125 matches
-
de plimbare cu animalele prin pădure, m-am întors acasă obosit și, dup masa de seară, m-am culcat să mă odihnesc. Dormeam pe prispă cu luna și cu stelele și cu luceafărul în capul meu, în valea Bucovului cântau brotăceii, un adevărat concert în luncă, undeva prin vecini la o casă părăsită cânta o cucuvea care mă speria de câte ori o auzeam, iar pe ulițele satului flăcăii cântau doine din fluier sau din gură. Deși eram obosit de alergătura de peste zi
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
situl ROSCI0220 Săcueni. Articolul 28 (1) Este interzisa recoltarea exemplarelor din speciile: Bombina variegata (buhaiul de baltă cu burta galbenă), Bombina bombina (buhaiul de baltă cu burtă roșie), Emys orbicularis (broasca țestoasă europeană), Bufo bufo (broasca râioasă brună), Hyla arborea (brotăcel), Lacerta agilis (șopârla de câmp), Lacerta viridis (gușter), Natrix natrix (șarpe de casă), Rana dalmatina (broasca roșie de pădure), Rana ridibunda (broasca mare de lac), Triturus vulgaris (tritonul comun), Ardea cinerea (stârcul cenușiu), Pulsatilla pratensis ssp.hungarica (dedițelul unguresc). (2) Recoltarea
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
Colutea arborescens, stânjenel galben - Iris pseudacorus, frasin - Fraxinus angustifolia subsp. Oxycarpa, năsturel - Nasturtium officinale, nufăr galben - Nuphar lutea, Rumex thyrsiflorus, Sedum rupestre, Sedum telephium fabaria, Typha laxmannii. Nevertebrate: scoică de lac - Anodonta cygnea Herpetofaună: broasca mare de lac - Rana ridibunda, brotăcel răsăritean - Hyla orientalis, șarpe de apă - Natrix tesselata Păsări: fâsă de câmp - Anthus campestris, acvilă țipătoare mică - Aquila pomarina, stârc purpuriu - Ardea purpurea, stârc galben - Ardeola ralloides, ciuf de pădure - Asio otus, buhai de baltă - Botaurus stellaris, caprimulg - Caprimulgus europaeus
PLAN DE MANAGEMENT din 8 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298192]
-
agilis - șopârlă de câmp ... – 1263 Lacerta viridis - gușter ... – 1283 Coronella austriaca - șarpe de alun ... – Specii de amfibieni ... – 1166 Triturus cristatus - triton cu creastă ... – Triturus alpestris - triton de munte ... – 1193 Bombina variegata - buhai de baltă cu burta galbenă ... – 1203 Hyla arborea - brotăcel ... – 1209 Rana dalmatina - broască roșie de pădure ... – Specii de pești ... – Salmo trutta fario - păstrăv indigen ... – Specii de nevertebrate ... – 1087 Rosalia alpina - croitorul fagului ... – 1026 Helix pomatia - melcul de livadă ... – Aeshna viridis - libelulă ... ROSCI0018 Căldările Zăbalei ROSCI0018 Căldările Zăbalei a fost
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
c-un politic țel. Atâta doar că timpul râde de-ale politicului mofturi, văzând în ele nostimada cu broasca și-ale ei avânturi, ce pusu-s-a să bea la apă până cât leul va ajunge, dar a crăpat mai înainte ca brotăceii s-o alunge. BALADA DISPERAȚILOR Ni se părea în comunism că rău mai mare-i peste poate - azi, după douăzeci de ani, speranțele ni-s toate moarte. Visam după Decembriadă la lapte îndulcit cu miere și prea puțin ne sinchiseam
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
duce râul cu apă . De „aplecare” (indigestie), se trăgea bolnavul pe la încheieturile mâinilor, pe la tâmple și pe vinele gâtului, cu scuipat (în toată țara). Un leac a cărui origine trebuie căutată în cele mai vechi timpuri: „Primăvară, cine vedea un brotăcel prin iarbă, trebuia să-l prindă și să-i scuipe de trei ori în gură, apoi să-i dea drumul, fiind foarte util contra frigurilor. Meglenoromanii scuipau în gură insectei numită „hiavră” (cap de mort), ca să scape de friguri. Marcellus
