357 matches
-
dintre noi. Chipul îmi era bine cunoscut, cu privirea lui piezișă, alunecoasă și zâmbetul disprețuitor, păstrat, indiferent de împrejurări în colțul gurii. Era surâsul celui ce se știa predestinat să izbândească în viață, afișat înaintea semenilor becisnici. Era imaginea acelui Bucșan care, la ședința cenaclului de care amintisem, aștepta, după lectura piesei sale, reacția auditorilor, cei mai mulți contrariați de maniera neconvențională a textului dramatic. Ușor panicat de insolitul situației, căutasem cu privirea chipul senin al zeiței mele încununată cu spice de aur
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
editor. Este fiul Marthei-Hélène (n. Labin) și al lui Constantin Handoca, farmaciști. După ce urmează Liceul Național din Iași (1939-1944) și Liceul „Al. Ghica” din Alexandria (1944-1947), face studii la Facultatea de Filologie a Universității din București (1947-1951), devenind profesor la Bucșani, județul Dâmbovița (1951-1955), Târgoviște (1955-1959), Pâclișa, județul Hunedoara (1959-1960) și la Liceul „D. Bolintineanu” din București (1960-1990). Debutează cu un articol în „Studii și cercetări de istorie literară și folclor” (1962). Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Albina”, „Arca”, „Argeș
HANDOCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287408_a_288737]
-
personajelor lui Shakespeare (Psihologia morbidă). Lui C. Stamati-Ciurea i se tipăresc mai multe nuvele, cu proză colaborează și V. Grigorescu-Elvir, Anton Bacalbașa, Gh. Bengescu-Dabija, V.A. Urechia. Poeții revistei sunt Cincinat Pavelescu, C. Cantilli, Ludovic Dauș, N. Burlănescu-Alin și C. Bucșan. R.Z.
ROMANIA LITERARA SI STIINŢIFICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289318_a_290647]
-
adjunct), Paul Petrescu (redactor-șef adjunct), Al. Dobre (secretar de redacție). Colegiul de redacție din 1985 are următoarea componență: Al. I. Amzulescu (redactor-șef), Ion Ilișiu și Paul Petrescu (redactori-șefi adjuncți), I. Coteanu, Al. Balaci, Tiberiu Alexandru, Pascal Bentoiu, Andrei Bucșan, Corneliu Dan Georgescu, Ion Ghinoiu, Georgeta Caludi. Din 1986 colegiul de redacție îi cuprinde pe Al. Dobre (redactor-șef), Ion Ilișiu și Paul Petrescu (redactori-șefi adjuncți), I. Coteanu, Al. Balaci, Tiberiu Alexandru, Pascal Bentoiu, Andrei Bucșan, Stanca Ciobanu, Nicolae Constantinescu
REVISTA DE ETNOGRAFIE SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
Alexandru, Pascal Bentoiu, Andrei Bucșan, Corneliu Dan Georgescu, Ion Ghinoiu, Georgeta Caludi. Din 1986 colegiul de redacție îi cuprinde pe Al. Dobre (redactor-șef), Ion Ilișiu și Paul Petrescu (redactori-șefi adjuncți), I. Coteanu, Al. Balaci, Tiberiu Alexandru, Pascal Bentoiu, Andrei Bucșan, Stanca Ciobanu, Nicolae Constantinescu, Ion Ghinoiu, M. M. Robea, Speranța Rădulescu. Din 1987 secretar responsabil de redacție este Sabina Ispas, iar între membri sunt cooptați și Ion H. Ciubotaru, Ion Cuceu, Iordan Datcu, Ion Oprișan. Din 1988 între membri figurează
REVISTA DE ETNOGRAFIE SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
unchiului soției sale, Alexandru al II-lea Mircea, și a murit - avea doar 23 de ani - la Jiliște în 1574170) sau luptând contra grupărilor adverse (banul Detco din Izvorani a stat alături de Craiovești până la sfârșit 171; marele clucer Badea din Bucșani - numele soției nu ne este cunoscut, dar a avut un fiu, pe Udriște pitarul - a murit la Șerpătești, bătându-se cu boierii aflați de partea Doamnei Chiajna 172) sau a Domnilor pe care voiau să-i înlăture de pe tron (între
