenția într-o oarecare măsură (piramida bazală a lobilor inferiori), dar certitudinea se obține prin aortografie sau intraoperator. Sindromul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
hemoptizii și dispnee; hemoptiziile pot fi masive, punând în pericol viața pacientului. Apariția fistulei bronho-esofagiene este o complicație care întunecă prognosticul. Uneori pacientul poate expectora fragmente calcificate (litoptizie), indicând diagnosticul; bronhoscopia poate descrie fragmente calcificate. Se impun biopsia sau brosajul bronhoscopic pentru a exclude diagnosticul de malignitate. Culturile sunt de obicei negative; de aceea tratamentul antifungic nu are indicație. Înlăturarea bronholitului se poate realiza prin bronhoscopie (extragere cu pensa, fragmentare laser, cateter cu balonaș) sau chirurgical. Indicațiile intervenției chirurgicale sunt: hemoptizia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
atitudine terapeutică poate fi aplicată ca reechilibrare preoperatorie. Pentru hemoptizii medii-mari se impune bronhoscopia de urgență pentru precizarea sediului sângerării și, eventual, pentru lavaj cu soluții reci. Hemoptiziile masive impun intubația oro-traheală selectivă sau plasarea de blocanți bronșici sub ghidaj bronhoscopic. Embolizarea arterială bronșică oprește hemoragia în majoritatea cazurilor [10, 59]; ea este urmată însă de recurență în peste 50% din cazuri datorită dezvoltări vaselor colaterale [34, 35]. S-a practicat lobectomie superioară dreaptă. programare sau în urgență. Procedeele terapeutice enumerate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
prezente raluri crepitante sau zona de matitate în aria pulmonară și din următoarele este prezent cel puțin un simptom: - Apariția unei expectorații sau schimbarea caracterului expectorației anterioare; - Hemocultura pozitivă cu floră microbiană patogena; - Demonstrarea agentului patogen din aspiratul transtraheal, prelevat bronhoscopic sau bioptic. Criteriul 2: Examenul radiologic pulmonar al bolnavului evidențiază un înfiltrat pulmonar nou sau progresiv, o condensare sau formațiune cavitara pulmonară sau o cointeresare pleurala și prezența a încă cel puțin una din următoarele semne: - Secreție purulenta pe drenul
ORDIN nr. 994 din 10 august 2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163239_a_164568]
-
apărută sau schimbarea caracterelor expectorației avute; - Izolarea prin hemocultura pozitivă a agentului patogen sau evidențierea serologica a anticorpilor IgM specifice sau creșterea de 4 ori a titrului anticorpilor IgG specifici în probe perechi; - Izolarea agentului patogen din aspiratul transtraheal, prelevat bronhoscopic sau proba bioptica; - Demonstrarea antigenelor virale din secreția căilor respiratorii; - Histologie relevanță pentru pneumonie. Criteriul 4: La copilul de un an sau sub un an examenul radiologic evidențiază un înfiltrat pulmonar nou sau progresiv, o imagine cavitara sau de condensare
ORDIN nr. 994 din 10 august 2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163239_a_164568]
-
apărută sau schimbarea caracterelor expectorației avute; - Izolarea prin hemocultura pozitivă a agentului patogen sau evidențierea serologica a anticorpilor IgM specifice sau creșterea de 4 ori a titrului anticorpilor IgG specifici în probe perechi; - Izolarea agentului patogen din aspiratul transtraheal, prelevat bronhoscopic sau proba bioptica; - Demonstrarea antigenelor virale din secreția căilor respiratorii; - Histologie relevanță pentru pneumonie. Observație: Examenul microbiologic prin cultură efectuată din secrețiile expectorate nu sunt de prea mare utilitate în diagnosticul etiologic dar pot fi utilizate pentru orientarea etiologica respectiv
ORDIN nr. 994 din 10 august 2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163239_a_164568]
-
altă cauză: - febră (peste 38°C), tuse, expectorație nou apărută sau cu creștere cantitativa progresivă ale acestuia, stridor, respirație superficială și realizarea a cel puțin unuia din cele de mai jos: - Cultură pozitivă din aspiratul traheal profund sau din prelevatul bronhoscopic; - Detectarea antigenelor specifice din secreția tractului respirator. Criteriul 2: la copilul de un an sau sub un an nu sunt semne clinice sau radiologie de pneumonie și din simptomele de mai jos sunt prezente cel puțin două semne: - febră (peste
ORDIN nr. 994 din 10 august 2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163239_a_164568]
-
semne: - febră (peste 38°C), tuse, expectorație nou apărută sau cu creștere cantitativa progresivă a acesteia, stridor, detresă respiratorie, apnee sau bradicardie și sunt îndeplinite cel puțin una din următoarele situații: - Cultură pozitivă din aspiratul traheal profund sau din prelevatul bronhoscopic; - Detectarea antigenelor specifice din secreția tractului respirator; - Apariția anticorpilor IgM specifice sau creșterea de patru ori a titrului anticorpilor IgG specifici la investigarea sero-etiologica. Observație: Nu sunt incluse bronșitele cronice ale bolnavilor cu tuberculoză pulmonară, cu excepția cazurilor în care suprainfecția
