56 matches
-
Stana de Vale (linia ferată Cluj-Napoca — Oradea) se urmează drumul carosabil de-a lungul Văii Iadului până la Consiliul local al comunei Bulz, iar de aici la peșteră, sau din șoseaua Cluj-Napoca — Oradea (D.N. 1, km 565) se deviază în satul Bucea spre sud și se urmează drumul carosabil ce duce la stațiunea climaterica Stana de Vale, până la Consiliul local din comuna Bulz. Despre existența și interesul turistic al acestei peșteri se amintește încă în literatura de la sfârșitul secolului al XIX-lea
Peștera cu apă de la Bulz () [Corola-website/Science/314036_a_315365]
-
Cred că disensiunile au venit pe fondul neîncrederii unor persoane în capacitatea celorlalți de a fi sinceri și loiali proiectului inițial. Era un proiect inedit pentru toți și am învățat făcând. Bine, îmi aduc aminte că, în 2010, după ce Corina Bucea a câștigat bursa Gabriela Tudor pentru tineri manageri culturali, care consta într-un training la Londra, Daria Dumitrescu a contestat calitatea de manager a Fabricii de Pensule în virtutea căreia primise bursa. Corina lucrase deja extrem de mult pentru Fabrica (ca număr
Un model fracturat. Falimentul aparenței. Federația Fabrica de Pensule () [Corola-website/Science/296082_a_297411]
-
dacii liberi și provincia imperială precum și existența unui drum comercial în antichitate pe valea Crișului Repede. Unii istoriografi situează granița de vest a Daciei Romane la Tisa susținând că, pe valea Crișului Repede ar exista urme de castre romane la Bucea, Șuncuiuș, Vadul Crișului. Cel mai bine păstrat, până în zilele noastre este castrul roman de la Bologa de lângă Huedin. Existența și continuitatea folosirii drumului de pe valea Crișului Repede ce lega Câmpia Tisei cu Transilvania este confirmată de urmele descoperirilor arheologice de la Șuncuiuș
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
fost realizată pictura sau alte informații, dar trebuie amintit faptul că același zugrav a pictat biserici în mai multe zone ale Transilvaniei, din Hunedoara unde a pictat biserica de lemn din Sulighete, în bazinul Crișului Repede - biserica de lemn din Bucea, la anul 1880, biserica de lemn din Valea Crișului în anul 1876, biserica de lemn din Hotar în anul 1881 și biserica de lemn din Remeți în anul 1879, și până în Maramureș, unde pictează biserica de lemn din Botiza în
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]
-
cădere de 2,6 % până la vărsare. Acesta își culege apele de pe versantul vestic al Vlădesei în condițiile unei umidități deosebit de bogate (800 - 1200 l/m2) ne putem face o imagine asupra potențialului hidroenergetic. Crișul Repede părăsește Depresiunea Ciucea - Negreni la Bucea, unde râul pătrunde în defileul format între masivul Plopișului pe dreapta și Culmea Scomset - Dealul Mare din stânga. Imediat în aval de defileu, Crișul Repede primește cel de-al doilea afluent important Iadul, cu o lungime de 46 km. Imediat după
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
Negreni (în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Bucea, Negreni (reședința) și Prelucele. Comuna Negreni este situată în partea de vest a județului Cluj, la o distanță de 76 km față de municipiul Cluj-Napoca și la 64 km față de municipiul Oradea. Așezată pe drumul național DN 1 și european E
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
râului Crișul Repede, cu casele înșiruite în luncă sau împrăștiate pe pantele mai domoale ce coboară la nord de Vârful Vlădeasa și la sud de Munții Meseș și Plopiș, comuna este în mare parte răsfirată, fiind formată din satele: Negreni, Bucea și Prelucele. Pe lângă acestea, mai are 33 de crânguri sau cătune. Clasificarea după fizionomie: sate de tip adunate pe vale cu aureolă de risipire pe versanți. Suprafața este de 6.562 ha (65,62 kmp). Comuna este amplasată între Muntii
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
