51 matches
-
ambițioasă, copilăroasă și, totuși, cu mult mai...adultă decât ai crede-o. Întotdeauna a fost altfel: la șase ani, când fetițele din vecini făceau colecție de păpuși Barbie, ea privea lumea de sus, din șa, și colecționa când și când bușituri. Și, cum spuneam, căluți. De jucărie și din cei adevărați. Mari, frumoși și cu personalitate. Cai pentru o campioană. Căci Vera Andress e născută să fie campioană. Când (te) paște iarba neagră Tatăl acestei domnișoare călare din fotografie (mândră de
Agenda2003-12-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280833_a_282162]
-
meargă târâș, prin ierburile și bălăriile care năpădiseră locul. Înaintau încet, atent, de-a bușilea, mai aveau puțin, se considerau ca și scăpați când, din senin, a răsunat din mai multe piepturi aceeași amenințare, Stai, stai că trag! Apoi răcnete, bușituri, tropăieli și s-au văzut înconjurați de o grupă de soldați cu lanternele și cu armele îndreptate spre ei. Ana-Cristina le simțea izbitor mirosul de transpirație, le auzea respirația șuierătoare, dar și inima bătând tare și, prin întuneric, le vedea
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
să se dea mare: fără îndoială, există acest zgomot produs probabil prin izbire, un sunet ezitant, înfundat - și cred că mama a preluat cuvântul de la zgomotul ăsta surd și sec, parcă l-a inventat: bufnetul, bufniturile - prin care denumea o bușitură produsă din cauza unei neglijențe în transportarea mobilelor, prin lovirea de un perete sau de un colț. Trebuia să mă uit la aceste „bufnituri“, care, de fapt, erau răni în sufletul mamei, iar în albumul amintirilor mele am și păstrat imaginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Molasse, ne-a ajuns și bufnetul ăsta: ceva ce nu mai putea fi recuperat, chiar dacă mama ar fi știut vreo metodă prin care să abată atenția măcar de la „bufnituri“. Tampona cu un burete mic locul, cu grijă și răbdare, deoarece bușitura îi făcea concurență lacului. O umezire prea abundentă ar fi dăunat luciului, care ar fi devenit mat în jurul adânciturii, cenușiu cum e cocleala; pe de altă parte, umezirea era necesară, ca lemnul vechi să se poată umfla. Ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
mi se părea de necrezut. Delicatețea ceremonioasă este mai neverosimilă În cazul unei atât de intense combustii ca aceea a scriitorului decât compensarea ei, măcar tainică, prin acide Rapoarte către Posteritate. Literatura Însăși se răzbună, s-ar părea, pentru atâtea bușituri, Închipuite sau reale, proiectându-și Ostașul pe soclul Judecății de Apoi, În rolul mult visat al Unicului, care Își plătește datoriile nu doar către inamici, ci, mai ales, către prietenii care nu i-au fost totdeauna deopotrivă. „Sunteți, sunteți prins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
comisia de supraveghere? întreabă el. Foarte amuzant, zice ea. Locul ăsta nu-i chiar așa de rău și tu știi asta. Haide. Hai să mergem afară. Afară nu e tocmai un loc de încredere. Mult mai sălbatic decât era înainte de bușitura lui. Ei zic că e aprilie, dar un aprilie smintit, care face o imitație destul de reușită de ianuarie. Vântul pătrunde prin haina lui, iar țeasta îi îngheață, chiar și sub căciulă. Mai nou, îi e frig la cap tot timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
lui Lee, unde am apăsat pe sonerie. A ieșit un sunet dezamăgitor de încet. Nici nu se auzea de la apartamentele vecine. Am bătut la ușă, puternic, am așteptat o vreme, după care am sunat iar, urmând un nou set de bușituri în ușă. Nimic încă. Fir’ar. Am strigat: — Domnișoară Jackson? Sunteți acasă? Mi-am auzit vocea, șocant de puternică în liniștea de acolo, cu ecou de-a lungul coridorului de marmură, până la ușile de mahon de la intrare. Nici un răspuns. Eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
se bucure de democrație, uite-i, asta le mai lipsea, casete cu Michael Jackson după care să se scălămbăie ca maimuțele pe sârmă, casete video cu Van Damme ca să-i imite figurile, zvasturile-n cap și picioarele-n gură, nasurile sângerânde, bușiturile, țestele izbite de cimentul culoarelor, pe lângă care muștruluielile părintești ale supraveghetorilor sunt niște alinturi, după cum tot alint va fi fost ce fuseseră ei până atunci, față de ce vor fi devenit cât de curând, liberi, de-acum, să-și facă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Gremlin de culoare verde aprins („verde grecesc“, după cum scria În catalog), care consuma foarte puțin. Iar Milton alergă Înapoi la Cadillac, să-l urmărească. Nu era ca o urmărire de mașini din filme. N-au fost nici viraje bruște, nici bușituri evitate la țanc. Să ne amintim totuși că era o urmărire Între un preot ortodox și un republican Între două vârste. Demarând În trombă (vorba vine) de la gara Grand Trunk și Îndreptându-se spre râu, părintele Mike și cu Milton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