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ivașco Ceparul (nepot al marelui logofăt Teodosie Rudeanu și înrudit cu Bălenii) - era mare medelnicer când a fost omorât -, cel însurat cu Slamna, fiica marelui stolnic Dumitrașcu Filipescu (îi venea, deci, cumnat lui Pană Filipescu), și marele ban Preda din Bucșani, căsătorit cu Zamfira, fiică a logofătului Dragu din Crăcani. Tot într-o luptă, cea de la Zărnești din 1690, a murit și aga Constantin Bălăceanu, ginere al lui Șerban Cantacuzino (era însurat cu Maria), și dușman înverșunat al lui Constantin Brâncoveanu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
două ori: întâi cu Ilinca și apoi cu Maria din neamul Dudeștilor (era fiica logofătului Radu Dudescu și nepoată a lui Dumitru Dudescu, fixat - pentru nereguli în „istoria financiară” a țării); știm, la fel, că marele portar Pătrașcu Urziceanu (un Bucșan), pe care oamenii Voievodului l-au spânzurat la Mănăstirea Snagov în 1680, a fost însurat cu Anghelina, fiica lui Colțea Doicescu; știm că soția vistiernicului Hrizea Karydă din Popești, mama viitorului cronicar Radu Popescu, era o Băleancă (fiica marelui ban
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
semnul întrebării. Marele stolnic Barcan din Merișani, inamic al lui Radu Mihnea (căruia îi și găsise un contracandidat în persoana lui Mihai Cămărășul, va sfârși însă, de sabie în 1611, din porunca Voievodului), a avut un fiu, pe Pătrașcu din Bucșani 252. Fiii marelui vornic Udrea din Boldești - combatant și el, împreună cu Radu de la Afumați, contra turcilor -, născuți dintr-o mamă nenumită, au ajuns și ei dregători: Barbu - mare comis, Dragomir - mare postelnic, Crăcea - mare paharnic. Urmași direcți (chiar dacă ignorăm prezența
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pământ din Negoiești), iar Doamna Ilinca, soția lui, era legată de stăpânitorii din Bucov și Mănești (C. Gane). Să adăugăm și zestrea primită de Neacșa, nevasta lui Neagoe (sau Neagoi ori Negoiță) postelnicul, din partea rudelor ei, boierii din Merișani și Bucșani. Când bunicul ei se afla pe tronul țării Românești, Domnița Marica, trăitoare la Curte, era în floarea vârstei (Ștefan D. Grecianu), iar doi ani mai târziu devenea soția (s-o socotim răspunzătoare pentru această alegere pe Stanca Brâncoveanu-Cantacuzino) lui Constantin
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cel Mare al unui profesor de istorie, Alexandru Andronic, în loc să apară în revista de specialitate pentru care fusese scris, e publicat într-o gazetă de șantaj, lucrată în aceeași tipografie. Șocat de câteva greșeli de tipar, un pirat economic, Grigore Bucșan, crede că pseudotoponimul Protar e o aluzie la o afacere necurată a sa. Pentru mușamalizarea lucrurilor, el se lansează în demersuri de mituire, de pe urma cărora, prin intervenția unei admiratoare istețe, studenta Magda Minu, profesorul profită cu inocență din plin, subvenționându
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
TRIBUNA, revista apărută la București, săptămânal, din 20 martie 1915 până în 3 iulie 1916. În 1915 se specifică: „apare sub îngrijirea unui comitet”, iar în 1916: „apare sub îngrijirea d-lor dr. Constantin Bucșan, dr. Onisifor Ghibu și Gheorghe Popp”. În articolul-program A treia „Tribuna”, redactat de Gheorghe Popp, se precizează: „Aceasta e a treia «Tribuna». Ea va fi stăpânita de unitatea unei doctrine, de claritatea unei conștiințe, de mândria unei continuități, a unei
TRIBUNA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290265_a_291594]
-
