159 matches
-
ritmul valurilor - aproximativă armonia stelelor - uneori simetria frunzelor - frazelor de pe ramuri în rest - tot ce va fi fost - vast și entuziast odinioară - acum sunt țăndări (încă arzând - în virtutea inerției) - care plutesc pe un ocean invizibil de cuvinte - executând alternativ - mișcări browniene și de flux-reflux e cam puțin pentru un psalm de slăvire... teribil m-aș bucura să greșesc - dar - deocamdată decorul și - indecent răgușite - joagărele cântecelor din pădure - jalnic și fără greș - mă confirmă * nu vreau să fiu înafara voastră - ci
PIROMANII (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1462176430.html [Corola-blog/BlogPost/366120_a_367449]
-
nu de puține ori, la „greșirea dozei“ - îl narcotizează (pe neutral-viul corp, însă pe „eroul poematic“, firește, îl „debordează“, chiar dacă substituie rațiunea cu națiunea, în ultimă instanță aforismică) pentru un „eșec al lumii“: «Peste-nșelătoare liniști, vârf de aisberg imperial [...] / browniene smuciri în haosul ce lumi înghite / șed non satiata entropia bulimiei ancestrale / triunghiul bermudei... / [...] / cele mai bune și minunate, peste tot, etalat desfrâu: / somnul națiunii naște monștri peste monștri...» («Mondo fiasco», p. 15). Între „vivisecțiile“ lui Râul Constantinescu se înrăzăresc
IERNI „TRECUTE FIX“)... de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495532308.html [Corola-blog/BlogPost/370592_a_371921]
-
și funcțiilor; recursul la literă ca atom al cuvântului duce poezia spre aritmologie, spre știința numerelor și a cifrelor. Încă o dată: această artă poetică sui generis, pe care o dezvoltă George Tei în volumul „Marsupiul îngerilor" înseamnă atomizarea cuvântului, mișcare browniană a literelor dirijată de nume proprii, adică lăsare a poemului în voia muzelor și a rimelor. Este un dadaism controlat de un subconștient treaz, dacă se poate spune așa, adică o dezordine principială - din care, prin nu se știe ce
VIAŢA CĂRŢILOR – POEZIA ÎN CIFRE ŞI LITERE de NICOLAE GEORGESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/Nicolae_georgescu_viata_ca_nicolae_georgescu_1369392449.html [Corola-blog/BlogPost/344684_a_346013]
-
de la firesc Poartă sub aripi visul îngeresc, El este și ploaie, secetă și duh, Pasăre măiastră rătăcind prin văzduh. AL DOISPREZECELEA CEAS Vremea urcă în imponderabil, Păsările sub zborul cărora moleculele de aer mor Poartă tăcerea între particule, Doar mișcarea browniană în dezordinea ei Ordonează apa de ploaie Din paharul de pe masă. Cântecul mierliței pune miere în levitația Fulgului de păpădie Dus mai departe în interiorul zilei Cum orele sunt plimbate de indicatoarele ceasului Pe cadranul numerotat de cineva Ce n-a
CONTEMPORAN CU DUMNEZEU (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1424767763.html [Corola-blog/BlogPost/382731_a_384060]
-
atâția metri de publicistică și 75 de primăveri prinse la rever - să mă adresez poetului din corola celor 39 de volume de versuri cu minusculul apelativ „MAESTRE.” ȘAMANUL...așa se numește noua sa carte (a câta?!?) , apărută recent pe tarlaua browniană a producțiilor literare și actuală românească. Constat, nu surprins, că poetul și-a scos din teaca rațiunii paloșul-laser ascuns în străfundius și a pornit să decapiteze niște reali balauri, de fapt pe adevărații vinovați și inculpați pentru infracțiunea penală de
ŞAMANUL -interviu ad-hoc cu maestrul George FILIP- by http://uzp.org.ro/samanul-interviu-ad-hoc-cu-maestrul-george-filip/ [Corola-blog/BlogPost/93790_a_95082]
-
cotidian și, seara, în sens contrar, pentru ca după un simulacru de odihnă și aparentă recuperare fizică, de iluzii năclăite și vise confuze, a doua zi dimineața să o ia de la capăt. Un flux și un reflux social, de genul mișcării browniene și mă întreb câți dintre ei își mai pun seara problema dacă au câștigat măcar un centimetru, nu mai mult, în înălțarea lor spirituală. Dar cei mai mulți dintre ei, nu mai ajung la astfel de întrebări. Și nu este numai acest
PUSTNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 by http://confluente.ro/Pustnicul_ion_untaru_1332587240.html [Corola-blog/BlogPost/354695_a_356024]
-
deplin de fals mereu atingem de pragul de sus cu cele mai luminate gânduri le ciopârțim puțin câte puțin să putem intra importanți la ordinea zilei pentru simplul motiv că suntem oameni sau ființe bidimensionale cu sau fără complicații psihologice browniană și deloc controlată vizavi de frământări literare ne atingem pe estetic cauzând complexitatea nefirescului tu ai andrele? Referință Bibliografică: cine are andrele? / Dorina Șișu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 283, Anul I, 10 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
CINE ARE ANDRELE? de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cine_are_andrele_.html [Corola-blog/BlogPost/356704_a_358033]
-
comodă, la fel ca ”tweenie Spania”, care își asuma nu demult moștenirea asupririi, ne-mai-încovoindu-se însă sub ea? Ce vreau eu să subliniez este că se iese din inerție, se pune puțin stavilă risipei grandomane. Chiar dacă ne mișcăm, din păcate, destul de brownian, măcar suntem vigilenți și ageri. Iar legile încep să se ia în serios, intrând în vigoare. În facultăți, dar și în politică sunt și examene care se iau pe merit; bandiți superbogați, care se credeau imuni, sunt condamnați și execută
ROMÂNIA ÎN VIGOARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1413727140.html [Corola-blog/BlogPost/375278_a_376607]
-
înainte de toate, ”un regizor al culorii și spațiului”. Este mijlocul prin care Campurile cromatice sunt reduse la cateva culori si la un reiaj dezinvolt si ritmat de linii virile, ferme si/sau delicate si agitate aidoma unei tesaturi de traiectorii browniene, ce joaca un rol dinamic in compozitie. Descatusarea de figurativ solicita o diversificare si flexibilizare continua a tehnicilor picturale folosite, ce reclama un plus de elaborare constructiva artistul tinde să pună în operă idealul picturii totale” (Corneliu Antim - critic de
GALERIA DE ARTĂ SENSO LA ART SAFARI BUCUREŞTI 2015 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431842181.html [Corola-blog/BlogPost/344087_a_345416]
-
Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Al. Florin ȚENE Al doisprezecelea ceas Vremea urcă în imponderabil, Păsările sub zborul cărora moleculele de aer mor Poartă tăcerea între particule, Doar mișcarea browniană în dezordinea ei Ordonează apa de ploaie Din paharul de pe masă. Cântecul mierliței pune miere în levitația Fulgului de păpădie Dus mai departe în interiorul zilei Cum orele sunt plimbate de indicatoarele ceasului Pe cadranul numerotat de cineva Ce n-a
POEME DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1421914964.html [Corola-blog/BlogPost/350142_a_351471]
-
cu care a pornit în realizarea acestui proiect inedit, o explicație logică a orientării ei spre frumosul din oameni, din viață și din spațiul în care ființa ei se desfășoară într-o uimitoare mișcare, ce personal, o asemuiesc cu mișcarea browniană, pentru că ea este sensibilizată de tot și de toate dimprejurul său. Deși cartea este un mix reușit de impresii lăsate de o parte din locurile vizitate și de oamenii lor, după opinia mea, accentul cade, poate chiar voit, asupra unei
CUM M-AM ÎNSENINAT CITIND O CARTE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cum_m_am_inseninat_citind_o_carte_georgeta_resteman_1346844398.html [Corola-blog/BlogPost/343777_a_345106]
-
că dansau ritualic ca să aducă primăvara, ba că imitau Uniunea Europeană fără steluțe, ba că făceau baie într-un ibric, ba că jucau lapte gros, ba că simulau mișcarea haotică a situației albastre în care se află România sau demonstrau mișcarea browniană a particulelor, într-o lecție de fizică distractivă, și tot așa. A sosit momentul să aflăm ce făceau de-adevăratelea. Adică să aflați voi de la mine: făceau teasing pentru noul spot Dorna. Care arată așa: Mesajul, ați înțeles, e că
Iată ce făceau oamenii în albastru by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20795_a_22120]
