129 matches
-
amagește.// Nu mă tem de Sfântul, căci mă știe bine,/ Când colind pământul, El stă lângă mine.// Nu mă tem de dracul, ca el sunt și eu/ Mă place ortacul că îl cred ateu// Când citeam scriptura din buche în buche/ Toată făcătura apărea pe muche// La ce bun credința în divinitate/ Când patriotismu-i un păcat de moarte?//” (Nu ma tem de moarte) Privindu-l acum, la anii senectuții, nu poți să ghicești mesajul anarhist-apocaliptic venind de la un distins domn sobru
VIRGIL CIUCĂ, UN ROMÂN AMERICAN ŞI POEZIA CA DISCURS MORAL ŞI REVENDICARE SOCIALĂ de AURELIU GOCI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366229_a_367558]
-
să scrie și să deseneze pe calculator. Dar nu sunt uitate nici jocurile preferate: puzzle, origami, go. Mare lucru ca un copil să învețe ce-i recunoștința pentru cei care l-au crescut și l-au iubit, l-au învățat buchea cărții și i-au dăruit tot ceea ce-i dorea inima. Pentru aceasta, copilul bine crescut le mulțumește și-i sărută cu dragoste. Dar este subliniată și generozitatea și bucuria de a dărui o jucărie din cele ce-i prisosesc, și
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351304_a_352633]
-
să scrie și să deseneze pe calculator. Dar nu sunt uitate nici jocurile preferate: puzzle, origami, go. Mare lucru ca un copil să învețe ce-i recunoștința pentru cei care l-au crescut și l-au iubit, l-au învățat buchea cărții și i-au dăruit tot ceea ce-i dorea inima. Pentru aceasta, copilul bine crescut le mulțumește și-i sărută cu dragoste. Dar este subliniată și generozitatea și bucuria de a dărui o jucărie din cele ce-i prisosesc, și
SOARELE COPILĂRIEI VERSURI PENTRU COPII- CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351303_a_352632]
-
înființat o societate literară editoare de cărți pentru ramurile de științe, ar fi cu scop să i se transmită din partea societății (orădene - n.n.) una adresă, prin care să se provoace, ca să eviteze, să lapede din edițiunile sale ruginitele și zdrențoasele buchii de care e atât de înstrăinat tot sufletul român“[2]. După continuarea studiilor la Viena și Budapesta, din 1862, Roman devine profesorul primei catedre de limba și literatura română de la Universitatea din Budapesta, al cărei titular va fi până în 1897
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
a păstrat intact până acum. Comorile lui de Lumină, prefăcute ca sub bagheta magică, în jocuri didactice, cântece și poezii, dar, în chip deosebit, în povești - sunt scoase acum la iveală și dăruite cu generozitate, nu numai celor care învață buchea gramaticală, ci și celor care au uitat-o demult și, prin acest chip, și-o reamintesc cu plăcere, fixându-și noțiunile trebuincioase, foarte lesne. Pornind de la structura specifică jocului și cântecului intonat pe mai multe voci, ori de către un solist
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
corecte. Lucru deloc de neglijat. Observăm astăzi peste tot în mass-media, cum se strecoară erori de limbă foarte supărătoare auzului sensibil, cum oamenii dobândesc deformări lingvistice, neglijențe stilistice, cacofonii, tautologii, , nedelicateți stilistice, dezacorduri. Foarte supărătoare pentru cineva care a învățat buchea gramaticii și a stilisticii. De felul cum deschizi gura și rostești prima frază într-o conversație particulară sau publică, vei fi cotat toată viața drept un om învățat sau neinstruit. De aceea, se cuvine să dăm maximă importanță acestui obiect
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355498_a_356827]
-
Octavian Curpaș. Editura Anthem, Arizona, 2011 Dibăcia unui scriitor se „simte” din primele pagini ale unei cărți. Nu-i vezi „sudoarea frunții”, dar îi simți dăruirea. Pătrunzi în adâncul ei, asemenea unui ocean de cuvinte și citești cu nesaț frumoasele buchii așternute acolo. Lumea lor se află în fața ta, a scriitorului și a personajelor. Trăiești odată cu ele evenimentele din perioada parcursă, „vizitezi” locurile bătute de pașii lui Dumitru Sinu, în cazul nostru, și respiri aerul american. Da, ai pătruns pe „Pământul
VISURILE ŞI AMINTIRILE LUI DUMITRU SINU SCRISE DE OCTAVIAN CURPAŞ de CARMEN MARIN în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355100_a_356429]
-
sărătenean! Multă sănătate, prietene drag al copilăriei! Să-ți dea bunul Dumnezeu numai bine și multă sănătate! Să ne întâlnim în timpul apropiat la școala din sat, la un pahar de vorbă, să ne amintim cum am început a scrie primele buchii, dar și cum ne jucam. Să ne amintim cum ne învățam unul de la altul trânta "ciobănească" și a face piedici clasicce, că zburam hăt-colea!... Astăzi, după jumate de veac, de ziua copiilor, doresc ca toți cei trecuți de vârsta copilăriei
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
