46 matches
-
moșii și strămoșii lor au fost răzeși pomeniți în uricele lui Alexandru cel Bun, Petru Aron și Ștefan cel Mare, cu o viață plină de zguduiri războinice, așa cum arată uricul 1456, octombrie 18, cậnd Ștefan Voievod întărește lui Muranciu satul Bucșești și Cernu, cumpărat cu 68 zloți tătărăști de la Patrașcu-Voievod, unchiul acestuia. Se arată hotarul pậnă la gura Pậrậului Frența în sus, la o dumbravă ce este “în vậrful dealului unde s-a împlinit la fậntậna lui Nanu”. Nu știu de ce
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
se făcuse cadou o mașină de lux, pentru apropiatul bacalaureat, pe care-l avea în curând de dat era un mare patron. S-a lansat și îmbogățit după 1989. avea acum o duzină de plăcintării și cofetării. Era un cineva. Bucșit de relații. Câștigase și cea mai grasă dintre licitații activitatea de curățenie, de salubrizare a orașului. El, babacul, a acționat, deopotrivă, atât la poliție, cât și la justiție și a rezolvat totul fiind înarmat cu ... iarba fiarelor, adică, așa cum se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
zi, dis-de-dimineață. Trezit în cap cu zorile, Bursucul Trei-Coițe năvălește în vizuina Iepurelui Alb și Pufos. Văgăuna aceluia se găsea nu departe de a sa, pitită la poalele unei movilițe încărcate de vegetație arborescentă pitică și de pungi de plasic bucșite cu resturi menajere, în zona mărginașă dinspre bariera Oborului de animale al orașului, pe o parcelă rămasă nedefrișată, dintr-un petic de pădure mai vechi, parcelă brăzdată de șanțuri și de mușuroaie, într-un loc îndeobște numit peiorativ, de către cetățenii
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
spunea „moș Tăutu”. În penuria de specialiști de după război, acest învățător a ajuns profesor la Liceul Național fiind totodată director de internat. Cariera și-a încheiat-o ca îndrumător la Casa pionierilor. Simple, înfățișarea și intelectul lui Dumitru Tăutu erau bucșite de-o moralitate ghidată de tot felul de principii. La fel de otova, acestea priveau comportamentul semenilor săi: lui moș Tăutu nu-i plăceau vorbele triviale și nici scuipatul pe jos; elevii trebuiau să fie ordonați și să aibă șervețele de hârtie
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
mini-sintezelor și acuratețea încărcăturii de informație. Or s-o facă, sper, specialiștii, deși simplul interes științific, fără a fi dublat de alte mobiluri, mai lumești, nu prea cred că-i de-ajuns pentru a parcurge și comenta sutele de pagini bucșite de erudiție multidisciplinară. Din postura nespecialistului, aș putea, mai întâi, remarca senzația de exhaustivitate ce ți-o lasă Dicționarul pășcănean, ca și impresia generală că, în pofida extinderii și adâncirii investigațiilor, creerul continuă să-și păstreze o bună parte din tradiționala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în spatele geamului de cristal, în spațiul aproape obscur, farmaciștii țin captiv câte un suflet de om; da, așa credeam și asta ne speria atât de tare, încât doar din ochi îndrăzneam să comunicăm această grozăvie. De aceea, cu toate că farmaciile erau bucșite de tuburi și sticluțe colorate, nu prea îndrăzneam să ne ducem la farmacie. Astăzi nu mai cred în această poveste. Am pierdut candoarea, dar nu am nici curajul de a ajunge la gradul necesar de obtuzitate. Poate că în vechile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de doc, scurți, descolorați de soare, și sandale fără șosete. Are genunchii juliți. îi simt genunchii juliți, undeva în ființa mea. E bronzat ici și colo, cum sunt bronzați băieții, vara, când joacă fotbal pe stradă. Buzunarele pantalonilor îi sunt bucșite cu obiecte băiețești, din care identific o crăcană de praștie. Mi-amintesc senzația praștiei, strânsă în mâna stângă, cu degetele mâinii drepte înmănuncheate ca să tragă de gumă. Trăgeam cu praștia, amândoi, el mult mai bine ca mine, lovea vrabia în
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
