132 matches
-
apă, deoarece se crede că sufletele celor răposați vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac și-și udă gura cu apă. În Ajunul Crăciunului nu e bine să te bați nici măcar în glumă cu cineva, căci faci buboaie peste an. În unele sate maramureșene se zice că¬i blestemată femeia care nu pune de Crăciun pe masă față de masă cu ciucălăi și pe pat perne cu fețe tărcate. Bătrânii povestesc că aluatul frământat de Crăciun e bun de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
strigoii și moroii. Lunea să nu dea cineva bani, că toată săptămâna va da. Când cineva primește lunea bani , să se bucure, că toată săptămâna va primi. Lunea să nu se spele rufe, deoarece unul de-al casei va face buboaie. Să nu se ia lunea ouăle de la cuibar, căci va fi părăsit acel cuibar. Cine postește lunea, acela va avea noroc în viață. Cine vrea să facă o călătorie să nu plece marțea, căci e rău de moarte. Miercuri e
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
că e greu posibil mai mult. Cum să deturnezi fidelitatea bătrânilor pro PSD dusă până la fanatism ? Pen' ce ? Cum să înlături autoritatea lu Băsescu ? Și, mai ales, cum să înfrângi rezistența liberalilor, încă din ziua desemnării ? Plasturele AP-ist pe buboiul PNL ist, copt și urât mirositor prin plecarea lui Cornel Mihalache, a explodat în forma aceasta - 3,7 din 20 % înseamnă alt procent, dar nici acesta nu reprezintă simpatie sau antipatie. Scorul electoral este cu totul altceva decât autoritatea socială
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
murit, fie au părăsit localitatea, iar numeroase case erau de-a dreptul pustii. Cei care se molipsiseră mureau În general În a treia sau a patra zi și rareori se vindeca unul din douăzeci. Am văzut oameni cu umflături, cu buboaie și sânge șiroindu-le pe nas - Într-un cuvânt, am văzut tot ce-mi fusese dat să Întâlnesc În spitalul din Constantinopol. Tocmai de aceea nu mă Îndoiam că boala era una dintre cele mai violente. Într-adevăr, nu era
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fi Înfipt un pumnal În inimă. Durerea pe care o resimțeam În regiunea inghinală, febra, dar și anxietatea mea crescură cu repeziciune; cu greu am reușit să fac câțiva pași pentru a-mi examina locul dureros, unde am descoperit niște buboaie de mărimea bobului de mazăre. Cum simțeam arsuri În acea parte a trupului, m-am așezat În kajaweh, coșul de pe cămila mea, și astfel plecarăm. Următoarea stație la care trebuia să ajungem se afla la o distanță de cinci mile
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Sufixul -oi schimbă și genul substantivelor inanimate, concomitent cu dezvoltarea mutațiilor semantice sau valorilor stilistice determinate de funcția sa de sufix augmentativ. Pornind de la substantive feminine, sufixul creează substantive neutre: ladă (F.) lădoi (N.) furcă (F.) furcoi (N.) bubă (F.) buboi (N.) Trecerea la neutru este facilitată de structura fonetică a substantivelor nou create; substantivele caracterizate prin trăsătura semantică+inanimat și terminate în diftongul oi sunt toate neutre altoi, butoi, cimpoi, mușuroi, sloi, soi etc. Dintre masculinele derivate cu sufixul -an
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
apă, deoarece se crede că sufletele celor răposați vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac și-și udă gura cu apă. În Ajunul Crăciunului nu e bine să te bați nici măcar în glumă cu cineva, căci faci buboaie peste an. În unele sate maramureșene se zice că¬i blestemată femeia care nu pune de Crăciun pe masă față de masă cu ciucălăi și pe pat perne cu fețe tărcate. Bătrânii povestesc că aluatul frământat de Crăciun e bun de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
strigoii și moroii. Lunea să nu dea cineva bani, că toată săptămâna va da. Când cineva primește lunea bani , să se bucure, că toată săptămâna va primi. Lunea să nu se spele rufe, deoarece unul de-al casei va face buboaie. Să nu se ia lunea ouăle de la cuibar, căci va fi părăsit acel cuibar. Cine postește lunea, acela va avea noroc în viață. Cine vrea să facă o călătorie să nu plece marțea, căci e rău de moarte. Miercuri e