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
de propunere, iau trăsura de la conac, pun o pătură să n-o prindă frigurile primăverii și mă duc bucuros la plimbare! -Mă, îl opri boierul, s-o iei pe Valea Piscului, să cobori pe la Iazuri s-audă și ea corul brotăceilor și-apoi să mergi pe malul Bucovului pe sub sălciile pletoase s-adune maci și brebenei și lăptucă de baltă... Și când trecu cu trăsura prin dreptul porții, îl aștepta lângă gard o fată frumoasă, ruptă din rai: spuma laptelui de
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
aripi și de a-i mulțumi lui Dumnezeu pentru bucuria ce ne-o făcuse cu această Prințesă care căzuse colac peste noi și ne furase mințile. Toată valea Bucovului cânta ca o orgă acompaniată de scârțâitul fântânii și de glasul brotăceilor cu corul lor pe mai mute voci. -Ionițăăă! - se-auzi peste sat glasul pițigăiat al maică-sii - hai acasăăăă, pe unde dracului umbli, că nu vă mai săturați de umblat... tu nu vezi că găinile s-au culcat nemâncate? Ioniță
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
Acasa > Stihuri > Semne > BROTĂCELUL CU NOROC Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului - Zână cu zâmbetul de puf, Cu șoapta pâine caldă, Mlădie ca un fir de stuf Ce în cleștar se scaldă, Azi noapte mi-
BROTĂCELUL CU NOROC de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371875_a_373204]
-
De viață să te bucuri, De zilelele ce zboară, vin Ca fluturii spre fluturi, De roua vie,-n dimineți, Pe voalul de petale Și alte-asemeni frumuseți Ce te așteaptă-n cale? Or, nu știi ce-a pățit, la fel, Un brotăcel ca tine, Ce nu dormea de nopți și el...? Nesomnul mare chin e...! - Nu știu, ți-am spus cu glasul stins, De-o vreme nu țin minte De a plouat sau de a nins Și uit multe cuvinte... - Trăia cândva
BROTĂCELUL CU NOROC de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371875_a_373204]
-
el...? Nesomnul mare chin e...! - Nu știu, ți-am spus cu glasul stins, De-o vreme nu țin minte De a plouat sau de a nins Și uit multe cuvinte... - Trăia cândva, ca-n rai, pe-un lac, Precum toți brotăceii, Un mic și mai naiv brotac... Prin stuf și copăceii Urcând spre-al cerului tavan Din luminiș de apă, Se zbenguia sau pe tăpșan, Pe malul ca o pleoapă... Și nu dormea, precum ți-am pus, Noapte și zi, ochiosul
BROTĂCELUL CU NOROC de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371875_a_373204]
-
lumea ei sau altă... Vezi, tu? Și somnul are-un rost... Poți pierde multe, dacă Nu dormi la timp... Așa a fost, Și, cum tu bănui, iacă, Pământul și nici vremea-n loc Cât dormi tu n-or rămâne... Ești brotăcelul cu noroc...! Tu dormi...! Ai treabă mâne... (30.11.14, după o povestioară depănată de către scumpa surioară româncă din Basarabia, Lina Buzikevici) Referință Bibliografică: Brotăcelul cu noroc / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1430, Anul IV, 30 noiembrie
BROTĂCELUL CU NOROC de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371875_a_373204]
-
bănui, iacă, Pământul și nici vremea-n loc Cât dormi tu n-or rămâne... Ești brotăcelul cu noroc...! Tu dormi...! Ai treabă mâne... (30.11.14, după o povestioară depănată de către scumpa surioară româncă din Basarabia, Lina Buzikevici) Referință Bibliografică: Brotăcelul cu noroc / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1430, Anul IV, 30 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
