4,222 matches
-
Cadână cu narghilea”, „Două femei privind în revistă”, „Doamna visătoare”, „Mandolinate”, pictate de Aman. Juxtapunerile de materie picturală semitransparentă tratate aproape ca o acuarelă la cal și personaj lasă să se vadă desenul realizat cu o culoare fluidă neagră sau brună și, pe alocuri, preparația albă zgrunțuroasă realizată din praf de cretă și clei animal. Starea de calm a personajului călare poziționat în mijlocul acestui peisaj și liniștea aparentă din peisaj sunt dinamizate de pictor prin crearea efectului atmosferic sugerând mișcarea norilor
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) by http://uzp.org.ro/vindecari-miraculoase-stefan-luchian-1868-1916/ [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
alocuri cu galben de cadmiu, galben de Neapole, verde de pământ, umbră arsă și ocru roșu, alb de plumb. Roșul de la vestimentația roșiorului este vermillion cu adaosuri de oxid roșu de fier, galben de Neapole și alb de plumb, iar brunul calului este realizat cu oxid roșu de fier combinat cu umbră arsă și ocru roșu. Accentele sunt realizate cu brunuri și negruri provenite din oxizi de fier și mangan. Cu această nouă viziune picturală bazată pe impresia vizuală, „Roșiorul” face
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) by http://uzp.org.ro/vindecari-miraculoase-stefan-luchian-1868-1916/ [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
pe o perioadă de ani buni față de întoarcerea de la Paris. „Flori” este o lucrare realizată în culori de ulei pe suport de mucava preparată de autor (49,6 x 70 cm), semnată în partea dreapta jos în culoare de ulei brun „Luchian” și face parte dintre lucrările din perioada 1904 - 1910. Flori cu forme și culori diferite dispuse în evantai, iar altele căzute în partea stângă a ulcelei, sunt orchestrate în armonii cromatice de tonuri variate prin juxtapuneri de alb cu
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) by http://uzp.org.ro/vindecari-miraculoase-stefan-luchian-1868-1916/ [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
de conservare curativă menite să contracareze efectele degradărilor fizice prin fixarea pastelului și înrămarea corespunzătoare (geam pentru protecție și distanțiere între geam și lucrare). „Cobzarul”, acuarelă/hârtie/carton, 47×34,3 cm, semnat „Luchian” în partea dreapta jos în laviu brun, face parte din seria de portrete ale lui Moș Nicolae Cobzarul, un bătrân din Mahalaua Dracului unde Luchian a fost nevoit să locuiască și să trăiască în sărăcie în 1905. Spre deosebire de celelalte portrete ale bătrânului realizate fie în tehnica ulei
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) by http://uzp.org.ro/vindecari-miraculoase-stefan-luchian-1868-1916/ [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
concesiune mai demult, de câtva timp mi se întorc acasă toate, gând cu gând, roibii mei înstelați în frunte și fără o copită ori fără de vedere, dar cu încă drag de mine ... Pun zilnic lângă poartă cuburi mici de zahăr brun, c-am citit eu într-o carte, că din rău ori din nebun doar cu dulce ți-l faci bun, calul, omul, gândul... Le-oi da odaia dinspre sud să-i am aproape, să-i aud, din când în când
GÂND CU GÂND de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 by http://confluente.ro/gabriela_blanariu_1470822469.html [Corola-blog/BlogPost/366616_a_367945]
-
margaretă, în partea dreaptă a lucrării, prezență subtilă, conferă o proporție justă. Artistul a încercat șă redea prin tușe largi și spontane fragilitatea florilor, în opoziție așezând tușele scurte ale fundalului. Un alt discurs plastic susține Luchian în tabloul ,,Anemone”. Brunul fondului, coborât parcă din tablourile lui Rembrandt, ocupă spațiul într-o proporție mare. Folosind complementarele roșu - verde, pictorul Ștefan Luchian dozează foarte bine culorile, creeând armonie. Dacă privim cu atenție fiecare tablou în parte, observăm că artistul a ales vase
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Florile_motiv_de_inspiraie_pentru_artitii_romni.html [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