ORDIN nr. 994 din 10 august 2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163239_a_164568]
-
prezente raluri crepitante sau zona de matitate în aria pulmonară și din următoarele este prezent cel puțin un simptom: - Apariția unei expectorații sau schimbarea caracterului expectorației anterioare; - Hemocultura pozitivă cu floră microbiană patogena; - Demonstrarea agentului patogen din aspiratul transtraheal, prelevat bronhoscopic sau bioptic. Criteriul 2: Examenul radiologic pulmonar al bolnavului evidențiază un înfiltrat pulmonar nou sau progresiv, o condensare sau formațiune cavitara pulmonară sau o cointeresare pleurala și prezența a încă cel puțin una din următoarele semne: - Secreție purulenta pe drenul
NORMĂ din 10 august 2004 de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţi sanitare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164624_a_165953]
-
apărută sau schimbarea caracterelor expectorației avute; - Izolarea prin hemocultura pozitivă a agentului patogen sau evidențierea serologica a anticorpilor IgM specifice sau creșterea de 4 ori a titrului anticorpilor IgG specifici în probe perechi; - Izolarea agentului patogen din aspiratul transtraheal, prelevat bronhoscopic sau proba bioptica; - Demonstrarea antigenelor virale din secreția căilor respiratorii; - Histologie relevanță pentru pneumonie. Criteriul 4: La copilul de un an sau sub un an examenul radiologic evidențiază un înfiltrat pulmonar nou sau progresiv, o imagine cavitara sau de condensare
NORMĂ din 10 august 2004 de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţi sanitare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164624_a_165953]
-
apărută sau schimbarea caracterelor expectorației avute; - Izolarea prin hemocultura pozitivă a agentului patogen sau evidențierea serologica a anticorpilor IgM specifice sau creșterea de 4 ori a titrului anticorpilor IgG specifici în probe perechi; - Izolarea agentului patogen din aspiratul transtraheal, prelevat bronhoscopic sau proba bioptica; - Demonstrarea antigenelor virale din secreția căilor respiratorii; - Histologie relevanță pentru pneumonie. Observație: Examenul microbiologic prin cultură efectuată din secrețiile expectorate nu sunt de prea mare utilitate în diagnosticul etiologic dar pot fi utilizate pentru orientarea etiologica respectiv
NORMĂ din 10 august 2004 de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţi sanitare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164624_a_165953]
-
altă cauză: - febră (peste 38°C), tuse, expectorație nou apărută sau cu creștere cantitativa progresivă ale acestuia, stridor, respirație superficială și realizarea a cel puțin unuia din cele de mai jos: - Cultură pozitivă din aspiratul traheal profund sau din prelevatul bronhoscopic; - Detectarea antigenelor specifice din secreția tractului respirator. Criteriul 2: la copilul de un an sau sub un an nu sunt semne clinice sau radiologie de pneumonie și din simptomele de mai jos sunt prezente cel puțin două semne: - febră (peste
NORMĂ din 10 august 2004 de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţi sanitare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164624_a_165953]
-
semne: - febră (peste 38°C), tuse, expectorație nou apărută sau cu creștere cantitativa progresivă a acesteia, stridor, detresă respiratorie, apnee sau bradicardie și sunt îndeplinite cel puțin una din următoarele situații: - Cultură pozitivă din aspiratul traheal profund sau din prelevatul bronhoscopic; - Detectarea antigenelor specifice din secreția tractului respirator; - Apariția anticorpilor IgM specifice sau creșterea de patru ori a titrului anticorpilor IgG specifici la investigarea sero-etiologica. Observație: Nu sunt incluse bronșitele cronice ale bolnavilor cu tuberculoză pulmonară, cu excepția cazurilor în care suprainfecția
NORMĂ din 10 august 2004 de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţi sanitare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164624_a_165953]
-
canule rectale; - eprubete și lame de sticlă; - sonde uretrale; - atele Kramer. Pneumologie Dotare: - tensiometru; - stetoscop; - aspirator; - termometru; - spirometru; - negatoscop; - opțional: trusă de puncție pleurală, ace pentru biopsie; - colaborare directă cu cabinet de radiologie, laborator clinic și microbiologic; - acces la investigație bronhoscopică. Radiologie - imagistică medicală Dotare: - aparat roentgen pentru radioscopii și radiografii; - ecograf; - negatoscop; - casete cu filme radiografice; - filme și ecrane; - soluții pentru developat și fixat; - uscător de filme; - opțional: mașină automată de developat; - sursă de oxigen; - trusă de intubație. Medicină legală
ORDIN nr. 153 din 26 februarie 2003 (*actualizat*) pentru aprobarea Normelor metodologice privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149864_a_151193]