D. N. Ciotori, Ion Iosif Șchiopul, Oct. C. Tăslăuanu, Octavian Goga, Al. Cazaban, Laurian Gabor, contribuții de cultură și istorie dau G. Sima, N. I. Rusu, I. I. Șchiopul, Virgil A. Popescu, Ion Moța, Onisifor Ghibu, Gh. Popp, Emil Panaitescu, Constantin Bucșan, I. U. Soricu, Nicolae Iorga, Gh. Pădure, Ioan Stătescu, Vasile Mangra, Atanasie Popovici, G. Bogdan-Duică, Pamfil Șeicaru (un articol polemic despre Tudor Arghezi), G. Opran. Redactată la Arad și tipărită la București și Craiova, Ț. este pusă în totalitate în
TRIBUNA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290265_a_291594]
-
1959; Cezar Bolliac, București, 1962; Teatru, pref. Valeriu Râpeanu, București, 1966; Cântece și flăcări, București, 1968. Traduceri: A. Slavutschi, Povestirile lui Ivan Corobov, București, 1952 (în colaborare cu Domnica Curtoglu); A. Arbuzov, În ajun, București, 1957 (în colaborare cu Ludmila Bucșan); Vsevolod Vișnevski, Tragedia optimistă, pref. Horia Deleanu, București, 1957 (în colaborare cu Svetlana Marosin); Ciju Su-Cen, Cincisprezece mii de monezi, București, 1958 (în colaborare cu S. Balter); P. Malearevschi, Pasărea de piatră, București, 1959 (în colaborare cu Ludmila Bucșan); Romain
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
Ludmila Bucșan); Vsevolod Vișnevski, Tragedia optimistă, pref. Horia Deleanu, București, 1957 (în colaborare cu Svetlana Marosin); Ciju Su-Cen, Cincisprezece mii de monezi, București, 1958 (în colaborare cu S. Balter); P. Malearevschi, Pasărea de piatră, București, 1959 (în colaborare cu Ludmila Bucșan); Romain Rolland, 14 iulie, în Teatrul revoluției, pref. Ion Ianoși, București, 1966. Repere bibliografice: Dragoș Vrânceanu, „În halat și papuci”, CRE, 1933, 1 964; Mihail Sevastos, „În halat și papuci”, ADV, 1933, 15 197; Pompiliu Constantinescu, „Constanța”, VRA, 1936, 431
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
, Cincinat (20.X.1872, Risipiți, azi Milcovul, j. Vrancea - 30.XI.1934, Brașov), poet. Este fiul Paulinei (n. Bucșan) și al lui Ion Pavelescu, inginer. Între 1883 și 1891 urmează Gimnaziul „Dimitrie Cantemir” și Liceul „Sf. Sava” din București. Pe când era încă elev, semnând cu pseudonimul P. C. de la Milcov, a debutat cu poezia Visuri triste în „Biblioteca familiei
PAVELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
Voința Craiovei”, „Ritmul vremii” ș.a. Mai ales înainte de 1900 traduce versuri de La Fontaine, Jean Richepin, François Coppée, Heine ș.a., precum și un roman, Roza din Grenada de Jean Rameau, tipărit în foiletonul ziarului „Țara” (1894). A mai semnat Anonimul mijlociu, C. Bucșan, Cinci-Natus, P. Cincinat de la Milcov, De la Milcov, Excelsior, Marțial, Petron, Un anonim pauper, Ion și Cincinat (împreună cu I.L. Caragiale) ș.a. Este unul din inițiatorii, în 1908, ai Societății Scriitorilor Români. La propunerea lui Octavian Goga, în 1927 i se decernează
PAVELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
Roaita, Constantă 665. Bercovici Max, 6 apartamente, București, str. Pictor Luchian 18; str. Smardan 21. 666. Baleanu Ecaterina, 3 apartamente, București, str. Wilson 15. 667. Braiescu C-tin, 2 apartamente, București, str. Viitorului 59; str. Puțul cu Plopi 4. 668. Bucșan V. Ion, 4 apartamente, București, str. Aurel Vlaicu 79. 669. Botez Cecilia, 3 apartamente, București, str. V. Alexandri 16, str. V. Lascăr 114. 670. Branzescu C-tin, 2 apartamente, București, str. Română 7; str. Filiti 6. 671. Banescu Eugenia, 7