ornamentale, prin tușe scurte și ritmice, ce pornesc de la alb până la un roz pastelat, fără a oferi însă foarte mare atenție vasului în care acestea sunt așezate. Buchetul se proiectează pe un fundal pictat în tonalități calde, de ocru și brun. Partea superioară a vasului este înconjurat de câteva pete de roșu ce sugerează o draperie. Dacă la bujori o parte a vasul a fost eliminat, în tabloul ,,Trandafiri” Nicolae Tonitza construiește o compoziție clasică, cu vasul din lut așezat pe
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Florile_motiv_de_inspiraie_pentru_artitii_romni.html [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
a buchetului este dublată compozițional de către farfuria pe care stă vasul. O altă fărâmă de viață a fost surprinsă pe pânză în ,,Natură statică cu mere”, lucrare în care pictorul Dumitru Ghiață reflectă prin cromatica savuroasă și bogat nuanțată - de la brun la albastru - căldura sufletească și emoția sa în fața subiectului. Flori specifice toamnei, în vase de lut, cărora le-a alăturat mere roșii, strălucesc prin jocul de lumini și umbre. Totul este înconjurat de frumusețea cromatică a unor țesături populare. Este
FLORILE, MOTIV DE INSPIRAŢIE PENTRU ARTIŞTII ROMÂNI de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Florile_motiv_de_inspiraie_pentru_artitii_romni.html [Corola-blog/BlogPost/349622_a_350951]
-
vileag că moșul avea obicei cât se poate de păgubos pentru sănătatea sa: ieșea pe prispă, la lumina zilei, întinzând niște ziare pe laviță, aducea cu el o cutie mare de tablă în care-și ținea rezervele strategice de tutun brun, din cel ieftin, cumpărat din târg, și se apuca să-și prepare trabuce. Rupea ziarul în fâșii înguste, presăra cu degete puțin tutun de-a lungul fâșiei de ziar, învelea cu grijă hârtia în jurul tutunului, lipea cu limba fâșia de
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1396429294.html [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
selecția necesară a textelor clasice și folosirea lor în educația creștină și distingerea formării culturale și a conținutului moral. Lucrarea Sfântului Vasile, Către tineri este prima carte grecească care s-a tradus în perioada Renașterii în limba latină de către Leonard Bruni în Florența umanistă, în anii 1470 sau 1471. La începutul secolului al XVI - lea această operă era predată la Universitatea din Paris, în cadrul „Ratio Studiorum”. În universitățile germane s-a predat pe tot parcursul secolelor XVI și XVII, ca sursă
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
chiar a făcut precizarea că este vorba despre o carte „care merită o poziție de onoare în programele noastre universitare” și Hussey declară măreț că această operă poate încă să se numească „Magna Charta a umanismului creștin[3]. De asemenea, Bruni în cartea sa „Studii și Litere” folosește omilia către tineri a Sfântului Vasile ca un manual impecabil împotriva părerii raționaliștilor contemporani, care aveau îndoială față de studierea clasicilor în școli. De fapt, E. Silvios în „Educarea tinerilor” (1445) face referire la
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
romane citite cu zece ani înainte. Asta m-a salvat de la chinul de a scrie o carte amărâtă de proză. Poezia este cu totul altceva. Se poate cânta pe o coardă de vioară. 23 ianuarie 2015 Acasă,viața. Doamna mea brună din sonete, pe care nu eu le-am scris, tace ca un al treilea luceafăr, care nu a apărut încă. Am s-o văd într-o zi, undeva, prin centrul Bucureștilor, poate îmbătrânită, poate nu, privind absentă, de ce singură? Acum
GÂNDURI DIN JURNAL (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1424456400.html [Corola-blog/BlogPost/377245_a_378574]
-
tei. Ajută și la tuse, e bun pentru sudație și în plus e calmant și sedativ. Trebuie băut încet, încet, dacă se poate fierbinte, ca să determine sudație si transpirație. Indulcit cu miere de albine de anul trecut, sau cu zahăr brun, sau melasă, face minuni. - Eu, dacă-mi permiteți, interveni un bărbat uscățiv care părea a fi un fost militar de carieră, socot că nimic nu ajută mai repede și mai bine decât un pahar de vin fiert cu scorțișoară. Ba
