62 matches
-
de recuperare (concentrică, excentrică, izometrică); 3) elementele declanșatoare ale unui stimul senzorial, cu scopul de facilitare sau inhibare a răspunsului. Aplicarea exercițiului fizic terapeutic impune respectarea unor principii care asigură eficiența acestuia: a) exercițiul trebuie executat lent, ritmic și fără bruscări; b) să fie asigurate poziții de lucru stabile și sigure, care să faciliteze efortul muscular și să ofere condiții pentru refacerea capacității funcționale; c) să se acorde atenție progresivității exercițiilor, pornindu-se (lent) de la stadiile de jos ale forței musculare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
afectat, dar și durerile radiculare sau ca urmare a fisurării osului. Tratamentul vizează în primul rând calmarea durerilor din timpul puseurilor, prin administrarea de medicație antialgică și antiinflamatorie. Reeducarea funcțională se exprimă prin exerciții de intensitate moderată, executate lent, fără bruscări și cu evitarea șocurilor (sărituri, transport de greutăți etc.). Sistemul de acționare vizează în primul rând contracțiile izometrice executate din decubit ventral, dorsal și lateral, dar și în cvadrupedie. Ca metodă, se poate utiliza metoda Niederhöffer, care nu impune mobilizarea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
lui. Urmărirea, un fel de inversare de roluri cu hoțul de mașini. Trebuia să fie el, nu putea fi el, nu era logic să fie el și era logic să fie el. Gordean comportându-se ca un cititor de gânduri. Bruscarea unui homosexual jalnic. Toate secvențele se dizolvară în dorința rece de a bea ceva, care nu-i dădu pace până acasă. Danny deschise ușa și clipi nervos din cauza luminii aprinse în mod neașteptat în camera de zi. Văzu o sticlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
brutale („inspirația mi-a făcut adesea infidelități, dar a sfîrșit totdeauna prin a reveni la cămin [s.n.]. Ah, de voi pedepsi-o vreodată, ce viol!”). Poeziile lasă să se Înțeleagă altceva: o penetrație lentă, o supunere progresivă a lucrurilor. Nici o bruscare, nici un act de violentare nu se Întrevede În poemele lui Alecsandri, chiar și acolo unde e vorba de spații și de simboluri străine de imaginația lui potolită. Există, În mitologia poetică alecsandriană, o „nostalgie de lin”, un „dor gingaș de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
poetică alecsandriană, o „nostalgie de lin”, un „dor gingaș de lumină” care exclud formele mai aspre ale reprezentării. Poemul se deschide totdeauna cu o viziune calmă. Nici vorbă de viol, de un efort de stăpînire a materiei verbale sau de bruscare a lucrurilor din afară. Penetrația nu angajează niciodată la Alecsandri o tensiune a spiritului. Din cămin (care este sanctuarul, cronotropul său) imaginația se revarsă slobod și abundent spre o natură pregătită să fie cuprinsă, Îmblînzită În poem. Dacă există un
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
părinții, profesorii, colegii și Încălcarea regulilor colectivității școlare sau extrașcolare. Paleta acestor tulburări este largă, ea cuprinzînd atît modificări comportamentale mai puțin grave sub raport penal, dar supărătoare, de tipul: minciună, inconsecvență comportamentală, violență verbală, copiatul la ore, fumatul ostentativ, bruscarea celorlalți copii, În special a celor mai mici, refuzul de a saluta, diferite atitudini nonconformiste; cît și abaterile grave de la normele morale și legislația penală, cum sunt: furtul repetat, vagabondajul, actele de spargere sau tîlhărie, consumul curent de alcool sau
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
tip 5.5. se caracterizează prin interes moderat atât pentru producție, cât și pentru problemele umane. Conducătorul ce practică acest stil caută soluții de echilibrare (de compromis), obține astfel o producție acceptabilă (fără a fi însă prea mare), fără o bruscare a personalului; utilizează logica și presiunea, evită extremele, strânge sugestii de la toți subordonații, adoptă părerea majorității, încearcă să amâne, să motiveze personalul, preferă contactele individuale, familiare, apreciază reuniunile de grup, încearcă să obțină maximum de eficacitate cu minimum de conflict
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
tip 5.5. se caracterizează prin interes moderat atât pentru producție, cât și pentru problemele umane. Conducătorul ce practică acest stil caută soluții de echilibrare (de compromis), obține astfel o producție acceptabilă (fără a fi însă prea mare), fără o bruscare a personalului; utilizează logica și presiunea, evită extremele, strânge sugestii de la toți subordonații, adoptă părerea majorității, încearcă să amâne, să motiveze personalul, preferă contactele individuale, familiare, apreciază reuniunile de grup, încearcă să obțină maximum de eficacitate cu minimum de conflict
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