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Busolei 5. 834. Bichis Vasile, 4 apartamente, București, str. Răspîntiilor 29, str. Viitor 141. 835. Bercheret Alexandrina, 8 apartamente, București, str. Ghica Tei 87, str. Comorei 38. 836. Berlescu Alexandru, 4 apartamente, București Băneasa, str. I. Gh. Ducă 49. 837. Bucșan Ileana, 3 apartamente, București, str. Sofia 10. 838. Brayer Renee, 3 apartamente, București, B-dul Republicii 65. 839. Brătescu I. Dumitru, 13 apartamente, București, str. M. Eminescu 200. 840. Boc. I. Vasile, 4 apartamente, București, str. Maior Sutu 2A. 841. Botez
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
PAVELESCU, Ion I. (1889, București - 29.I.1924, Râmnicu Sărat), poet și epigramist. Frate cu poetul Cincinat Pavelescu, P. era fiul Paulinei (n. Bucșan) și al lui Ion Pavelescu, inginer. Fire liniștită, a dus un trai mai degrabă retras, cu discrete manifestări în viața publică. Șef de cabinet la Ministerul Instrucțiunii Publice și al Cultelor (1911), evita să iasă în lume, deși, cu șarmul
PAVELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
ridică pleoapele cu sfială. Tudorița se ridică și-și petrecu prietinul pe dindos, până în hudiță; apoi îndată se întoarse râzând, vorbind: — Ce stai, dragă, așa? Până acu nu l-ai văzut niciodată? — Nu, nu-l cunosc... Cum îl chiamă? —Ștefan Bucșan... —Aista-i Ștefan Bucșan, băietul lui Vartolomei? Eu l-am cunoscut, când învăța la școală... Băieții noștri se temeau tare de el... îi alunga până-n ulița noastră... Pe urmă s-a dus de pe-aici... Acu nu-l mai cunoșteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Tudorița se ridică și-și petrecu prietinul pe dindos, până în hudiță; apoi îndată se întoarse râzând, vorbind: — Ce stai, dragă, așa? Până acu nu l-ai văzut niciodată? — Nu, nu-l cunosc... Cum îl chiamă? —Ștefan Bucșan... —Aista-i Ștefan Bucșan, băietul lui Vartolomei? Eu l-am cunoscut, când învăța la școală... Băieții noștri se temeau tare de el... îi alunga până-n ulița noastră... Pe urmă s-a dus de pe-aici... Acu nu-l mai cunoșteam... El e?... Da, el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
slab, cu pielea obrazului roșie și tăbăcită, sta culcat în colțu-i obișnuit, lângă sobă, pe când Rifca scărmăna pene de gâscă în mijlocul casei, Haia se gândea la descoperirea pe care o făcuse. Căuta să-și aducă aminte de înfățișarea lui Ștefan Bucșan, de șoaptele Tudoriței, de mărturisirea primită - și se gândea, tot așa tulburată ca și-n vremea când prietina ei îi cetea istoriile cele jalnice de dragoste. „Trebuie să fie fericită Tudorița...“ se gândea ea închizând ochii pe jumătate. Ce dai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
spun... Ți-am spus tot, că mi-e drag... că ne vedem câteodată, că tata nu știe nimic... Altceva ce să-ți mai spun?... Totuși, în frânturi de fraze, începu să-i facă iarăși mărturisiri: de când îl cunoaște pe Ștefan Bucșan, cum s-au întâlnit întăi, care a fost cea dintăi vorbă a lui, cum a zâmbit el și ea a înțeles iubirea lui; și Haia asculta cu ochii pe jumătate închiși, strecurând printre gene o lumină de dorinți deșteptate, ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
se năcăjea în mijlocul odăii, clipocind de somn. O întrebă cu glas obosit: Unde-ai fost, Haie? Da’ ce, azi e zi de sărbătoare?... Haia nu răspunse; începu să se dezbrace încet; apoi se ghemui într-un colț. IIItc "III" Ștefan Bucșan, băiatul vestitului Vartolomei, avea în ochii lui negri grămădite parcă focuri de patimi. Cu greutate mare, ca într-o cușcă, își făcea munca de practicant la judecătoria târgului. Privea pieziș spre țăranii care intrau sfioși în grefă, lăsându-și căciula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]