46 matches
-
a văii Buhalnița, pe versantul nordic al Dealului Babanului, se întâlnesc orizonturi de prundișuri sub forma unor terase, cu altitudine relativă de 20-30 m și 60-70 m. Ele aparțineau văii Buhalnița, înainte de a fi captată.Pe cursul inferior al văii Broscăria, la est de Ceplenița, se dezvoltă câteva porțiuni de terasă cu altitudini relative de 15-20 m și 4060 m, alcătuite din nisipuri și prundișuri în alternanță cu argile. În concluzie, ținând seama de repartiția geografică, de numărul și vârsta teraselor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
din față pe care-l parazitează atunci când sunt acumulative. Acumulările proluviale și proluvio-coluviale se întâlnesc în lungul șesului Bahluiului între Hârlău și Cotnari. Astfel, șesul Bahluiului este flancat de numeroase conuri de dejecție, ca cel al Buhalniței, al văii Scobinți, Broscăria, Bădeni, Nicolina-Hârlău (V. Băcăuanu, 1968). O situație deosebită se întâlnește la contactul dintre rama înaltă din vest cu pante accentuate (10°-15°) și suprafața depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Acestă ramă s-a schițat încă de la sfârșitul sarmațianului și începutul pliocenulu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
3. Unitatea hidrogeologică a depresiunii de contact Hârlău-Cotnari La contactul cu dealurile înalte din jur, materialele grosiere proluvio-coluviale îmbracă partea inferioară a versanților. Aceste materiale acumulative au fost secționate de văile afluenților râului Bahlui (valea Scobinți, Buhalnița, SărataCotnari, Nicolina-Hârlău, Bădeni, Broscăria). Materialul argilomarnos, cu intercalații de nisipuri și prundișuri, cu grosimi variabile, permite acumularea unei mari cantități de ape. În perioadele cu precipitații bogate, datorită pantei reduse, în unele sectoare nivelul apei subterane crește foarte mult până aproape de suprafață, producând înmlăștiniri
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de strate argilo-nisipoase cu granulometrie relativ fină, ceea ce îngreunează infiltrarea apelor de suprafață provenite din precipitații sau din vărsarea râului Bahlui. La contactul cu versanții s-au acumulat materialele aduse lateral, formând glacisurile, iar la debușarea unor pâraie (Buhalnița, Sărata, Broscăria, Scobinți) în râul Bahlui, s-au format conuri de dejecție ce dețin strate acvifere ascendente. Duritatea acestor ape este în jur de 16G și au debite constante, alimentând o parte din gospodăriile localnicilor din satele Bădeni, Ceplenița, Scobinți, Zlodica, deși
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de contact dezvoltată în cadrul Câmpiei Moldovei, la piciorul coastei ce limitează Podișul Sucevei. În acest sector, șesul Bahluiului are lățimi variabile, până la 2 km, mai ales acolo unde debușează afluenții de pe dreapta (Scobinți, Buhalnița, Cârjoaia) sau de pe stânga (Nicolina-Hârlău, Bădeni, Broscăria). Panta longitudinală este redusă, sub 0,5°, având numeroase zone meandrate (M. Pantazică, 1958). Compoziția șesului, predominant nisipoasă, permite înmagazinarea unei cantități mari de apă. În albia minoră a Bahluiului s-a dezvoltat, pe marnele și argilele bazale, nivelulsuport al
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în zona de obârșie, principalii afluenți sunt: Valea Mocanului, Valea Mănăstirea, Valea Lacurile, etc., cu bazine de recepție ce străbat o zonă puternic împădurită. De la Hârlău până la Cotnari, Bahluiul primește afluenți de mici dimensiuni: Valea Nicolina-Hârlău, Valea Bădeni și Valea Broscăria. 2.2. Caracteristicile rețelei hidrografice Primele măsurători asupra regimului hidrologic al râului Bahlui s-au făcut începând cu 1920 (la postul Iași) și la 9.X.1946, pentru postul hidrologic Bădeni-Hârlău. Scurgerea lichidă în bazinul hidrografic al râului Bahlui în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pedunculiflora), alături decare întâlnim carpen (Carpenus betulus), cireș (Cerasius avium), frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer platanoides) etc. Această pădure ocupă suprafața interfluviului situat la 240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari (în sud-estul depresiunii de contact). Tot în această zonă, pe Dealul Broscăria, situat la est de localitatea Ceplenița, pe platoul dealului, se află un pâlc de păure de 38 ha cu stejar și gorun în amestec cu carpen, tei, arțar, jugastru. Pentru aceste suprafețe, specialiștii de la ROMSILVA au indicat evitarea obținerii arboretelor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