în 1868, Metoda nouă de scriere și cetire pentru usulu clasei I primariă. Mai târziu vor elabora, fără aportul lui Climescu, al lui Ienăchescu și al lui Simionescu, Învățătorul copiilor, carte de cetit în clasele primarie cu litere, slove și buchi cuprinzând învățături morale și instructive (1871). În 1876, la cererea lui Titu Maiorescu, Creangă, de data aceasta doar cu Gh. Ienăchescu, elaborează Povățuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică. Merită să amintim aici și Regulele limbei române pentru începători
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
cu palme febrile peste suprafața netedă a copertei și peste paginile groase, acoperite cu litere mărunte, în format dens și măsurat. Până și în formă și structură, cartea aceasta inspiră respect, e confecționată cu simțul răspunderii și cu dragoste pentru buchea cizelată profesionist. Amintește de cărțile pe care pe vremuri, în uitata săptămână a cărții, noi elevii aveam voie să le atingem și să ni le alegem din librăria severei noastre Erika-Tante. Erau cărți frumoase, din editura Kriterion, care încă mai
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
cuprinse în postume: „Un nou Eminescu apăru: minte setoasă de a ști, suflet doritor de a se împărtăși altora, inimă revărsându-se în bunătate, ochi puternici țintind necontent idealul” (1903). Azi când generații de oameni ai spiritului au trudit pe buchea eminesciană și au adus după mai mult de un secol, la lumină scrisul său integral, mai apoi, prin strădania lui Noica și acum, prin demersul acad. Eugen Simion, chiar și imaginea acestuia, vedem că intuiția lui Iorga a fost cea
EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359958_a_361287]
-
cui? Profesorului oare, care învață papagalicește lecția din manual spre a o putea expune elevilor? Sau elevului care, spre a satisface mândria profesorului, ia notițe din pledoaria lui apoi, ca și profesorul însuși tocește și re-tocește manualul învățând pe dinafară buchea cărții spre a răspunde unui „exigent examen”? Profesorul învață elevul spre a avea el și familia sa ce pune în gură. Altfel moare de foame. Masa zilnică a elevului nu este condiționată de nivelul însușirii materiei predate. Vezi LEGEA drepturilor
COPILUL, UN OM ÎN MINIATURĂ? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360208_a_361537]
-
și-apoi / Să am și eu noroc de boi!” - Răspunse omul încântat. / Îi dete carul de îndat’, Luă perechea cea de boi / Și merse-n drumul lui apoi. Privind în urma omului, / Dănilă-și zise-n gândul lui: „Taci că-i cu buche! Negreșit / Că bine l-am mai potcovit! Numa’ să nu se răzgândească! / Nu cred că o să îndrăznească Să se întoarcă și apoi / Să-și ceară carul înapoi, Pentru că după-nfățișare, / A fi țigan, deloc nu pare.” Muncit de gândurile sale
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
dar ordinul pur și simplu nu a mai venit. Ceruse conducerii academiei militare să se specializeze, în calitatea sa de artilerist, în matematică. Încă de mic copil, trăind în casa unui profesor de matematică, îndrăgise această activitate și citise în buche toate scrierile științifice ale tatălui său. Pe atunci profesorii, mai bine retribuiți că astăzi, aveau activitate științifică la care conectau și studenții. Practic Janos nu-și dorise carieră militară. Dar venitul părinților era totuși limitat și au preferat studiile cu
CÂNDVA OAMENII-ŞI SCRIAU SCRISORI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362244_a_363573]
-
victimelor comunismului (cine să-l fi ridicat?), același duios președinte internaționalist l-ar vizita? Sîntem sceptici. Cum tot așa de sceptici sîntem că l-ar invita cineva. În timp ce actualul președinte de republică se școlea în țara socialismului victorios, în timp ce deslușea buchea activismului și se pregătea pentru, iată, o lungă carieră nomenclaturistă, România profundă se cufunda în subteranele umede ale terorii. În timp ce intelectualul de rang Gheorghe Brătianu era ucis în beciurile bolșevismului autohton, intelectualul de tip nou, luminatul despot de azi sălta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
, Zicu A. (1.VIII.1877, Samarina, Grecia - 1945), poet. Neam de țărani macedoneni, A. s-a născut în cea mai înaltă așezare din Balcani. A deprins buchile în satul natal, frecventând apoi, până în 1894, Gimnaziul român din Ianina. După absolvire, se înscrie la Liceul român din Bitolia. În 1897, încheind anii de școală, vine la București, pentru a urma, din 1898, Facultatea de Litere. Însă, fire mai
ARAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285412_a_286741]
-
până în secolul XVII inclusiv, și în care s-au scris hrisoavele domnești, letopisețele, actele particulare și toată literatura medievală românească. Pentru scrierea în noua limbă s-a alcătuit și un alfabet propriu, chirilic, de la numele apostolului slavilor, Chiril, numit popular "buchii", folosit și de români, până la mijlocul secolului al XIX-lea. Ucenicii celor doi frați (apostoli), sfinții Clement și Naum, primiți bine în Bulgaria, după ce fuseseră alungați din Moravia, au salvat liturghia slavă. La curtea de la Preslav, a țarului Simeon (893-927
