70 matches
-
care se derulează chiar de la începuturile noastre, ca popor. Cine ne-a mângâiat, când ne-a fost greu? Cine a stat alături de soldații risipiți pe toate fronturile Europei, cine i-a îngrijit de muribunzii marilor epidemii, cine i-a învățat buchia cărții pe copiii fără posibilități? Iar de milostenie concretă nu mai vorbesc eu, ci vorbesc cele aproape 88 de milioane de lei cheltuiți pentru săracii României doar în anul 2014, ceea ce este foarte mult! Unde este greșeala, unde este păcatul
ACUM ESTE VREMEA ALEGERII, A CERNERII ŞI A DISCERNERII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369716_a_371045]
-
Piatra - Frecăței” din Insula Mare a Brăilei. Dincolo de regretul plecării sale dintre noi, rămâne exemplul său luminos care, onorează breasla învățătorilor, a cadrului didactic cu principii morale și educaționale sănătoase, în formarea tinerelor vlăstare, în pașii timizi de descifrare a buchiei cărții. La capătul existenței sale pământene, nu ne rămâne decât să-l rugăm pe bunul Dumnezeu, să-l primească în lumea drepților, ca pe un om care, a iubit și slujit catedra de învățător, familia și glia străbună, pentru că așa cum
AUTOR: IONUŢ HORIA T. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352882_a_354211]
-
să fie obiectivă dar nu-și reprimă sentimentele. Privește cu îngăduință îndărăt, la acele vremuri în care ea era centrul universului, iar satul ei, Archiud, buricul lumii. Aventura creației literare orale începe foarte de timpuriu, pe când autoarea nu învățase încă buchiile și, mărturisește ea, “Pentru mine, toate viețuitoarele din gosopodăria noastră constituiau motiv, subiect de literatură! Nu mă lua nimeni în serios, după cum spuneam. Li se părea că e normal să am imaginație. Mai târziu, la școală, recitam cât mă ținea
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
Plaiuri mandre Lanuri pline de recoltä, päduri dese de foioase, Un pämânt plini de comori! Ani trecut'au mulți pe muchie.. Ce-i cu jalea ce se-ntinde? Ce-a rämas acum din toate? Pe cine-ntreb Nu stie-o buchie.. Lanul plânge în câmpie Iar pämântul este gol! Toți ce s-au jertfit odatä, Au luptat pentr-un popor Care-acum plânge-n soaptä De räul din țara lor... Cei ce-au mâna pe putere Au cälcat un jurämânt.. Folosind avutul
STRÄBUNII de DOINA THEISS în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359330_a_360659]
-
seamănă cu un Dicționar pe care-l "faci, refaci , prefaci, e cartea care niciodată n-a fost și nu e terminată"și care lasă loc urmașilor, urmașilor noștri s-o desăvârșească ! Pentru toate acestea noi toți, slujitorii luminii revărsate din buchiile cărții, mari sau mici - care pe unde i-au apucat vremurile, pregătirea sau vârsta, vă suntem recunoscători și vă mulțumim! Profesor, ION MOICEANU - RUCĂREANU Liceul "OVIDIUS"- Constanța Redactor revista „AGORA” Referință Bibliografică: Prefață la o monografie școlară / George Nicolae Podișor
PREFAŢĂ LA O MONOGRAFIE ŞCOLARĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340814_a_342143]
-
juvăț, războiul l-am aruncat. Carte să-nvăț m-ai trimis, n-ai vrut la război să țes, doru-n mine e-un abis, nu din carte l-am ales. De știam ca tine-a țese la război, nu să citesc buchia cărții pe-nțelese, rămâneam să te-ngrijesc Și-ți făceam pături frumoase, te mândreai și tu cu ele: uitați fata mea cum țese nu-i așa că nu sunt rele? Citește mai mult M-ai trimis să învăț carte,nu știu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