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ai acestei țări care au reprezentat, la urma urmei, bunii și adevărații gospodari ai satelor noastre. După instaurarea prin forță și șantaj a guvernului dr. Petru Groza, a început apocalipsa în mediul rural. Ultrareacționarul ziar bolșevic Scânteia, apărut ca un buboi cangrenat pe fața curată a României, începuse în special din anul 1948, deci după alungarea regelui Mihai I, o campanie extrem de virulentă împotriva tuturor celor pe care nu i-ar mai fi vrut în viață. Sloganele de genul „Moarte burghejilor
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
să servești dejunul nici măcar o picătură de apă. A urmat vacanța de vară, care avea același curs ca de fiecare dată dar am avut o mare neplăcere, călcâiul de la piciorul drept s-a infectat s-a făcut ca un buboi care a copt și a crescut în așa hal că nu puteam merge. Noi mergeam desculți toată vara, aici mă refer la toți copii din colonie inclusiv fetele. În felul acesta era logic că am călcat în ceva care a
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
endnote id="(29)"/>. Conform „textelor poporane” românești, pentru vina de a-l fi chinuit și răstignit pe Isus, „jidovii” au fost blestemați să le iasă păduchi din corp, să le putrezească „tot trupul”, să aibă „sudori mari de sânge” și „buboaie mari În cap, care se sparg”, astfel că sângele „se scurge pre păr și pre barbă” <endnote id="(19, II, p. 117)"/>. Legenda populară românească potrivit căreia, În urma actului de deicid, Maica Domnului i-ar fi blestemat pe evrei să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ți ștergi fața cu fața de masă, orbești. (Gh.F.C.) Bolnavii de stomac să bea apa cu care s-au spălat pietre roșii. (Gh.F.C.) Urciorul trece dacă-l atingi de trei ori cu fir de orz din baligă de cal. (Gh.F.C.) Buboaiele trec dacă le spurci cu murdărie de cîne alb. (Gh.F.C.) Boală lumească Cămeșa cu care o femeie a născut se leapădă, ca să nu capete copilul boală lumească. Boalărea Inima din corb, dacă o vei pune în horn să se usuce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fac vrăjmaș de mulți. în Ajunul Crăciunului se dă copiilor să mănînce bostan, ca să fie grași peste an. Seminți încolțite de vei găsi în bostan e semn de toamnă lungă. Coadă de dovleac să nu pui în foc, că faci buboaie. Cică cine fură pe lumea asta bostani pe lumea cealaltă e pus să-i ridice pe un deal; bostanii fiind mai mari și mai grei, cînd vrea 40 să puie piciorul în vîrf, îi scapă la vale; iar pleacă să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
năcăji frigurile. Cine vrea să nu aibă friguri niciodată să facă așa în toată primăvara. în fîntîna unde nu-i broască, apa nu-i bună. E mare păcat să omori broaște de fîntînă. Se crede că, dacă are cineva vreun buboi care nu vrea să spargă, apoi se ia o broască, se frînge în două și se pune încă fiind caldă și sîngerîndă pe buboi, care apoi se sparge. întru-nceput era numai apă; singur Dumnezeu și cu dracu’ umblau deasupra
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bună. E mare păcat să omori broaște de fîntînă. Se crede că, dacă are cineva vreun buboi care nu vrea să spargă, apoi se ia o broască, se frînge în două și se pune încă fiind caldă și sîngerîndă pe buboi, care apoi se sparge. întru-nceput era numai apă; singur Dumnezeu și cu dracu’ umblau deasupra. Dumnezeu i-a zis broaștei să se ducă la fundul apei și să aducă puțin pămînt. S-a întors și a spus că acolo
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Săptămîna dinaintea Paștilor], că faci bube pe cap. Pruncul să nu fie alăptat fiind mama despletită, căci capătă bube în gură. în ziua de Paști să se mănînce întîi ouă albe, căci acel care va mînca întîi roșii va face buboaie. Cînd mănînci fasole în săptămîna întîi din Postul Mare faci bube. Dacă o femeie însărcinată mănîncă borș umplut în zi de sec, copilul va avea bubușoare, cum le zic, „focuri“, și se lecuiesc cu cărbune viu pisat pe pragul ușii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe la gură. Lunea nu-i bine a umplea borșul, căci la din contra, respectiva