condițiile de pedogeneză se caracterizează printr-un regim termic mai ridicat, precipitații atmosferice mai reduse, cu o evapotranspirație relativ mare și prin prezența depozitelor salifere și a apelor mineralizate. Pe lunca râului Bahlui precum și pe văile interioare mai mari (Buhalnița, Broscăria, Valea Mare), procesele pedogenetice sunt dominate de regimul hidrologic al cursurilor respective și de gradul de mineralizare a apelor lor. De altfel, luncile ocupă suprafețe relativ mici în zona colinară, unde apele acestor râuri (pâraie) nu sunt mineralizate. (Amenajamentului Silvic
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
roca compactă, favorizând doborâturi de vânt. 2.3. Molisolurile Din această clasă de soluri cele mai răspândite sunt: Cernoziomul cambic este tipul de sol predominant întâlnit pe interfluviile sub formă de platouri sculpturale: Dealul Humăria, Dealul Cireșului, Dealul Vișinului, Dealul Broscăria. Caracteristica principală a acestui tip de sol este fertilitatea ridicată, atât cea naturală cât și cea efectivă, datorită proprietăților fizice: permeabilitatea moderată, textura mijlocie, structura grăunțoasă, relativ slabă. Dintre proprietățile chimice enumerăm: conținut apreciabil de humos (2,2 4,15
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sol. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Coluvisolurile întâlnite pe glacisul de racord dintre albia majoră a văii Bahluiului și terasa de 20-30 m, în avale de Hârlău cât și pe conurile de dejecție ale pâraielor Buhalnița, Scobinți, Cotnari, Nicolina Hârlău, Broscăria. Au un profil profund, îngroșat în partea superioară de aportul gravitațional și cuprinde orizonturile Am1 (brun negricios, bulgăros, slab dezvoltat, argilo-lutos); Am2 (negricios cu luciu metalic, grăunțos mare, afânat, poros, umed); Am3 (brun închis, foarte slab dezvoltat, slab compact, arilo-lutos
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
erodate sau decopertate atât de intens, încât orizonturile rămase nu permit încadrarea într-un anumit tip de sol (materialul parental este adus la zi prin eroziune accelerată sau alunecări de teren). Se întâlnesc în următoarele puncte: Dealul lui Vodă, Dealul Broscăria, vestul Dealului Deleni-Mohoreni, zona Pârcovaci, estul Dealului Tudora, Dealul Bourașu. Solul desfundat prezintă un profil deranjat "in situ”, pe cel puțin 50 cm adâncime, astfel că orizonturile diagnostice apar intens deranjate și amestecate pe grosimea respectivă. Se întâlnesc pe Valea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
vestul Dealului Deleni-Mohoreni, zona Pârcovaci, estul Dealului Tudora, Dealul Bourașu. Solul desfundat prezintă un profil deranjat "in situ”, pe cel puțin 50 cm adâncime, astfel că orizonturile diagnostice apar intens deranjate și amestecate pe grosimea respectivă. Se întâlnesc pe Valea Broscăriei, în cursul superior, pe Valea Lacurilor, la sud de Coasta Șurii etc. (Am. Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Din datele expuse, se pot trage concluzia că pe teritoriul bazinului hidrografic Bahlui în amonte de Cotnari, în cele două sectoare geomorfologice cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
lungime de circa 12 km și o lățime de 4 km. Caracteristic pentru depresiunea de contact este faptul că ea se suprapune văii Bahluiului care se lărgește mult în avale de Hârlău, în sectoarele de confluență a văilor Nicolina Hârlău, Broscăria, Scobinți, Buhalnița cu râul Bahlui. Spre sud-est și est, depresiunea este mărginită de interfluvii sculpturale cu altitudini ce variază între 200 m în Dealul Humăria și 240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari. La vest, limita acestei subunități corespunde cu cea a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ambele flancuri ale Bahluiului; două terase de luncă (de 3-5 m și 6-10 m), precum și 6 terase de versant (de 10-20 m, 20-30m, 30-35 m, 60-70 m, 90-100 m și 130-140 m altitudine relativă). Afluenții Bahluiului, în special Buhalnița și Broscăria au cel mult două nivele de terasă, sporadice, cu suprafețe reduse. Procesele deluviale reprezentate prin spălări, eroziune liniară și alunecări, sunt reduse în partea inferioară a ramei ce mărginește această subunitate și mai intense către partea sa superioară. În ceea ce privește vârsta