în decubit lateral, cu genunchiul stâng pe suprafața patului. Fig. VI.7 a, b Φ INDICAȚII METODICE: se atenționează pacientul asupra acțiunii ce urmează să fie efectuate; se răsucește capul spre direcția de întoarcere; acțiunea trebuie să fie efectuată fără bruscări, cât mai lent posibil; se solicită pacientului să-și orienteze atenția asupra mișcărilor executate de KT. Notă: priza și contrapriza sunt plasate în funcție de sensul întoarcerii, spre dreapta sau spre stânga. Întoarcerea din decubit dorsal în decubit ventral υ Pacientul: în
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
de acțiune. Cu alte cuvinte, să scoatem la lumină diateza activă. Tonul trebuie să fie... Un alt aspect important al comunicării este tonul cu care ea se face. Unul demn, politicos, înțelegător trebuie încurajat și cultivat. Orice manifestare de iritare, bruscare sau superioritate va introduce echivocul și va reduce eficiența comunicării. Totul este să controlăm tonul și să îl folosim cum se cuvine. Alte recomandări: * Eliminăm cuvintele și frazele banale sau des folosite. În sensul că", "în legătură cu" sunt cuvinte și sintagme
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și aliniamentului corpului; creșterea mobilității articulare; creșterea forței musculare; creșterea rezistenței musculare; creșterea coordonării, controlului și echilibrului; corectarea deficitului respirator; antrenamentul (reantrenarea) la efort; reducerea sensibilității. Principiile de bază ale exercițiului fizic terapeutic sunt: 1. Exercițiile se execută lent, fără bruscări, ritmic. 2. Exercițiile să se bazeze pe pozițiile de start stabile, solide, menite să faciliteze travaliul muscular. 3. Progresivitatea exercițiilor va fi lentă, de la stadiile cele mai joase de forță musculară, redoare sau incoordonare. Se trece treptat la exerciții care
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
se lămurească dacă, nu cumva, vizita celor trei ofițeri priapici la nimfomana asta de Gala nu o fi fost semnul unui nou război balcanic. Portița întocmită din scânduri groase, date cu var, înaltă de doi metri, rezistă cu dârzenie la bruscările precipitate ale lui Mircea, făcându-l să renunțe de a se mai împinge cu disperare în ea, deși voia, cu orice preț, să se trezească-odată, expulzat, irumpt și instalat în zona comercială a orașului, printre lume încălțată cu pantofi văcsuiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cu cât scopul e mai important pentru cel care-l urmărește. Consecințele atitudinilor asupra comportamentului pot fi diferite. Există patru categorii generale de comportament care pot fi descrise: apropiere pozitivă (de exemplu: atitudinea prietenoasă, de simpatie etc), apropiere negativă (atacul, bruscarea, Îmbrâncirea), evitarea negativă (repulsia ori teama) și evitarea pozitivă (de exemplu, acceptând despărțirea sau singurătatea atunci când acestea plac unei persoane dragi). Aceste categorii de comportament corespund unor categorii ipotetice de reacții afective. Scările de atitudine nu măsoară dimensiunea pozitiv-negativă. 4
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
lor „să se interpersonalizeze”, să fie în continuă interdependență și interacțiune (Mariana Caluschi, 2001, b, p. 205). În funcție de consecințele atitudinilor, comportamentul poate fi împărțit în patru categorii generale: apropiere pozitivă (de exemplu: atitudinea prietenoasă, de simpatie etc.), apropiere negativă (atac, bruscare), evitarea negativă (repulsia ori teama), eviatrea pozitivă (de exemplu acceptarea singurătății, dacă place unei persoane dragi). Astfel, în sfera comportamentului social, este inclusă o gamă foarte largă de comportamente delimitate în cadrul interacțiunii om - societate, manifestată de oameni în cadrul activității sociale
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
ei. Sub eticheta „violență" descoperim o diversitate de forme de conduită, care descriu, sub aspectul intensității, o linie continuă: la intensitatea cea mai mică, violența presupune confruntarea vizuală, poreclirea, tachinarea, ironizarea, imitarea în scop denigrator; refuzul de a acorda ajutor, bruscarea, lovirea cu diverse obiecte, pălmuirea, împingerea, aruncarea, înjunghierea și împușcarea sunt forme de intensitate crescută ale violenței. În funcței de planul de manifestare a atacului, corelat cu tipul de prejudiciu adus victimei, se poate discerne între violența fizică și violența
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
clarificat În cercetările viitoare. Totodată s-ar putea stabili care este aportul stilului de lucru al profesorului de la clasă În creșterea/reducerea conduitelor agresive. Intre intoleranță și conduite agresive s-ar putea să existe corelații, deoarece sunt comportamente precum palmele, bruscările, lovirile, ca expresii ale violenței moderate, determină o toleranță mai mare; În spațiul public Însă, ele sunt mai puțin tolerate, datorită vizibilității lor. Din păcate se poate observa că școala Însăși favorizează manifestarea conduitelor agresive. Clasa școlară reprezintă un grup
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