se pierdea ușurel într-o hărmălaie din ce în ce mai îndepărtată se mai auzeau niște câini lătrând luminile felinarelor începeau să pâlpâie și să se rotească cu Cristos cu tot vedeam geamul nostru de la patru luminat strigam ma și Fi simțeam o primă bușitură fugeam cu pumni în cap sunetele îmi dispăreau mă trezeam în patul meu transpirat și cu lumina stinsă tovarășa de la grădiniță mă punea să spun prima poveste. Vă văd pe toți așa: așezați pe scăunele într-un semicerc (cum o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
oglindă și o repetă pentru sine. Se Întoarse destul de impasibil. Am amușinat o adiere din propriul meu mormînt, spuse el luînd cărțile. Mickey se Întoarse de Îndată Înăuntru. — Ai idee ce-i acolo? o Întrebară. Își freca mîinile Înghețate. — CÎteva bușituri deasupra căii Marylebone, după R. Și D. Cei de la Stația 39 au plecat deja. Kay Îi prinse privirea. — Crezi că Rathbone Place e-n regulă? o Întrebă ea liniștită. Mickey Își scoase haina. — Așa cred. Suflă peste degete. Cum merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
sau Îl depășise. În partea din spate a cabinei era o fereastră glisantă; Își dădu seama că Mickey se mișcă În spatele dubiței. Atentă la drumul din față, se Întoarse ușor și strigă: — În regulă? — Oarecum, răspunse Mickey. Bătrîna simte toate bușiturile. — O să fac tot ce pot, zise Kay. Se uită atent la suprafața drumului, Încercînd cu disperare să evite spărturile și gropile, pînă cînd ochii Începură s-o usture. CÎnd opri la accesul pentru tărgi al spitalului din Horseferry Road, asistenta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
suficient de Îngrijorată. Nu poți ridica greutăți? — Ce greutăți? Întrebă Viv. — Saci cu nisip, chestii dintr-astea? Nu poți sări pe loc? Viv se gîndi la diversele călătorii inconfortabile pe care le făcuse În ultimele două săptămîni: la ghionturile și bușiturile din metrou și autobuze, la treptele pe care le urca la servici. — Astea nu merg, zise ea. Nu vrea să iasă așa, știu că nu vrea. — Ai putea Înmuia cîțiva penny În apa de băut. — Asta-i o poveste de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Fiecare față din Încăpere se Întoarse către câine. Și apoi la cei patru polițiști. — Ce mama naibii? Acum toți pariorii erau În picioare. Pumni Încleștați și tatuaje. Dinți dezgoliți, mârâieli, exact ca la alsacianul lui Doug Disperatul. Se uzi o bușitură În celălalt capăt al barului și ușa din spate fu dată În lături. Simon McLeod stătea În ușă, cu enervarea de pe față schimbându-i-se treptat În mânie. — Nu vrem probleme. Logan fu nevoit să strige ca să se facă auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
eșecurile doctorului legal, Kalia fu poreclită "știuoasa" -care le știe trezindu-se unsă, de obștea colectiviștilor din Goldana, ca moașă cu mâna norocoasă. Ajunsă acasă la Nicanor Galan, Kalia trase zăvorul pe dinăuntru, se urcă pe cuptorul de unde se auzeau bușiturile din picioare ale Petroniei și nu mai lăsă să umble pe ușă decât pe baba Maranda, care ieșea la cazanul cocoțat pe pirostrii, deasupra focului de sub cireșul cel bătrân, de unde lua uncrop pentru opărit lujeri de ruscuță (să-i dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
poziția de ședere, ceilalți mocneau într-o trândăvire mohorâtă și într-o moțăială necontenită Deci în nișa cufundată în beznă, nu se auzeau decât pașii pe scară a celui trimis după apă și dedesubt doar clipocitul undelor negre și ușoarele bușituri și frecături ale buștenilor rătăcitori, iar, undeva, pe galerie și mai departe, pe direcțională, o mare tăcere De-acum, țineam o lampă de miner aprinsă permanent, fiindcă ni se cam împuținaseră chibriturile și ne temeam să nu se termine ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mea câteva zile? — BMW-ul? Sigur. Dar ... — Iar eu o voi conduce pe a ta, spuse Alex. Dar trebuie să mi-o aduci tu. Termină, Jamie. Nu mai da cu piciorul în nisip. — Ești sigură? Este o Toyota plină de bușituri. — De fapt, e exact ce-mi doream. Vino pe partea de sud-vest a lui Roxbury Park și trage în fața clădirii spaniole albe, cu o poartă din fier forjat în față. Temperamentul și educația n-o ajutau pe Alex să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