-
și aditivi bactericizi cum ar fi nanoparticulele de argint; subproduse a căror obținere nu a fost intenționată și care îmbracă forma nanoparticulelor, acestea apărând ca rezultat al combustiei, fricțiunii cauciucurilor și al altor procese necontrolate care creează nanoaerosoli prin mișcarea browniană. Utilizarea nanoparticulelor în loțiunile solare, al căror scop este acela de a bloca radiațiile ultraviolete, poate oare cauza efecte secundare asupra sănătății? Acest lucru poate și trebuie să fie cercetat. Acțiunea catalitică a nanoaerosolilor, care sunt pretutindeni în jurul nostru, are oare
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
Mexic, Europa și Asia. In anul 1926 se căsătorește cu Margaret Engemann, și obține bursa „Guggenheim” în Europa. In această perioadă cel mai mult timp este în Göttingen Germania și Cambridge. Wiener s-a ocupat printre altele cu „mișcarea moleculară browniană”, integrala Fourier, analiza armonică, problema de calcul diferențial a lui Dirichlet și teoremele Tauber. Activatea lui depășește cadrul matematicii aplicative. Astfel caută să rezolve probleme apărute din cadrul fiziologiei, neurofiziologiei și geneticii, primește în 1933 premiul Bocher. Numele lui Wiener apare
Norbert Wiener () [Corola-website/Science/308569_a_309898]
-
decât moleculele de azot (N). În 1827, botanistul Robert Brown a folosit un microscop pentru a privi granule de praf plutind în apă și a descoperit că ele se mișcau haotic, fenomen care a devenit cunoscut sub numele de „mișcare browniană”. Acest lucru a fost considerat a fi cauzat de faptul că moleculele de apă lovesc granulele. În 1905, Albert Einstein a dovedit realitatea acestor molecule și mișcării lor prin producerea primei analize de fizică statistică a mișcării browniene. Fizicianul francez
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
de „mișcare browniană”. Acest lucru a fost considerat a fi cauzat de faptul că moleculele de apă lovesc granulele. În 1905, Albert Einstein a dovedit realitatea acestor molecule și mișcării lor prin producerea primei analize de fizică statistică a mișcării browniene. Fizicianul francez Jean Perrin s-a folosit de munca lui Einstein pentru a determina experimental masa și dimensiunile atomilor, confirmând astfel în mod concludent teoria atomică a lui Dalton. Fizicianul J. J. Thomson a măsurat masa razelor catodice, arătând că
Atom () [Corola-website/Science/297795_a_299124]
-
buretele lui Menger, curba dragon, curba lui Peano și curba Koch. Alte exemple de fractali sunt fractalul lui Lyapunov și mulțimile limită ale grupurilor Kleiniene. ii pot fi determiniști (toți cei anteriori) sau stocastici (adică nedeterminiști). De exemplu, traiectoriile mișcării browniene în plan au dimensiunea Hausdorff 2. Sistemele haotice dinamice sunt uneori asociate cu fractalii. Obiectele din spațiul fazelor dintr-un sistem dinamic pot fi fractali (vezi atractor). Obiectele din spațiul parametrilor al unei familii de sisteme pot fi de asemenea
Fractal () [Corola-website/Science/307004_a_308333]
-
Abia în 1892 a început cercetările ce aveau să-i aducă Premiul Nobel mai târziu. A avut contribuții importante în chimia organică, chimia anorganică și chimia fizică. A cercetat structura moleculară a lichidelor pure și a explicat în 1879 mișcarea browniană ca rezultat al șocurilor moleculare. A descoperit gazele nobile ( argonul, (1894), în colaborare cu Lord Rayleigh) și gazele inerte (kripton, neon, xenon, 1895), împreună cu M.V. Travers și a determinat locul lor în sistemul periodic al elementelor lui Mendeleev, a obținut
William Ramsay () [Corola-website/Science/308820_a_310149]
-
electromagnetismul, și de teoria relativității generalizate (1915) care extinde principiul relativității mișcării neuniforme, elaborând o nouă teorie a gravitației. Alte contribuții ale sale includ cosmologia relativistă, teoria capilarității, probleme clasice ale mecanicii statistice cu aplicații în mecanica cuantică, explicarea mișcării browniene a moleculelor, probabilitatea tranziției atomice, teoria cuantelor pentru gazul monoatomic, proprietățile termice ale luminii (al căror studiu a condus la elaborarea teoriei fotonice), teoria radiației (ce include emisia stimulată), teoria câmpurilor unitară și geometrizarea fizicii. Cea mai cunoscută formulă a
