46 matches
-
condițiile de pedogeneză se caracterizează printr-un regim termic mai ridicat, precipitații atmosferice mai reduse, cu o evapotranspirație relativ mare și prin prezența depozitelor salifere și a apelor mineralizate. Pe lunca râului Bahlui precum și pe văile interioare mai mari (Buhalnița, Broscăria, Valea Mare), procesele pedogenetice sunt dominate de regimul hidrologic al cursurilor respective și de gradul de mineralizare a apelor lor. De altfel, luncile ocupă suprafețe relativ mici în zona colinară, unde apele acestor râuri (pâraie) nu sunt mineralizate. (Amenajamentului Silvic
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
roca compactă, favorizând doborâturi de vânt. 2.3. Molisolurile Din această clasă de soluri cele mai răspândite sunt: Cernoziomul cambic este tipul de sol predominant întâlnit pe interfluviile sub formă de platouri sculpturale: Dealul Humăria, Dealul Cireșului, Dealul Vișinului, Dealul Broscăria. Caracteristica principală a acestui tip de sol este fertilitatea ridicată, atât cea naturală cât și cea efectivă, datorită proprietăților fizice: permeabilitatea moderată, textura mijlocie, structura grăunțoasă, relativ slabă. Dintre proprietățile chimice enumerăm: conținut apreciabil de humos (2,2 4,15
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
sol. (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Coluvisolurile întâlnite pe glacisul de racord dintre albia majoră a văii Bahluiului și terasa de 20-30 m, în avale de Hârlău cât și pe conurile de dejecție ale pâraielor Buhalnița, Scobinți, Cotnari, Nicolina Hârlău, Broscăria. Au un profil profund, îngroșat în partea superioară de aportul gravitațional și cuprinde orizonturile Am1 (brun negricios, bulgăros, slab dezvoltat, argilo-lutos); Am2 (negricios cu luciu metalic, grăunțos mare, afânat, poros, umed); Am3 (brun închis, foarte slab dezvoltat, slab compact, arilo-lutos
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
erodate sau decopertate atât de intens, încât orizonturile rămase nu permit încadrarea într-un anumit tip de sol (materialul parental este adus la zi prin eroziune accelerată sau alunecări de teren). Se întâlnesc în următoarele puncte: Dealul lui Vodă, Dealul Broscăria, vestul Dealului Deleni-Mohoreni, zona Pârcovaci, estul Dealului Tudora, Dealul Bourașu. Solul desfundat prezintă un profil deranjat "in situ”, pe cel puțin 50 cm adâncime, astfel că orizonturile diagnostice apar intens deranjate și amestecate pe grosimea respectivă. Se întâlnesc pe Valea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
vestul Dealului Deleni-Mohoreni, zona Pârcovaci, estul Dealului Tudora, Dealul Bourașu. Solul desfundat prezintă un profil deranjat "in situ”, pe cel puțin 50 cm adâncime, astfel că orizonturile diagnostice apar intens deranjate și amestecate pe grosimea respectivă. Se întâlnesc pe Valea Broscăriei, în cursul superior, pe Valea Lacurilor, la sud de Coasta Șurii etc. (Am. Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Din datele expuse, se pot trage concluzia că pe teritoriul bazinului hidrografic Bahlui în amonte de Cotnari, în cele două sectoare geomorfologice cu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
lungime de circa 12 km și o lățime de 4 km. Caracteristic pentru depresiunea de contact este faptul că ea se suprapune văii Bahluiului care se lărgește mult în avale de Hârlău, în sectoarele de confluență a văilor Nicolina Hârlău, Broscăria, Scobinți, Buhalnița cu râul Bahlui. Spre sud-est și est, depresiunea este mărginită de interfluvii sculpturale cu altitudini ce variază între 200 m în Dealul Humăria și 240 m în Dealul Dumbrava-Cotnari. La vest, limita acestei subunități corespunde cu cea a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ambele flancuri ale Bahluiului; două terase de luncă (de 3-5 m și 6-10 m), precum și 6 terase de versant (de 10-20 m, 20-30m, 30-35 m, 60-70 m, 90-100 m și 130-140 m altitudine relativă). Afluenții Bahluiului, în special Buhalnița și Broscăria au cel mult două nivele de terasă, sporadice, cu suprafețe reduse. Procesele deluviale reprezentate prin spălări, eroziune liniară și alunecări, sunt reduse în partea inferioară a ramei ce mărginește această subunitate și mai intense către partea sa superioară. În ceea ce privește vârsta