LEACUIRI PENTRU RĂCEALĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_schor_1487584588.html [Corola-blog/BlogPost/367069_a_368398]
-
Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1901 din 15 martie 2016 Toate Articolele Autorului Trec paparudele pe drum, Țigani făloși, mustăți stufoase, O șatra se îndrepta, lin, Spre satul mic cu case joase. Se adumbresc sub coviltir Prunci sănătoși cu pielea bruna, Un bulibașa, barbă-n brâu, Argonaut clădit din huma. E noapte... Focuri se aprind, Lângă fântână părăsita, Țiganii cântă și petrec, O dansatoare-i dezgolita. Sub versantila Luna vin, Mici spiriduși cu barbă sura, Țiganii beau rachiu din ploști, Fără
ŞATRA ( TREC ŢIGANII ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1458070613.html [Corola-blog/BlogPost/348522_a_349851]
-
Ioana Farcaș preferă să folosească multă pastă și tonuri puternice, dar și nuanțe ce reflectă liniștea. Colericul și flegmaticul din ea se întâlnesc și se regăsesc astfel, concret, dar și simbolic, atât în albul de Titian, cât și în galben, brun, roșu, albastru, verde, negru. Fie că este vorba de o natură statică, de un peisaj ori de un portret, viitoarea artistă vede fiecare tablou pe care îl realizează, ca pe o experiență hotărâtoare pentru aspirațiile ei. Zilnic, timp de trei
IOANA FARCAS A LUAT DRUMUL ARTELOR PLASTICE IN CAUTARE DE INEDIT SI PROVOCARI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Ioana_farcas_a_luat_drumul_artelor_plastice_in_cautare_de_inedit_si_provocari.html [Corola-blog/BlogPost/343180_a_344509]
-
Ioana Farcaș preferă să folosească multă pastă și tonuri puternice, dar și nuanțe ce reflectă liniștea. Colericul și flegmaticul din ea se întâlnesc și se regăsesc astfel, concret, dar și simbolic, atât în albul de Titian, cât și în galben, brun, roșu, albastru, verde, negru. Fie că este vorba de o natură statică, de un peisaj ori de un portret, viitoarea artistă vede fiecare tablou pe care îl realizează, ca pe o experiență hotărâtoare pentru aspirațiile ei. Zilnic, timp de trei
IOANA FARCAS A LUAT DRUMUL ARTELOR PLASTICE IN CAUTARE DE INEDIT SI PROVOCARI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Ioana_farcas_a_luat_drumul_artelor_plastice_in_cautare_de_inedit_si_provocari.html [Corola-blog/BlogPost/343180_a_344509]
-
artist a unei tinere din Baia Mare înflorește. O lume în care Ioana învață să își păstreze sufletul dedicat pentru tot restul vieții, legamântului pe care l-a făcut acum. O lume unde pe paletă, după albul de Titian urmează galben, brun, roșu, albastru, verde și negru. O lume cu carton, pânză, lemn și sticlă. O lume a portretelor, a piesajelor ori a naturilor statice. O lume în care Ioana Farcaș trăiește ca pe o căsătorie, o profesie făcută din pură pasiune
IOANA FARCAS A LUAT DRUMUL ARTELOR PLASTICE IN CAUTARE DE INEDIT SI PROVOCARI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Ioana_farcas_a_luat_drumul_artelor_plastice_in_cautare_de_inedit_si_provocari.html [Corola-blog/BlogPost/343180_a_344509]
-
artist a unei tinere din Baia Mare înflorește. O lume în care Ioana învață să își păstreze sufletul dedicat pentru tot restul vieții, legamântului pe care l-a făcut acum. O lume unde pe paletă, după albul de Titian urmează galben, brun, roșu, albastru, verde și negru. O lume cu carton, pânză, lemn și sticlă. O lume a portretelor, a piesajelor ori a naturilor statice. O lume în care Ioana Farcaș trăiește ca pe o căsătorie, o profesie făcută din pură pasiune
IOANA FARCAS A LUAT DRUMUL ARTELOR PLASTICE IN CAUTARE DE INEDIT SI PROVOCARI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Ioana_farcas_a_luat_drumul_artelor_plastice_in_cautare_de_inedit_si_provocari.html [Corola-blog/BlogPost/343180_a_344509]
-
creat și mari probleme părinților deoarece micuța se născuse firavă, cât o lingură din lemn. Seceta pustiitoare din anul precedent își pusese amprenta peste tot, în ciuda faptului că părinții erau tineri, normali și sănătoși. Mama, o femeie în floarea tinereții, brună, cu părul ca tăciunele și ochi căprui de ciută speriată, strângea cu duioasă stângăcie copila la sânu-i fraged. Neliniștit, tatăl, încerca o întreagă gamă de emoții și lăcrima la gândul c-ar fi putut s-o piardă. Își ștergea pe