cu surprize, ba și franjuri de-ale tale pe deasupra, hm!, de chichiri-michiri... A scrie e o treabă păguboasă, o muncă de zădar, un efort cu fîs și harcea-parcea? Zi-i cum vrei, dar pricepe, omule! că prejudecățile, fantasmagoriile cu poeți bucșiți de micșunele-n bidinele, prozatori tumultuoși, vînjoși (primul, al doilea, al treilea tom etc.), critici infatigabili, eseiști nonstop, mă rog, părerea că "ăștia", adică, scuză-mă, scuză-mă, scriitorii ar fi niște fluieră fluturi divini e fumată pîn'la chiștoc
Fluturii au meserie (Scuză-mă, scuză-mă...) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14674_a_15999]
-
dă într-o curte interioară, pavată cu pietre de râu, care dispare sub frânghii cu rufe colorate. La catul clădirii urcă un păienjeniș de scări exterioare, acoperite cu o șandrama din scândură vopsită în care sunt tăiate gemulețe. În încăperile bucșite de ploșniți veșnic se aud certuri și gălăgie de copii. O mulțime amestecată, ovrei și mahalagii, umplea ulița care, strânsă între vechi zidiri, ocrotea viermătul omenesc. Negustori galițieni ridicaseră de-a lungul ei urâte clădiri galbene, cu scări către foișoarele
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
cum într-o zi, mergând cu tramvaiul, îl vede pe tovarășu' Perju urcând grăbit, în stația din fața redacției: „Nu voia să-l prindă ora 14 pe drum, ora lui de somn zilnic.” Se caută prin buzunare, deschide tacticos servieta diplomat, bucșită cu pipe, pachețele și cutioare de tutun, dar nu găsește nici un bilet. Atunci înalță capul, își rotește ochii larg, fără a privi pe cineva anume, și spune cu un zâmbet de circumstanță: „Măi, oameni buni! Cine are un bilet pentru
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
de cutreier muzeistic pe zi. De data asta ne-am lăsat îmbătați de seria Rembrandt și de cei trei sublimi Vermeer de la Rijksmuseum, frumuseți pe care ni le doream sub ochi încă de la 20 de ani, pe când Ioan Alexandru venea bucșit de albume somptuoase la cursurile „Eminescu“, învățându ne rostul umbrei pentru lumină, magia chipului ca icoană și sacralitatea gesturilor domestice, odată cu ardoarea așteptării revelației, subli mul nunții și liniștea dăruirii de sine ca împlinire. Firește că am poposit apoi la
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
agresiv. De ce credeți că v-am povestit despre acești doi Tarzani ai noștri? Erau vremuri aspre și câinii noștri erau pe măsura vremurilor. Pe atunci oamenii din mahalaua noastră, și cred că nu numai ei, mergeau la moară cu căruța bucșită de saci cu boabe de porumb sau de grîu, măcinau și veneau acasă ușor chercheliți, dar mulțumiți și veseli, făceau datorii la brutărie, măcelărie, pescărie, la prăvăliile de mărunțișuri de tot felul, crâșmele nu făceau excepție, și la salar plăteau
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
călimări cu cerneală albastră, fluidă, într-însa cu limbi pofticioase să lingă hârtiile dalbe. Tocul cu rezervor de cauciuc mi l-am umplut cu osârdie. Foaia de dictando, ruptă bezmetic dintr-un vechi registru comercial, întinsă-i, pe masa mea bucșită de hărți, și globuri terestre, și sextane, și busole de aur, tolonită-i cu supușenie și evlavie dulce. Cafeaua fierbinte, nealintată de zahăr sau lapte, îmbibată cu mirodenii afrodiziace, izbește statornic în malul ceștii de teracotă. Iar zațul e hărăzit, mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
Când intri, simți mirosul plăcut de mangal. Pereții și băncile sunt acoperite de funingine și curând te trezesti și tu la fel. Dogoarea este formidabilă. Sudoarea ți se prelinge pe trup râuri-râuri. — Lăsând dare în funingine. — Întocmai. Toți scriitorii stăteau bucșiți în cabană aia, cu soldurile lipite unul de celălalt, arătând că niște sălbatici vopsiți în culorile războiului și mirosind ca niște costițe afumate. Erau bărbați și femei laolaltă? — Nu. Finlandezii erau surprinzător de pudibonzi pe tema asta. Nu tocmai cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