învederată este și aspirația spiritului său către zonele absolutului, prezentă în întreaga sa operă.”(ibid. p. 10) Într-o altă parte, Maica Benedicta, academician Bușulenga spune: „Mihai a dobândit primele învățături de la preotul satului care, firește, l-a inițiat în buchiile vechilor scrieri bisericești, familiarizându-l astfel de timpuriu cu acele cărți care cuprindeau toată tradiția ortodoxă. De aici i-a rămas lui Eminescu acea știință a descifrării manuscriselor vechi cu care avea să-l uimească pe savantul Gaster, pe care
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
numite partide. Unii chiar s-au cocoțat în primele lor rânduri. Comuniștii feroce de ieri sunt capitaliștii deghizați în mioare de azi. La rândul lor, se înconjoară de loaze, tupeiști tineri sau posesoare de posterioare excitabile. Cum nu au deprins buchia cărții la timp, aceștia își permit să-ți dea lecții de pe un piedestal profesional aflat în fundul văgăunei. N-au făcut niciodată ce ai făcut tu, dar asta nu-i împiedică pe alde Neica-Nimeni, mai ales dacă este un așa-zis
PITICI PE CREIER DE ROMÂN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371550_a_372879]
-
și împreună cu fetele sale, vreme de 40 de ani va păstori generații de învățăcei. Unii dintre ei au ajuns învățători, ceferiști, avocați, ofițeri. Printre aceștia s-a aflat și Nicu Hăulică. Academicianul de mai târziu, copiil find, a desprins cititul buchiilor și înțelepciunea cărților în tinda bisericii Sf. Nerculai, sub oblăduirea preotului Ion Leuștean și a presviterei Elena Leuștean, învățătoare, poposiți de puțină vreme în sat de pe tărâmuri vasluiene, părintele venind de la Tanacu, iar coana preuteasă din jos, de la Zapodeni. Crescut
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
îmi potrivesc și portu-ntreg, O ie în broderia Cerului voi merge să-mi aleg, Să fiu aceea fată, la care poeți neobosiți visară, Să-ncerc să zămislesc cuvinte din neînchipuita vară. Mi-ar sta alături cartea, pe verdele câmpiei, Din buchia de-acasă, aș țese vers ce-mbie, Zburdalnicele vise să le opresc,doar pe o clipă, Reala mea dorință s-o simt în vara neînchipuită. Cununa florilor s-o port pe creștet și-n acest alai, Să vină dulcea zână
ÎN VARA NEÎNCHIPUITĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373179_a_374508]
-
în desfrâul poftei de carte. Parcurgând frenetic tomuri vechi și istorii rebarbative, am cunoscut nu doar deliciile cunoașterii pure, ci și ispitele pervertirii în enunț și locvacitate. În doar trei sau patru ani asimilaserăm arta cârcotelii savante, devenind robi ai buchiilor, tineri ideologi ori specialiști ai „mobilităților academice”. Am învățat și noi cum să fim profesioniști ai ambiguității, „intelectuali” capabili să-și compenseze lașitatea existențială recurgând la practica logoreei. Treptat, am acceptat că filozofia, literele, dreptul și chiar teologia sunt niște
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
prejudecăți și neștiință, roși de mizerie și exploatare, noutatea este ajutorul ce li-l dă Partidul muncitorilor și «brațul de tovarăș grabnic» din Răsărit, adevărurile ce se slovenesc acum din cartea proaspăt Învățată: «A.B.C.D.E. - până-n hău, departe, silabisea satul buchiile din carte, inima chirilică În roșu-i chenar prindea să Învețe nou abecedar». Orânduirea nouă - a muncitorilor, În care stau scrise drepturile celor ce muncesc - aceasta este pecetea primăverii neamului nostru. Dan Deșliu o definește clar: În primăvara asta, cea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