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Lunca Broștenilor, Plasa Broștenilor, Groapa Broștenilor, Balta Broștenilor, Moșia Broștenilor, Ulița Broștenilor, Biserica Broșteni etc. O altă direcție de evoluție se manifestă prin transfer semantic, pînă la stadiul de relicvă toponimică: Cîmpul Cotroceni → Strada Cîmpului, Heleșteul lui Brîncoveanu → Strada Heleșteului, Broscăria → Strada Broscăriei, Apa Lînăriei → Strada Lînăriei, Stuful Bellului → Fundătura Stufului etc. Straturile toponimice urbane se manifestă diferit în urbanonimie. Adrian Rezeanu le numește ipostaze toponimice, rezultate prin extinderea semantică a unor nume asupra mai multor topice, îmbinînd astfel motivarea inițială
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Plasa Broștenilor, Groapa Broștenilor, Balta Broștenilor, Moșia Broștenilor, Ulița Broștenilor, Biserica Broșteni etc. O altă direcție de evoluție se manifestă prin transfer semantic, pînă la stadiul de relicvă toponimică: Cîmpul Cotroceni → Strada Cîmpului, Heleșteul lui Brîncoveanu → Strada Heleșteului, Broscăria → Strada Broscăriei, Apa Lînăriei → Strada Lînăriei, Stuful Bellului → Fundătura Stufului etc. Straturile toponimice urbane se manifestă diferit în urbanonimie. Adrian Rezeanu le numește ipostaze toponimice, rezultate prin extinderea semantică a unor nume asupra mai multor topice, îmbinînd astfel motivarea inițială a numelor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vreo doi ani, e un simplu canal prin care trece un fir de apă. Ajung să cred că am trăit un vis încapsulat în altul, o rămășiță a copilăriei (zona în care fusese construit blocul unde ne mutasem se numea "Broscărie", amintind faptul că terenul fusese cândva inundabil însă edilii din anii 60 au rebotezat locul, că nu suna frumos). Așa încât pică și scena cu Elpi ascultând conversația viețuitoarelor amfibii și consemnând-o pentru poster(ior)itate. E vremea să trec
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
colonie agricolă. Astăzi trăește obișnuit, din vechile [expediente.] Prodăneștii Noi, sat urât rusesc. La Telenești. Apus de soare. 30 Iulie. Nume de pe-aici: Plămădeală, Lapte Dulce, Iapă-scurtă, Șapte Frați, Copii mulți, Bou Negru, Bou Roș. Minunate seri la Telenești. Broscărie. Aici începe codrul Orheiului. Iarmarocul din Telenești ca cel din copilărie de la Pașcani. Sara, lângă iaz, se întorc soldații de la adunat fân cântând din gură și din fluer și chiuind. Noaptea străjerii bat în toacă, ori cântă din trâmbiți... 31
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dar plânsul mă îneacă și sufăr mult mai mult". Și pe obrazul ei supărat curgeau puhoaie de lacrimi. Aicea venea și picherul 19 Neculai Vlahuță, fratele picherului Alexandru Vlahuță [13]și aicea venea și picherul Constantinescu care trăia în str. Broscăriei și avea o doamnă frumoasa ca din povești. Și mai beau vin și cântau foarte frumos. Murind Constantinescu, Dna lui a avut poale lungi și minte scurtă. A vândut casa cea foarte frumoasă și s-a dus după un muntean
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de un sfert de târg; dar în ea sălășluiesc cu mult mai multe suflete decât în celelalte trei sferturi, ale creștinilor, unde înverzesc copaci și crește liniștea cu cât grădinile se măresc. În desimea aceasta a lui Israel, doar în Broscărie s-au pripășit câțiva români, funcționari mici, odagii, și puțini nemți; un cârnățar, câțiva dubălari. Încolo, pe ulița mică, pe ulița jidovimii, pe ulița școalelor, pe ulița strâmbă - se înmulțește, crește și furnică în lumina soarelui un popor sărac, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-și dă sama fata lui Sanis. Poate a plecat domnișoara; poate au