Apoi, apar informații despre căpitanul Egermann, care alături de 44 de pedestrași și 60 de luptători călare a fost trimis, din cadrul subunității militare austriece din Negreni, spre Sâncrai cu scopul de a opri cu orice preț ieșirea răsculaților din Munții Apuseni. Bucea este menționată pentru prima oară în documente în anul 1828, iar satul Prelucele abia în anul 1856. La sfârșitul secolului al XIX-lea, ocupația de bază a localnicilor este agricultura și creșterea animalelor. Documentele atestă că în acea vreme erau
Comuna Negreni, Cluj () [Corola-website/Science/300343_a_301672]
-
(n. 1 noiembrie 1958, Bucea, jud. Cluj, Transilvania, România) este un pictor contemporan român. s-a născut la 1 noiembrie 1958 în satul Bucea județul Cluj. A urmat primele trei clase în sat, apoi clasa a-IV-a și a-V-a la școala de artă din
Gheorghe Ilea () [Corola-website/Science/337407_a_338736]
-
(n. 1 noiembrie 1958, Bucea, jud. Cluj, Transilvania, România) este un pictor contemporan român. s-a născut la 1 noiembrie 1958 în satul Bucea județul Cluj. A urmat primele trei clase în sat, apoi clasa a-IV-a și a-V-a la școala de artă din Oradea, iar din calasa a-VI-a până în clasa a-X-a a făcut Școală de Artă și Liceul de Arte
Gheorghe Ilea () [Corola-website/Science/337407_a_338736]
-
Livia și au doi copii pe Oana Maria în anul 1986 și pe Daniel în anul 1987. În anul 1987 câștiga Bura U.A.P. din România cu zece lucrări reprezentând în general naturi statice. Concediile le petrece cu familia la Bucea unde își ajuta mama la muncile agricole. Cunoscând bine viața satului în anul 1994 realizează acțiunea „Grămadă de gunoi” care a fost premiată la expoziția „010101” de la București inițiată și organizată de Centrul SOROS pentru Artă Contemporană. Tot legat de
Gheorghe Ilea () [Corola-website/Science/337407_a_338736]
-
catalogului care însoția expoziția. Acolo a văzut lucrări de: Willem de Kooning, Helen Frankenthaler, Robert Rauschenberg, Andy Warhol, Jasper Johns, Jackson Pollock, Frank Stella, George Segal, David Smith și Louise Nevelson. Acțiunea a avut loc în anul 1994 în satul Bucea și a făcut parte din proiectul „010101” inițiat și finanțat de Centrul SOROS pentru Artă Contemporană București, prezentat la Muzeul Țăranului Român. Artistul stând în picioare, a fost acoperit cu gunoi de grajd sub forma unui con. Acțiunea a fost
Gheorghe Ilea () [Corola-website/Science/337407_a_338736]
-
gunoi de grajd sub forma unui con. Acțiunea a fost documentata foto și video. Lucrarea "Sura" este compusă din zece panouri de pânză dispuse pe două rânduri care împreună redau în mărime naturală (300/600 cm) peretele surii din satul Bucea. A fost pictată la fața locului în anul 1998. Lucrarea "Păușa" reda în mărime naturală peretele exterior al bisericii de lemn din satul Păușa, partea de Sud, Sud-Est, Est și Nord-Est. Este alcătuită dintr-o succesiune de unsprezece pânze, având
Gheorghe Ilea () [Corola-website/Science/337407_a_338736]
-
afla pe dealul din fața morii, deal care ulterior a fost tăiat și prezintă o groapă mare. În jurul bisericii ar fi fost și morminte, ale căror oseminte au fost aduse la suprafață în momentul în care dealul a fost tăiat. Ana Bucea, născută Dușe, în anul 1866 și decedată în anul 1964 spunea că accesul la biserică se făcea prin trei locuri: primul drum era din strada principală pe o străduță, al doilea drum de acces prin drumul Ocnei iar al treilea
Biserica de lemn din Șura Mare () [Corola-website/Science/318151_a_319480]
-
din Nicula a fost un zugrav itinerant de biserici și iconar, care a lucrat în mai multe județe din Transilvania și care a realizat, între altele, pictura bisericilor de lemn din: Valea Crișului (1876) și Hotar, Bihor (1881-1883), Lozna, Sălaj, Bucea (1880) și Nadășu, Cluj (1890), Sulighete, Hunedoara (1890), Valea Chioarului și Botiza, Maramureș (1899), Poarta (Mureș) (1900).