ce face aceasta capătă bube pe trup. în ajunul Bobotezei și al Crăciunului nu-i bine să te bați, măcar din glumă, cu cineva, căci faci buboaie peste an. în ziua de Ajunul Crăciunului nu se dă cu pumnul, nici cu palma, că pe urmă cîți pumni dai, atîția buboi faci peste an, și cîte palme dai, atîtea răni faci. Cînd iei gunoiul de la vîrful măturii faci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Bobotezei și al Crăciunului nu-i bine să te bați, măcar din glumă, cu cineva, căci faci buboaie peste an. în ziua de Ajunul Crăciunului nu se dă cu pumnul, nici cu palma, că pe urmă cîți pumni dai, atîția buboi faci peste an, și cîte palme dai, atîtea răni faci. Cînd iei gunoiul de la vîrful măturii faci bube la degete. în zilele de post nu se umple borș, că la din contra, acela ce ar face aceasta ar căpăta bube
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de la vîrful măturii faci bube la degete. în zilele de post nu se umple borș, că la din contra, acela ce ar face aceasta ar căpăta bube pe trup. Să nu bați pe nimeni în ziua de ajun, că face buboaie cel pe care-l bați. Ca să scapi de bube, să nu furi ouă la Paști și în nici o zi, sau [o] să-ți sleiască cositorul. Cine va cînta în apusul soarelui va face buboaie în cap. Cînd ai vreo bubă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în ziua de ajun, că face buboaie cel pe care-l bați. Ca să scapi de bube, să nu furi ouă la Paști și în nici o zi, sau [o] să-ți sleiască cositorul. Cine va cînta în apusul soarelui va face buboaie în cap. Cînd ai vreo bubă, nu e bine să intri în vie, căci se obrintește*, și atunci mai rău te doare. La Paști, cînd ciocnesc ouăle, dacă nu dă pe cel spart celui ce l-a spart, face buboaie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
buboaie în cap. Cînd ai vreo bubă, nu e bine să intri în vie, căci se obrintește*, și atunci mai rău te doare. La Paști, cînd ciocnesc ouăle, dacă nu dă pe cel spart celui ce l-a spart, face buboaie. Cînd ai bube la încheietura gurii, să dai cu lingura și cu coada pisi cii pe acolo, că-ți trece. Să nu lăsați copiii după Crăciun să mai zică colindul, căci fac buboaie. Se crede că este de trebuință a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
spart celui ce l-a spart, face buboaie. Cînd ai bube la încheietura gurii, să dai cu lingura și cu coada pisi cii pe acolo, că-ți trece. Să nu lăsați copiii după Crăciun să mai zică colindul, căci fac buboaie. Se crede că este de trebuință a împrăștia urma ce a lăsat vreo ulcică în spuza* sobii, căci la din contra, s-ar putea căpăta buboaie pe șezut. Apa în care s-a scăldat copilul nou-născut nu se aruncă spre
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-ți trece. Să nu lăsați copiii după Crăciun să mai zică colindul, căci fac buboaie. Se crede că este de trebuință a împrăștia urma ce a lăsat vreo ulcică în spuza* sobii, căci la din contra, s-ar putea căpăta buboaie pe șezut. Apa în care s-a scăldat copilul nou-născut nu se aruncă spre sfîntul soare, ci spre miezul nopții, căci altfel copilul face bube pe corp. Să nu te uiți cînd cineva își arată buboaiele care le are, ca să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
s-ar putea căpăta buboaie pe șezut. Apa în care s-a scăldat copilul nou-născut nu se aruncă spre sfîntul soare, ci spre miezul nopții, căci altfel copilul face bube pe corp. Să nu te uiți cînd cineva își arată buboaiele care le are, ca să nu se ia de tine. Cînd îi iese cuiva un buboi, apoi să știe că are să-i iasă nouă, că buboiul are nouă vițe*. Dacă are vreo femeie sau fată niște bube pe trup, apoi se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu se aruncă spre sfîntul soare, ci spre miezul nopții, căci altfel copilul face bube pe corp. Să nu te uiți cînd cineva își arată buboaiele care le are, ca să nu se ia de tine. Cînd îi iese cuiva un buboi, apoi să știe că are să-i iasă nouă, că buboiul are nouă vițe*. Dacă are vreo femeie sau fată niște bube pe trup, apoi se vindecă spălîndu-se cu apă neîncepută, care apoi trebuie a o turna înainte de răsăritul soarelui în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]