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
Acasa > Versuri > Visare > ÎN AȘTEPTAREA PRIMĂVERII Autor: Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 1868 din 11 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Copacii desfrunziți, cu ramurile goale, Se-nalță triști din iarba brună a iernii, Se unduiesc în adieri de vânt domoale, Fac rugăciuni spre cer, ca la vecernii. Se rătăcesc prin ceața dimineții, Visând la primăvară cu-atâta așteptare, Pierduți în vălul de fum al tristeții, Suspină-n murmur, singurătatea-i doare
ÎN AȘTEPTAREA PRIMĂVERII de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1455143193.html [Corola-blog/BlogPost/342963_a_344292]
-
luni să însămânțeze o grupă de scroafe aflate în perioada optimă montei artificiale. Și-a adus aminte că mai avea pe cap și un control de la Regiune privind modul în care folosea materialul seminal repartizat și implementarea rasei ameliorate a brunei de stepă în șeptelul C.A.P.-ului. A intrat în camera de baie să se răcorească un pic la chiuvetă și, după o toaletă sumară, și-a scos tot ce avea pe ea, luându-și doar cămășuța scurtă de noapte
CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426071796.html [Corola-blog/BlogPost/343284_a_344613]
-
luase trupul, l-aruncase-n groapă, grupul. Niște câini mă ciopârțeau, nu prea dulce, mârâiau, unul Demony scuipa fiere chiar pe canapea, ah, Ionel, Ionelule, nu mai bea, pruncuțule, ai chelie, ai burtică, ești un geniu ca Mitică, altul Dreck, numit și Brun o căuta pe Hilda-n drum, unde-i Hilda, nu e Hilda, a plagiat-o ea pe Gilda? Aia ce venea din Cipru și s-a înecat în Tibru. Au plecat nemulțumiți câinii kapo nebeliți. Apărură maiestuoși corbii din Munții Stâncoși
MAREA HOINĂREALĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1408947171.html [Corola-blog/BlogPost/368278_a_369607]
-
Și pe străzi celebre de pustii, Ne plimbam. Plouă! Plouă! N-avem umbrelă de foc! Iar dacă am fi avut Am fi rupt-o in două. Ferestrele ne sunt comune Iar visele-n nisip Arse de soare, Arse de vânt, Brune. Eu plec în adânc, Să te caut. Am să uit de soare și vânt, Să te caut. Pe valuri de noapte eu plec, Să te caut. Fară globuri de aer, Fară cântec fară demon, cuvânt. Eu plec Sa te caut
POEME GRENA de ANDREEA CRISTINA VÎRLAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Andreea_cristina_virlan_poeme_grena_andreea_cristina_virlan_1327653837.html [Corola-blog/BlogPost/340591_a_341920]
-
cu o dantelă croșetata, iar mânecile sunt largi și pornesc direct de la guler, având întreaga suprafață acoperită cu modele realizate în punctele de broderier: toegiu, cruciu, nisipit, ș.a. Paletă cromatică este cât se poate de sobra, predominând negru, roșu, albastru, brun ”. (Ibidem). 4. ''Deși nu se încadrează în tipologia cămășilor originare a costumului popular, românesc cămașă cu platca, pătrunsa în îmbrăcămintea tarăncii încă de la începutul secolului al XX-lea, si purtată până astăzi( a doua jumătate a sec XX, n.a.)se
EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR.CIUPAGUL DIN CLISURA DUNĂRII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 by http://confluente.ro/Expozitie_de_port_popularciu_varvara_magdalena_maneanu_1394087608.html [Corola-blog/BlogPost/360285_a_361614]
-
lui Giovanni Gentile /p. 75 autor: Vavila Popovici Remember Nicolae Labiș autori: Monica Andronescu și Luisa Adela Toma /p. 78 Pagina de cronică /p. 81 Nobelul pentru literatură 2015/p. 81 autor: Magdalena Popa Buluc Pedepsiți în iubire, de Pierfranco Bruni / p. 83 autor: Ștefan Damian Marin Ifrim și noua lumină a ființării sale /p. 84 autor: Teodor Gh. Cristea Georgia Miculescu - Lirism în înțeles superior /p. 89 autor: Maria Diana Popescu David Grossman - Despre cărți, politică și apatie /p. 91
SUMARUL REVISTEI NOMEN ARTIS... PE LUNA DECEMBRIE 2015 de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1449574079.html [Corola-blog/BlogPost/342662_a_343991]