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de vânzare, cronicile și poruncile de judecată se scriau în slavonă. Chiar și după înlocuirea, în Țările Române, a limbii slavone cu limba română, limba poporului a păstrat în scris haina străină a slavoniei, însemnându-se sau scriind cu litere (buchii) chirilice încă câteva secole. Este un aspect neobișnuit ca un popor latin să păstreze timp de secole liturghia, limba de cultură și alfabetul slavone. Care este cauza, în ce împrejurări și de când datează slavonismul? Întrebarea și-au pus-o mulți
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
românilor - descendenți autentici ai „râmlenilor” -, a căror glorie și vrednicie de odinioară ar contrasta însă cu ignoranța neamului („încungiurat de norul neștiinții”) de pe un teritoriu altădată independent și unitar. Alte câteva texte, cu folos didactic (Pravila, după rândul slovelor de la buchi sau Cartea de religia și obiceiurilor turcilor, ieșite de sub teasc sau nu), rămân să circule în epocă, atribuite, de asemenea, lui C. SCRIERI: Despre articulușurile ceale de price, îngr. Laura Stanciu și Alin-Mihai Gherman, introd. Laura Stanciu, pref. Iacob Mârza
COTORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286450_a_287779]
-
că, mai ales la răscrucea secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, litera chirilică era resimțită tot mai mult ca „străină” spiritului limbii române, în condițiile orientării moderne tot mai accentuate spre „reromanizare”. Printre operele în care litera chirilică („buchea”) a ajuns chiar obiect de satiră pot fi amintite Prefața la Gramatica românească a lui Heliade-Rădulescu (1828), fabula Buchea și litera de Iraclie Porumbescu (1850), schița Cum am învățat românește de C. Negruzzi (1857), satira Slovele chiriliene de D. Bolintineanu
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
mult ca „străină” spiritului limbii române, în condițiile orientării moderne tot mai accentuate spre „reromanizare”. Printre operele în care litera chirilică („buchea”) a ajuns chiar obiect de satiră pot fi amintite Prefața la Gramatica românească a lui Heliade-Rădulescu (1828), fabula Buchea și litera de Iraclie Porumbescu (1850), schița Cum am învățat românește de C. Negruzzi (1857), satira Slovele chiriliene de D. Bolintineanu (1858), nuvela Budulea Taichii a lui Ioan Slavici (1880), Școala acum 50 de ani de Ion Ghica (1880), Amintiri
ALFABETELE LITERATURII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285256_a_286585]
-
Fevronia: ea deszăpezea poteca până la fântână, tăia lemne și dădea tain la animale, iar Nicanor citea, hohotind ca un nebun. Babulea stătea și ea ciuntită pe cuptor, ascultându-l ca vrăjită și bodogănind din timp În timp: „S-au Înmulțit buchile ca păduchile.Nu le mai suci copiilor capul cu povești, mai bine du-te și rânește la porci. A crescut gunoiul până la tavan și Ivan zace pe divan...“. Micuța Mașa abia aștepta să vină Crăciunul, ca să meargă cu colindul. Făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
afurisească, interzicându-i pentru totdeauna să mai calce pragul lăcașului lor sfânt. Neînțelegerile porniră de la Epistolele lui Pavel, pe care Lawrence le interpreta În felul său, Încercând să descopere adevărul În fiecare literă din text. Cum adevărul migra de la o buche la alta, scoțându-și capul său de vierme ba aici, ba colo, În paginile subțiate de atâta răsfoit, Oliver fu nevoit să le decupeze una câte una cu lama și apoi, adunându-le grămadă În clopotniță, să le dea foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
care o am, după satul natal, după casa părintească și familia în care mi-am petrecut copilăria, după tovarășii de joacă și de năzbâtii, împreună cu care mi-am însușit alfabetul vieții, după școala friguroasă și sărăcăcioasă în care am deprins buchea cărții, și care a constituit pentru mine rampa de lansare spre învățătura înaltă, după câmpurile pe care pășteam animalele sau participam alături de ceilalți membri ai familiei la muncile agricole, după aerul pe care îl respiram în lărgimea Iticașului, a Răpițiștii
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
venit Ezra, fiul lui Seraia, fiul lui Azaria, fiul lui Hilchia, 2. fiul lui Șalum, fiul lui Țadoc, fiul lui Ahitub, 3. fiul lui Amaria, fiul lui Azaria, fiul lui Meraiot, 4. fiul lui Zerahia, fiul lui Uzi, fiul lui Buchi, 5. fiul lui Abișua, fiul lui Fineas, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron, marele preot. 6. Acest Ezra a venit din Babilon: era un cărturar iscusit în Legea lui Moise, dată de Domnul, Dumnezeul lui Israel. Și, fiindcă mîna Domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85086_a_85873]