BROTĂCELUL CU NOROC de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371875_a_373204]
-
Acasa > Poezie > Cantec > PRIMĂVARĂ IAR ... Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017 Toate Articolele Autorului Un cântec melancolic de violoncel Sărută fruntea-nmiresmat-a serii ... Coardele-i săltărețe ca un brotăcel Mângâie, în amurg, obrazul primăverii. Primăvară, primăvară, însorită primăvară, Te-ai smuls, cu greu, dintre tristele zăpezi! Darnică, ți-ai despletit peste țară Ale tale calde plete de mătase verzi. Iar mi-ai adus un firav ghiocel ... Mi l-ai
PRIMĂVARĂ IAR … de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376155_a_377484]
-
horn clocește Două ouă vechi de cioară; Mică-i cât un solz de pește, Albă e ca o fecioară. Într-un beci plesnește-o doagă Speriind stropii de rouă, Musculițe-n cor se roagă Să nu plouă, să nu plouă. Brotăcei băgați sub brusturi Își improvizează corul, Pe la becuri, firavi fluturi Trec așa cum trece dorul. Luna peste dealuri zboară, Cuibul l-a lăsat în zare, Iar din el doi pui de cioară Îi trimit o sărutare ... Referință Bibliografică: LUNA / Gheorghe Vicol
LUNA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374283_a_375612]
-
pe măsura realității celor mai mulți dintre politicienii români actuali!... * „Cred că firul de iarbă nu e mai Însemnat decît călătoria de o zi a stelelor. Și furnica-i la fel de perfectă, și un fir de nisip sau un ou de ciocănitoare. Și brotăcelul e o capodoperă comparabilă cu cele mai mari.” (W. Whitman) Ce să mai spunem atunci despre ființa umană, gîndindu-ne mai ales la ceea ce ea ar putea deveni, prin potențialul ei imens de autodepășire?!... * „Un jucător de zaruri, cu cît este
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mulțimi de oameni se Îmbulzesc deja la intrare. N-am văzut de cînd sînt atîtea cărucioare la un loc, și nici măcar n-am intrat Încă! — Bex! Mă Întorc și-o văd pe Suze, Într-o superbă rochiță de vară verde brotăcel, cu mîna pe ghidonul căruciorului ei dublu. Wilfrid și Clementine arată și ei foarte simpatic, au pe cap niște șepcuțe cu dungi haioase foc. — Bună! Mă grăbesc spre ea și-o Îmbrățișez strîns. — Nu-i frumos? — Am biletele pe undeva
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mai târziu, pe când este student la Facultatea de Litere, traduceri și două romane în genul lui Jules Verne - Aventurile omului mecanic și În fundul oceanelor. Acestea vor rămâne în periodice, fiindu-i tipărite doar cărțile pentru copii: Oul de aur (1942), Brotăcelul verde (1943), Țăndărică între chinezi (1943), Țăndărică la pieile roșii (1943), Țăndărică la Polul Nord (1943) și Călătoriile lui Țăndărică (1944). M. participă ca translator și corespondent de front la campania din Ungaria și Cehoslovacia, iar la întoarcere intră în redacția
MOROIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288254_a_289583]
-
și pe un epic schematic. Izbutită în genul ei este, în schimb, biografia romanțată a lui Jules Verne, iar lucrările de popularizare se disting prin pasiunea ardentă a autorului, care însuflețește și colorează textul. SCRIERI: Oul de aur, București, 1942; Brotăcelul verde, București, 1943; Țăndărică între chinezi, București, [1943]; Țăndărică la pieile roșii, București, [1943]; Țăndărică la Polul Nord, București, [1943]; Călătoriile lui Țăndărică, București, 1944; Romanul lui Jules Verne și al călătoriilor sale extraordinare, București, 1947; ed. (Jules Verne și „călătoriile
MOROIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288254_a_289583]
-
București, 1961; Cartea cu prieteni, București, 1961; Era incandescenței, București, 1963; A venit un cocostârc, București, 1964; Ionuț-Petruț în vacanță la bunici, București, 1965; Partid, făuritor al vieții (în colaborare cu Mircea Micu), Timișoara, 1966; Aventurile lui Singur-Eu, București, 1968; Brotăcel și Roșioara, București, 1970; Nelu Mititelu, București, 1973; Țară de doină, București, 1976; Bucurii de la părinți pentru cei ce sunt cuminți, București, 1985. Traduceri: Frigyes Karikás, Un om umblat, București, 1964; Mihály Fazekas, Mateiaș Gâscarul, București, 1966. Repere bibliografice: Romulus
MURESANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288310_a_289639]
-
care tindea mîneci largi spre cerul inversat. Pe deasupra înota, argintat de vreme, un crap. Sub sălcii pîrîiau scîntei. Apoi părerea de lumină era schimbată de vîrteje. Dihanie iscată în mister, pe unde se legăna un trunchi putregăit. Zimțată de gușa brotăcelului, doar tăcerea păzea pacea în livadă. - Să mergem în salonaș, cîrîi fericit Goilav. Tresării. - N-ar fi mai bine să rămînem aici? - Atunci mă duc să pun de cafea. Coana Sofica va scoate și șerbet din borcanul pe care îl
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
erau așezați deasupra lor. Iar înăuntru, în zeci de cilindri de sticlă, putrezeau în zeamă albăstruie pești palizi, cu ochi bulbucați: peștele-balon, peștele-arici, peștele-lună, rândunicile de mare cu aripi ca ale păsărilor, roșcate, cu striații portocalii. Salomîzdrele și broaștele, de la brotăcel până la râioasele cu ochi omenești și la marea broască neagră de Titicaca, cântărind un kilogram, nenumăratele reptile: hatterii, varani, cameleoni (dar cu culorile duse) păreau ieșite din tratatele de demonologie, din Maleus Maleficarum. Veninul mustea în aceste ființe de coșmar
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de izvoare. Ca pâinea caldă eu te-aș frânge, mișcarea ta mi-azvîrle clipe dulci în sânge. Nisipuri prind să fiarbă. Vară, soare, iarbă! II - Zeul așteaptă Prin miriște se joacă șoareci și viței, iar vițele de vie țin în palme brotăcei. C-o păpădie între buze o aștept să vie. Nu vreau decât să-mi port curate degetele răsfirate prin părul ei, prin părul ei și-apoi prin nori s-adun din ei ca dintr-un caer fulgerele-așa cum toamna
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
porni ploaia care scălda pădurea zi de zi, iar urmele se luară cât ai bate din palme. Ne-am adăpostit sub un copac cu frunze largi Înainte ca apa să ne ude până la piele. La picioarele noastre, am zărit doi brotăcei de un roșu strălucitor, care-ți lua ochii, și a trebuit să-l ținem locului pe Unu care se zvârcolea, dorind să-i Înhațe. După ce ploaia se opri, simțirăm o mișcare care ne Învăluia alene, dindărătul tufelor din jur. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
plânge cerul, bunico? întreb eu cu un ton ridicat, ca să acopăr zgomotul picăturilor ce se izbeau în geam. Cerul plânge prin ochii norilor, atunci când pământul este îndurerat de sete, când toate plantele, florile și pădurile se roagă pentru înviorare, când brotăceii cântă în cor un imn de dor de ploaie. Dar de ce norii stau la un loc cu șerpii de foc? Îmi aduc aminte bine că și eu întrebam la fel când eram o copiliță ca tine. Și am aflat de la
Lacrimile cerului. In: ANTOLOGIE:poezie by Andreea Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_690]