Albert Einstein () [Corola-website/Science/296781_a_298110]
-
determinării dimensiunilor moleculare. Dar ceea ce face ca acest an să fie un adevărat "annus mirabilis" sunt cele cinci scrieri trimise de Einstein la anuarul de fizică german "Annalen der Physik": În 19 decembrie 1905 scrie al doilea articol dedicat mișcării browniene, dar acest articol va fi publicat în ianuarie 1906. Cea de-a patra lucrare importantă publicată de Einstein în 1905, "Asupra electrodinamicii corpurilor în mișcare", conținea ceea ce avea să fie cunoscută mai târziu ca Teoria relativității restrânse, una dintre cele
Albert Einstein () [Corola-website/Science/296781_a_298110]
-
el însuși descumpănit de rezultat. Einstein, a cărui principala preocupare era să înțeleagă natura radiației electromagnetice, a urgentat ulterior dezvoltarea unei teorii care să reflecte dualismul particulă - undă al luminii. Într-unul din articolele publicate în 1905, cu titlul "Mișcarea Browniană", a făcut predicții semnificative asupra teoriei emise de botanistul englez Robert Brown privind mișcarea aleatoare a particulelor suspendate într-un fluid. Aceste previziuni au fost confirmate experimental. Forma matematică prin care teoria relativității generalizate descrie forța de gravitație o constituie
Albert Einstein () [Corola-website/Science/296781_a_298110]
-
peste presiunea atmosferică. Deoarece presiunea atmosferică la nivelul mării este de cca. 100 kPa, presiunea absolută în pneu este cca. 320 kPa. În tehnică se spune "o suprapresiune de 220 kPa". În fluide în repaus moleculele sunt în continuă mișcare browniană. Deoarece numărul de molecule este foarte mare și mișcarea lor individuală este aleatoare nu se observă nicio mișcare la nivel macroscopic. Dacă fluidul este închis într-un vas, se va constata existența unei presiuni pe pereții vasului datorită impactului moleculelor
Presiune () [Corola-website/Science/309080_a_310409]
-
Cristian Meleșteu are calitatea de a construi o frază în modul cel mai neașteptat posibil, începînd cu o idee și, în baza unei sonorități, a unei analogii ilogice sau a unui calambur schimbînd radical direcția logică a comunicării. Același traseu brownian îl au și elementele narațiunii, ceea ce duce la episoade absolut delicioase (dacă accepți necondiționat diktatul auctorial) sau la ruperi de logică cu potențial de enervare (pentru cititorul care preferă să secondeze construcția). Textele lui Cristian Meleșteu sunt ca un foc
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
și atomi. În 1827, botanistul englez Robert Brown a observat că particulele de praf din interiorul granulelor de polen plutind în apă se agită în mod constant fără vreun motiv aparent. În 1905, Albert Einstein a teoretizat că această mișcare browniană este cauzată de ciocnirile constante ale granulelor cu molecule de apă, și a dezvoltat un model matematic ipotetic pentru a descrie fenomenul. Acest model a fost validat experimental în anul 1908 de către fizicianul francez Jean Perrin, oferind astfel o validare
Teoria atomică () [Corola-website/Science/337522_a_338851]
-
existenței haosului molecular (a mișcării termice) a fost realizată în 1911 de către Louis Dunoyer prin experimentul care îi poartă numele. O dovadă indirectă a mișcării complet dezordonate a moleculelor unui gaz aflat în stare de echilibru termic o reprezintă mișcarea browniană cunoscută încă din 1827 și explicată din punct de vedere cantitativ de către Albert Einstein în 1905 prin efectul ciocnirilor întâmplătoare dintre moleculele unui fluid . În 1920, Otto Stern imaginează și realizează un experiment pentru determinarea vitezei moleculelor care a permis
Gaz perfect () [Corola-website/Science/309598_a_310927]