tip 5.5 se caracterizează prin interes moderat atât pentru producție, cât și pentru problemele umane. Conducătorul ce practică acest stil caută soluții de echilibrare (de compromis), obține astfel o producție acceptabilă (fără a fi însă prea mare), fără o bruscare a personalului; utilizează logica și presiunea, evită extremele, strânge sugestii de la toți subordonații, adoptă părerea majorității, încearcă să amâne, să motiveze personalul, preferă contactele individuale, familiare, apreciază reuniunile de grup, încearcă să obțină maximum de eficacitate cu minimum de conflict
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lui, a răcnit, l-a înjurat și l-a amenințat. Vă dau în judecată! Mașina era nou-nouță, o țineam ca pe o prințesă... ulei la timp, benzină, antigel... Gugeanu asculta și nu riposta cu nici un cuvînt. Încasa jigniri, înjurături și bruscări, total insensibil în aparență. Nepotul bătrînei răcnea la profesor ca un apucat. Cerea despăgubiri și, dacă se putea, să le primească imediat. A urmat o anchetă a procurorului, însoțit de polițiști. Dați-mi autorizația de construcție, vă rog. Nu am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aduce apa. Deja simte gustul victoriei împotriva setei. Într-adevăr, Marilu își dă picioarele jos și stă tot ghemuită. Oftează și boscorodește a nemulțumire, a revoltă. Bărbatul nici nu suflă de frică să nu se răzgîn dească. Are dreptate. Orice bruscare verbală o va răsturna cu cracii în sus pe pat. Marilu tîrîie ostentativ picioarele, geme ostentativ și oftează din toți rărunchii, tot ostentativ. Se duce mai întîi la baie. Trîntește ușa cu zgomot. Rămîne în baie și nu se aude
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mai mult de PD-iștii intrați în vârtejul fricii de a rămâne pe dinafară, ar fi o eroare cu urmări neprevăzute, ca într-un mariaj din interes. Chiar lăsând lucrurile să meargă de la sine, pe făgașul lor, fără intervenții și bruscări, fără ifose și pretenții, adică fără umflat în pene, numai cu atenția trează, victoria opoziției este foarte aproape, pentru că a ține un guvern în chingi și un Președinte strivit cu zăbala suspendării, numai a suspendării, fără să mai luăm în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
care nici nu trebuia luat în seamă... Un om normal n-ar fi procedat așa, mai cu seamă în situația lui, că și el era deținut, dacă era vorba de aia... Apoi muștruluiau și îi luau la ochi și la bruscare în baracă: Nu ți-ai făcut norma! Și mai plesnea pe câte unu’. Așa a fost Gherman... Deci erau doar lovituri cu palma, cu pumnul, nu bătea regulat? Nu, nu o bătut! N-o exagerat cum am auzit că s-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
viteze dorită, în funcție de numărul treptelor de viteze ale cutiei și de schema lor de acționare - care poate fi specifică fiecărui autovehicul. Se acționează cu mâna dreaptă, pozitionând corect mâna pe manetă, pentru a favoriza cuplarea corecta a treptelor. Nu necesită bruscare sau efort. Reclamă efectuarea de exerciții la rece, privind la început schimbătorul pentru a urmări schema sa de acționare și modul cum se mișca și apoi fără a privi schimbătorul, până la aprecierea treptei de viteză în funcție de poziția manetei. Se va
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
efectiv, poziția mâinilor este la 12 și la 6 și nu permite decât contravirarea sau revenirea. La o eventuală areciere greșită a mărimii virajului, nu mai este posibilă “strângerea” virajului, decât dacă se repoziționează mâinile pe volan și poate apărea bruscarea sau chiar pierderea controlului acestuia. 2. A doua metodă, constă în rotirea continuă și rapidă a volanului în modul următor. Pentru viraj dreapta - mâna stângă împinge volanul de la ora 9 până la ora 3, loc în care îl eliberează. Mâna dreaptă
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
răspunsul sistemului de frânare, putând exista diferențe mari de la mașină la mașină. Se vor efectua exerciții de oprire pentru a familiariza cursantul cu pedala de frână și cu modul de acționare a acesteia, pentru a frâna cât trebuie dar fără bruscarea mașinii. Acestea, se vor desfășura odată cu cele de pornire de pe loc, în poligon, sau pe un drum public mai retras, în prima sau a doua oră de conducere și vor fi repetate ulterior, având în vedere conștientizarea cursantului asupra necesității
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
Alergare ușoară 4-6 pași, cu sulița rea vitezei de deplasare * Alergarea pe ultimii * Corectarea prin exerciții de alergare cu amortizare la nivelul genunchilor și purtată deasupra umărului și intrare în pașii de aruncare. gleznelor. * Se efectuează mai mulți pași încrucișați. * Bruscarea mișcărilor din efortul final. * Ritmul ultimilor patru pași ai elanului nu sunt executați corect. Lipsa unui * Repetarea structurii pașilor de aruncare din mers, din alergare ușoară și din alergare accelerată. raport optim al acestor pași. Pasul încrucișat este executat prea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]