provocându-i vreun dezacord! Nu, câtuși de puțin: el se prăvăli pe omătul moale, începând să sforăie, încă înainte de a fi aterizat, lungit la orizontală, în culcușu-i de voiajor. Sforăind avan, își strivea, în strânsoare de menghine, la piept, maleta-diplomat, bucșită de milioanele de lei vechi, ce-i condiționau viitorul lui de pelerin. Holbându-și în beznă ochii seci, cu privire tulbure, lipsită de orice pătrundere, Mesalina, pe care copii nemiloși o hărțuiau pe străzi poreclind-o în cor Slănina cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mei, de-a lungul apei Zeletinului, încă de la Ștefan Vidră, primul meu străbun, un boiernaș, doamnă Loredana, nu prea știu despre el, prin toată Răchitoasa de alături, prin Vatra Satului, prin Oprișeștii de Sus și Gunoaia, prin Dealul și Valea Bucșii - până la Podu Turcului - adică pământ, pași, pălmi, cum se zicea odată -, pe acolo pe la noi, moldovenii vechi, se zice că o femeie trebuie să fie albă, grasă și frumoasă, vedeți, trebuie să fie întâi albă, apoi grasă, de-abia după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
eu aproape cerându-mi scuze. — A, nu! Astea nu sunt bune deloc! Așteaptă să mergi la alea de-afară! Francie s-a tras mai aproape de mine și a continuat să ciripească: —E plin de tipi. Plin! DA e o chestie bucșită de bărbați. Nici unul nu are peste treizeci de ani și toți sunt înnebuniți după îmbrățișări. Poți să alegi. AA nu e nici pe departe la fel de mișto. Sunt prea multe femei și boșorogi. Până atunci, întâlnirile DA nu mă impresionaseră prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
spre delegat; se privesc; delegatul privește spre familie și Mihai face și el un pas spre delegatul care, însă, îi abandonează punînd rezoluția pe masă; se îndreaptă spre ieșire, apoi se oprește) V-am adus și corespondența... Cutia poștală era bucșită... (lasă un maldăr de plicuri și cîteva ziare; se instalează un moment în care fiecare îl privește pe fiecare) Mihai: Ei, sper că acum ați înțeles ce aveți de făcut. Trebuie să plecați. Așa scrie în rezoluție... Vreți s-o
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Magiresti 8. Beresti-Tazlau │ 67. Măgura 9. Berzunti │ 68. Mărăști 10. Birsanesti │ 69. Mărgineni 11. Blaga │ 70. Mînăstirea Casin 12. Blagesti │ 71. Negri 13. Bogdănești │ 72. Nicolae Bălcescu 14. Bratila │ 73. Odobesti 15. Brusturoasa │ 74. Oniscani 16. Buciumi │ 75. Orbeni 17. Bucșești │ 78. Palanca 18. Buda │ 77. Parava 19. Buhaci │ 78. Parincea 20. Burdusaci │ 79. Pancesti 21. Casin │ 80. Petresti 22. Cabesti │ 81. Pincesti 23. Caiuti │ 82. Pirgaresti 24. Chetris │ 83. Pîrjol 25. Cirligi │ 84. Plopana 26. Cleja │ 85. Podu Turcului 27
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
oi cârpi!”); la teatru, nu se dumirește cum de nu curg luminile din policandre. Și iarăși se înnegurează horinceanul dinaintea statuii lui „conu Lascăr”, Lascăr Catargiu, boier din alte vremuri, căruia tare i s-ar plânge de „mișelia” din țară. Bucșit de resentimente, bombănitorul unchiaș, cu toată trena lui de pitoresc, nu e neapărat un erou simpatic. Nuvela Rătăcirea din Stoborăni prevestește romanul Răscoala al lui Liviu Rebreanu. G. Călinescu o consideră chiar „un strălucit izvor”. E o narațiune vie, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
Vrănești Vulpești -Buzoiești Vulturești-HĂNești Zămești-Mălureni JUDEȚUL BACĂU Buruieniș Albele Balca Agas Andriesesti Cosnea Antohesti Beresti Tulau Ardeoani Asau Răchitiș Apa-Asau Bibiresti Bahna Barați Arini Boiștea Balaneasa Blagesti Bacioiu Bosoteni Barsanesti Bogdan Votia �� Bahnaseni Bratesti Beresti-Bistrita Bogdănești- Traian Baimac Brusturoasa Bijghir Bucșești Balanesti Capătă Blidari Buda-Blagesti Balcani Cetățuia Boanta Buhoci Balciuneasa Chiticeni Bogată Casin Balotești Ciucani Bogdana Cornățel Bama Climesti Bogdănești Cornet Bamesti Cotofanesti Bolatau Crihan Bancă Cuchinis Bratila Fantanele-Hemeiusi Bărboasa Cucuieti-Dofteana Buchila Faraoani Barcana Damienești Buciumi Filipești Bartasesti Dragusani Buhocel Galbeni-Filipesti
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]