Biserica de lemn din Remeți () [Corola-website/Science/317853_a_319182]
-
nr. 18 țel. 157835 016647/13 SC 2000 EXPERTA SRL Gherla, str. Dejului nr. 38 țel. 243504 2726/1301 SC ACTUAL CONT SRL Cluj-Napoca, str. Constantin Brâncuși nr. 153 ap. 44 țel. 153057 016647/13 SC AI CONTA SRL Sat Bucea nr. 41 țel. 094623725 016647/13 SC ALG CONT SRL Cluj, str. Hașdeu nr. 25 țel. 190135 01506/130 SC AUDIT EXCONT SRL Cluj, Pta. Cipariu nr. 9, ap. 40 țel. 197994 016647/13 SC BEATRICE CONT SRL Cluj, Aleea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
a V-a 18990 ABRUDAN LIVIA (n. 1959) Cluj, Str. Arieșului 31, bl. 8, sc. I/9 țel. 159989 18991 AGOPCSA SUSANA (n. 1951) Cluj, Str. 1 Dec. 1918 nr. 128, ap. 122 țel. 184930 ��13511 ALBITER IOAN (n. 1939) Bucea, nr. 128 țel. 094562495 18995 ANDONIE TUNDE-ILEANA (n. 1967) Cluj, Str. Pădurii nr. 16, ap. 1 țel. 191823 3382 APOLZAN LIDIA GEORGETA (n. 1962) Cluj, Hașdeu nr. 25 țel. 190135 13516 BALOGH ANDREI (n. 1939) Cluj, Str. Padin nr. 21
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Brâncuși nr. 190 ap. 89 țel. 149629 ALDEA ELENĂ Cluj, str. Dunării nr. 71 țel. 156938 ARKOSI ADALBERT Turda, str. Tineretului nr. 4 bl. A83 ap. 5 țel. 314403 ARMANCA MARGARETA LILIANA Cluj, str. Colonia Sopor nr. 2 țel. 094476139 BUCEA MARINELA Cluj, str. Ț. Vladimirescu nr. 11 țel. 130597 CHIRA CORINA CRISTINA Cluj, str. Garbău nr. 15 ap. 3 țel. 152978 CIURDOREAN MARIA Turda, str. 1 Decembrie 1918 nr. 6 B ap. 5 țel. 316319 COTA DIANA MIHAELA Cluj, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
091927286 15912 DINU A PETRE (n. 1955) Ploiești, Str. Domnișori 15, bl. 12 B, sc. A, ap. 2 țel. 150578 092804615 3479 DRĂGHICI CRISTEA (n. 1928) Ploiești, Str. Grăniceri nr. 13 țel. 176907 9923 DUMITRESCU CONSTANTĂ (n. 1960) Câmpina, Str. Bucea, nr. 2A, bl. 40 Bis, ap. 18 țel. 337710 092550324 9924 DUMITRESCU CORVIN SILVIU (n. 1952) Ploiești, Str. Cumpătul nr. 2, bl. H14, ap. 30 țel. 092392720 3561 DUMITRESCU CRISTEA (n. 1930) Ploiești, Al. Glinca nr. 41 țel. 173260 9925
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
SC BIRO CONSULTING CONT SRL Valea Călugăreasca, str. Eforiei bl. 11 ap. 4 țel. 235338 fax: 235338 0403 SC CONSPROFIN SRL Ploiești, str. Cumpătului nr. 3, bl. H14, ap. 30 țel. 175876 fax: 111907 0544 SC CONTASIN SRL Câmpina, Str. Bucea nr. 2A, bl. 40B, ap. 18 țel. 337710 092550324 0509 SC CONTDATA SRL Ploiești, str. Lt. Greceanu nr. 33, bl. L3 țel. 126958 0568 SC DOMIS SRL Ploiești, str. Călărași nr. 9, bl. 152F, ap. 10 țel. 114290 1142 SC
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