remarcat un grup de tinere americance. La Început, au apărut toate Într-un vârtej comun de strălucitoare frumusețe exotică. Procesul de diferențiere a Început când, În timpul unuia dintre dansurile mele singuratice (cu câteva secunde Înainte de a Încasa cea mai zdravănă bușitură pe care am Încasat-o vreodată pe un ring), cineva a spus ceva despre mine când treceam rotindu-mă prin apropiere și o voce feminină nazală i-a replicat „Da, nu-i așa că este fermecător?“. Mai văd și acum silueta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
pe patine cu rotile. Între el și numărul cu biciclete (despre care voi mai vorbi mai târziu) era un număr intitulat „Gala fetelor“ și, suferind cam același șoc fizic, cutremurător și umilitor, pe care l-am avut când am Încasat bușitura aceea pe ring, am recunoscut domnișoarele mele americance În ghirlanda de „fete“ Înlănțuite unele de celelalte, cu voci ascuțite și lipsite de rușine, unduindu-se toate de la stânga la dreapta, apoi de la dreapta la stânga, ridicând simultan zece picioare identice lansate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
culoar și izbucnind în chiote demente când ne îndreptam pașii într-acolo? Într-o curte interioară, la capătul unui lung și strâmt culoar, o macara cu o mare bilă ruginie atârnată de un fel de parâmă izbea într-un turn. Bușituri surde, gemete aproape umane, de trup chinuit de lovituri grele, icnete de ins care nu vrea să țipe, se chinuie doar în dureri atroce, cu buzele încleștate, ultimă, disperată dovadă că a rămas viu și nu vrea să se lase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
singur că munca pe care o fac e importantă. I-am spus Cartea nebuniei omenești și mi-am propus să includ în ea, în cel mai simplu și mai limpede limbaj cu putință, o relatare a fiecărei gafe, a fiecărei bușituri, a fiecărei încurcături, a fiecărei tâmpenii, a fiecărei slăbiciuni și a fiecărei fapte nebunești pe care o comisesem în îndelungata și pestrița mea carieră de om. Și, când rămâneam fără povești despre mine însumi, aveam să scriu despre lucruri care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
meritase surpriza, șocul, izbitura ?... nu, nu meritați rugul, nu, nu, rămâneți șefilor și salariilor, rămâneți Ortansei, porumbeilor, am fost caraghios, neputincios, vă las în grija altora, aceiași. Rotise palma până la subțioara umedă, păroasă. Prelungi ultimul balans, clătinându-se, balans bolero bușitură, plaja clocotea. Cerul și marea în bulbul albastru al ochilor : ridicase înduioșat, milostiv, fără grabă, fără frică, înlăcrimat, aceeași privire rănită. — Vera, eu sunt idiot ? Râdea, ochii deveniseră negri, plăcere intensă... o, intensitatea. Deci, intensitatea și râsul, râsul plăcere, prelungind
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
legătura cu anul 1954. Multe fire trebuiesc, probabil, urmărite din acel punct până În acel punct pentru a mai avea o logică anume, altfel, scoase din acest context atât de larg, poate că semnificațiile lor ar fi altele. Până și o bușitură din căruță sau o zăpadă abundentă ca cea din iarna lui 53-54 capătă alte semnificații. Ce e ilogic, Însă, e că se pornește de la un eveniment de toată lumea acceptat ca ilogic pentru ca celelalte să-și păstreze logica! Iată, spre exemplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
pe care se aruncă gunoaiele. Se văd mai multe grămezi negre din care câteva fumegând. Poate că aici se aruncă boasca fierbinte care a rămas În cazan după extragerea alcoolului. Se aud talăngi și zgomote de oi Închise În țarc. Bușituri surde, behăit de miei care și-au rătăcit mama și vor să se apuce de supt acum, pe Întuneric. Trebuie să lași În dreapta țarcul și saivanul cu cele aproape două sute de oi ale omului care e și proprietarul cazanului. Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
e o siguranță, spuse Pyles. Tabloul de siguranțe e în pivniță. Mă duc acum să mă ocup de ele. — Bravo, spuse Roddy. Dacă va reuși în misiunea lui părea deschisă îndoielii, pentru că înaintarea lui spre ușă a fost marcată de bușituri, bubuituri, lovituri și clinchete în timp ce se ciocnea de diversele mobile împrăștiate prin cameră. În cele din urmă reuși: ușa se întredeschide, apoi se închise și auziră ecoul pașilor lui tot mai departe, în timp ce mergea șovăielnic pe pardoseala de piatră. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]