plecat cu toții. De la crâșma din Bărgăoani Leiba Sanis și cu ai lui s-au întors iar în târg; și de atuncea stau în căsuța cu două odăiți din Broscărie. Au trecut șapte ani și nici un spor n-a intrat în gospodărie. Săraci au rămas; doi băieți mari au fugit la America, îndată ce-au tras sorți; ceilalți doi creșteau, slabi și năcăjiți, ucenici la un tinichigiu, și se gândeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mândrie, Ion Rusu. Zestre n-am, dar chiar să am avere, n-aș da zestre fetei mele... Cui îi place, așa s-o ieie... Și pleca, mândru, cu cortelu-i uriaș și cu pălăria-i cenușie. Ca totdeauna și aicea în Broscărie, de când se mutase, fata mai mult singură stătea acasă. Cosea o rochie pentru nevasta unui funcționar din când în când, făcea câte-o leacă de horbotă, și izbutea să-și cumpere o panglică nouă, o bluză, ori o pălărie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
lume... Acolo poate aveam parte de mai mult noroc!... În noaptea aceea Haia multă vreme nu s-a putut alina. Iar de ce s-a întâmplat a doua zi în casa lui Sanis și azi își mai aduc aminte femeile din Broscărie. Mai întăi un zvon lin a pornit dis-de-dimineață, apoi a crescut ca un vânt neliniștit. Era cătră mijlocul lui noiemvrie și femei jalnice călcau prin râurile de noroi, lăcrimând și clătinând din cap, petrecându-și la gară feciorii palizi. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
-sa venind încet, cu trudă, privind în neștire înainte-i. Îi ardeau ochii ca de friguri. Nici nu băgă de samă că femeile o împresurau. Rifca o apucă de mână. O trăgea repede spre fundul mahalalei, spre întunericul căsuței din Broscărie. Și Haia tăcea, umbla ca o nebună. Așa ajunseră acasă. Fata se opri în cerdac. —Hai, intră în casă... vorbi cu sfială Rifca. Haia o privi cu spaimă. —L-am văzut... zise ea încet. L-am văzut. S-a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
toate... Eu, atâta doar că-s mai aproape de oameni, că-s brigadir, Bine, dar lui Gheorghe al lui Covrig cine i-o durat casa când o ars în miez de iarnă și-au rămas goi-pușcă și flămânzi în ulița de la Broscărie? Cine? Tot colectiva, mătușă! Cea hulită de multă lume, dar care-i ajută pe toți când ajung la ananghie. Cu o singură condiție: să muncească, să nu lenevească, să aibă zile-muncă. De-amu le convine, c-au acaparat tot avutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Domnu’ pictor, mata ai moșie. - N-aș zice. Răzeșia nu-i o avere. - Mă rog. Ai moșie care valorează. Nu bani, nu avere. Ai aer, ai verdeață. Trăiești omenește. Omenește vrem să trăim și noi. Cînd vii la noi, în Broscărie, ce vezi? Asta-i viață?!... Ar mai fi iarna cum ar fi de n-ar spulbera în sobe viscolul. Atunci ne strîngem unul în altul și, în miros de usturoi, facem copii. Vara? Vara e nenorocire. Pute curtea, pute hulubăria
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
văzut idei cotonogite care să nu fi fost în stare să se înalțe iar. Însă, cînd mor, soldații rămîn cu desăvîrșire morți. Alcătuirea noastră omenească permite ca folosul fiecăruia să provină din eșecul celuilalt. Și, pentru că te-ai născut în Broscărie, ideile dumitale nasc din acel peisaj. În lume eu m-am ivit pe sofaua pe care stai dumneata acum. Tot ce gîndesc e îmbibat de aerul din această încăpere. Ce vrei dumneata să schimbi, eu vreau să păstrez. - Adevăr grăiești
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Socola, Căprița I, Căprița II, Bucium, situate la sud-sud vest de municipiul Iași; teren extravilan: 237,4 ha 3. Pădurea Brândușa-Țicău-Cârlig, situată la est- nord est de municipiul Iași; teren extravilan: 219,9 ha 4. Pădurea Galata I și II - Broscărie la Monument la cimitir, situată la vest de municipiul Iași; teren intravilan și extravilan: 103,1 ha 5. Pădurea Breazu-Munteni, situată la nord de municipiul Iași; teren extravilan: 70,8 ha; adăpostește: scumpia (Cotinus coggygria) (vulnerabilă), laleaua pestriță (Fritillaria montana
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]