celor două delegații li s-a înmânat harta cu noua graniță ungaro-română. Această nouă linie frontalieră la sud de Salonta-Mare (Nagyszalonta) renunța la granița prevăzută de acordul de la Trianon, urma cursul Crișului Repede, anexa Ungariei Oradea-Mare (Nagyvárad), la sud de Bucea (Királyhágó) traversa Munții Metaliferi și continua în paralel cu șoseaua Oradea-Mare (Nagyvárad) - Huedin (Bánffyhunyad) - Cluj (Kolozsvár), cedând Ungariei partea mai mare din teritoriul Țării Călatei (Kalotaszeg). Capitala Transilvaniei îi revenea tot Ungariei, chiar dacă frontiera șerpuia în partea sudică a orașului
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
analiza specială a acestor formații, cf. Nedelcu (2002: 112−113). 27 Pentru analiza detaliată a tiparului și a poziției lui slabe în sistem, vezi Pană Dindelegan (2007a). 28 Inventarul bogat, aparținând fondului mai vechi al limbi, include: (a) cuvinte moștenite (bucea, curea, cățea, mărgea, măsea, rândunea, smicea, stea, turturea, ulcea, vâlcea, vergea, vițea); (b) creații românești sufixate (formații ca: albăstrea, cărticea, gălbenea, găurea, lingurea, măzărea, mielușea, minciunea, pielicea, pietricea, scândurea, uscățea, zorea etc.; (c) numeroase împrumuturi turcești și neogrecești (amandea, basma
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
nos tru“, și între acestea, bineînțeles, Kent-ul avea un rol privilegiat. Atunci cînd apărea un kentan în bar, se împărțea, de obicei, cu ceilalți (nu se făcea ca tu să fumezi o asemenea țigară și ceilalți să tragă la bucea gele lor). Kentanul poștit se fuma foarte repede, ca să nu se irosească fumul. Ca urmare a acestui fapt, jarul făcea vîrf. Pînă după revoluție, cînd am început să fumez la liber țigări de-astea aristocrate, am crezut că asta e
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
magh. vásár (târg), alb. fshat „sat”, fără urmă de miez lichid între consoanele rădăcinii, iar rom. sat, cu suprimarea părții introductive a cuvântului. De la forma contrasă vicus româna are denumiri precum Bacău, Bacova, Băcani, Băcel, Bâcu, Bic, Bica, Bicău, Bocicoiu, Bucea, Buceava, Bucești, Bucov, Bucu, Bucura, București, Bucuru, Buicani, Ocea, Ucea, Ucuriș, Văcăști, Văculești, Veaca, Viacu, Vica, Vicovu, Vucova, Vucșor etc. De la forma contrasă vesĭ provin: Asău, Asan, Bascov, Bașcova, Bașeu, Băsești, Bășești, Beșa, Bosia, Boșteni, Chisău, Chișarăi, Chișcău, Chișinău, Chișoda
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a blestema, 99 a blești, 100 Bocicoiu, 57 Bogdan, 54 Bogdania, 108 boier, 186 boltă, 131 Borșa, 57 Bosia, 57 Boșteni, 57 botă, 131 bou, 69 brad, 104 Brașov, 57 brânză, 134 a se brânzi, 134 bre, 69 brr!, 134 Bucea, 57 Buceava, 57 Bucești, 57 Bucov, 57 Bucu, 57 a se bucura, 57 Bucura, 57 București, 57 Bucuru, 57 Budgiac, 108 Bugeag, 108 Buicani, 57 bulgari, 62 buric, 69 burtă, 134 but, 131 butaș, 131 bute, 131 butnar, 131 butoi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]