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Socola, Căprița I, Căprița II, Bucium, situate la sud-sud vest de municipiul Iași; teren extravilan: 237,4 ha 3. Pădurea Brândușa-Țicău-Cârlig, situată la est- nord est de municipiul Iași; teren extravilan: 219,9 ha 4. Pădurea Galata I și II - Broscărie la Monument la cimitir, situată la vest de municipiul Iași; teren intravilan și extravilan: 103,1 ha 5. Pădurea Breazu-Munteni, situată la nord de municipiul Iași; teren extravilan: 70,8 ha; adăpostește: scumpia (Cotinus coggygria) (vulnerabilă), laleaua pestriță (Fritillaria montana
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
colonie agricolă. Astăzi trăește obișnuit, din vechile [expediente.] Prodăneștii Noi, sat urât rusesc. La Telenești. Apus de soare. 30 Iulie. Nume de pe-aici: Plămădeală, Lapte Dulce, Iapă-scurtă, Șapte Frați, Copii mulți, Bou Negru, Bou Roș. Minunate seri la Telenești. Broscărie. Aici începe codrul Orheiului. Iarmarocul din Telenești ca cel din copilărie de la Pașcani. Sara, lângă iaz, se întorc soldații de la adunat fân cântând din gură și din fluer și chiuind. Noaptea străjerii bat în toacă, ori cântă din trâmbiți... 31
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dar plânsul mă îneacă și sufăr mult mai mult". Și pe obrazul ei supărat curgeau puhoaie de lacrimi. Aicea venea și picherul 19 Neculai Vlahuță, fratele picherului Alexandru Vlahuță [13]și aicea venea și picherul Constantinescu care trăia în str. Broscăriei și avea o doamnă frumoasa ca din povești. Și mai beau vin și cântau foarte frumos. Murind Constantinescu, Dna lui a avut poale lungi și minte scurtă. A vândut casa cea foarte frumoasă și s-a dus după un muntean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Arapului Std. Arh. Ion Berindei (Muncii); Str. Arh. Ion Berindei (Muncii) Str. Ariniș Str. Aristizza Romanescu Str. Atelierului Str. Av. Aurel Olaru Str. Azilului Str. Bariera Veche Std. Bîrnova Șos. Bîrnova Tre. Bîrnova Fdt. Boiangiu Str. Boiangiu Str. Brădetului Str. Broscăriei*(D) Ale. Bucium Fdc. Bucium Str. Bucium 1; 11A; 13; 15 Str. Bucium 2 Bl. UE; 4 Bl. 110; 17 Bl. B1; 19 Bl. B2-1; 21 Bl. B2-3; 23 Bl. B3-1 Bis;(23 Bl. B3-1b; 23 Bl. B3-1); 25 Bl.
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
ale cărei galerii subterane se întind pe o lungime de 3,5 km. Mănăstirea Bic, aflată la 3 km de oraș, este un punct turistic și un loc de pelerinaj. Lacul Cehei și împrejurimile sale constituie rezervație naturală. Ștrandul termal Broscărie, aflat la 5 km de oraș, oferă locuitorilor Șimleului și turiștilor un loc de scăldat și de pescuit. Jibou este unul din cele patru orașe ale județului și cuprinde satele Cuceu, Husia, Rona și Văr. Orașul deține o grădină botanica
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
căsătorie pe Iulia, dar aceasta îl refuză deoarece îl consideră neserios. Miluță se ocupă cu specula și plasează diferite produse agricole la prețuri mari. Răspândirea mentalității comuniste în rândul populației atrage reacția elementelor susținătoare ale „regimului burghezo-moșieresc”. Casele din Mahalaua Broscăriei sunt incendiate de persoane necunoscute. Ziaristul Mereuță, care scrisese articole în care cerea ridicarea la luptă a muncitorilor și țăranilor pentru a răsturna „regimul burghezo-moșieresc”, primește scrisori de amenințare cu moartea. Pe măsură ce timpul trece, atacurile reacționarilor se întețesc. Cu prilejul
Surorile (film din 1984) () [Corola-website/Science/328895_a_330224]
-
și Semicentral, iar zonele mai puțin favorizate sunt Lenin și Gării. Pentru sibieni, cartierele care ocupă primele poziții în clasament sunt Valea Aurie, Ștrand și Calea Poplacii. Ultimele poziții din clasament sunt ocupate de zonele Mihai Viteazul, Turnișor, Central și Broscărie. În Cluj-Napoca, zonele cu cea mai bună calitate a aerului sunt Grigorescu, Gruia și Zorilor, zone incluse și în top zece cartiere la nivel național. Pe de altă parte, cartierele cu cea mai scăzută calitate a aerului sunt Aeroport, Aurel
Care este orașul cu cea mai scăzută calitate a aerului din România by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/104527_a_105819]