proorocea după poruncile împăratului. 3. Din Iedutun, fiii lui Iedutun: Ghedalia, Țeri, Isaia, Hașabia, Matitia și Șimei, șase, sub cîrmuirea tatălui lor Iedutun, care proorocea cu arfa, ca să laude și să mărească pe Domnul. 4. Din Heman, fiii lui Heman: Buchia, Matania, Uziel, Șebuel, Ierimot, Hanania, Hanani, Eliata, Ghidalti, Romamti-Ezer, Ioșbecașa, Maloti, Hotir, Mahaziot, 5. toți fii ai lui Heman, care era văzătorul împăratului, ca să descopere cuvintele lui Dumnezeu și să înalțe puterea Lui; Dumnezeu dăduse lui Heman patrusprezece fii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
el, frații și fiii lui, doisprezece; 10. al treilea, Zacur, fiii și frații săi, doisprezece; 11. al patrulea, pentru Ițeri, fiii și frații săi, doisprezece; 12. al cincilea, pentru Netania, fiii săi și frații săi, doisprezece; 13. al șaselea, pentru Buchia, fiii și frații săi, doisprezece; 14. al șaptelea, pentru Iesareela, fiii și frații săi, doisprezece; 15. al optulea, pentru Isaia, fiii și frații săi, doisprezece; 16. al nouălea, pentru Matania, fiii și frații săi, doisprezece; 17. al zecelea, pentru Șimei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
acuma, nu recunoscu îndată pe Dragoș și numai când îi auzi glasul, izbucni cu vioiciune: ― Bată-te să te bată, Ionică, nici nu te mai cunoșteam!... Ochii, ochii m-au lăsat de tot. Și la biserică, nu mai văd deloc buchiile. Toată slujba o fac numai din suflet. Ei, degeaba, bătrînețile! Vorbind, se uită nedumerit la Titu. Când îi spuse învățătorul cine e, preotul îi zise blajin: ― Să trăiești, taică! Și să ierți că ne găsești așa, că pe aici așa
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
manuscris care îi place peste măsură” - am gândit eu și m-am grăbit să i-l cer. Părinte, aș vrea să mă bucur cu adevărat, citindu-l. „Așa spune, fiule. Poftim, citește-l! Iau manuscrisul cu repeziciune...Pe măsură ce îi deslușesc, buchiile mă conving că gândul meu privitor la călugăr este întemeiat: „Noi Mihai Cihan Racoviță voievod,...Dă vreme ce alesul dintru obștie Duca Satirovici de la Thasos ne-au arătat hrisov de la preiubitu fratile nostru domniia sa Costantin Niculai voievod (Mavrocordat n.
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
fiecărei săptămâni de muncă, între două biserici și patru cârciumi. Plecarea mea din Lisa a fost, poate, o șansă. Dar, probabil, fără a pierde nu învățăm să prețuim. Câți copii au dispus, ca mine, de posibilitatea de a învăța, înaintea buchiilor, limbajul pietrelor, al arborilor și al norilor? Sufletul meu e plin și azi de aromele copilăriei, chiar dacă ea n-a fost idilică. Mi-am creat o Arcadie proprie, după o rețetă binecunoscută. Copilăria = vârsta de aur. Tot ce urmează e
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
satele noastre, mai ales în cele răzășești Oncești, Dealu Perjului, Taula, Bărboasa, apoi și în Tarnița - sat de clăcași -, copiii sătenilor înstăriți se adunau în tinda bisericii, unde preotul sau un dascăl mai priceput la învățătură îi deprindea să învețe buchiile și să slovenească 1 câte ceva din ceaslov sau psaltire. Aceste mici „ferestre” către lumina învățăturii dispuneau și de manuale de silabisit, caligrafie și catehism 2. Sătenii se hotărau greu să-și dea copiii la școală și în mintea lor simplă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din ceaslov sau psaltire. Aceste mici „ferestre” către lumina învățăturii dispuneau și de manuale de silabisit, caligrafie și catehism 2. Sătenii se hotărau greu să-și dea copiii la școală și în mintea lor simplă își închipuiau că a învăța buchiile e un lucru tare greu. Pe de altă parte, nici copiii nu se omorau cu învățatul, auzind de la alții mai mari că-i grea cartea și acela care nu învață mănâncă bătaie. Cel dintâi local de școală din Oncești, despre
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pasă că banul se mai numește și „ochiul dracului" și strâng acești „ochi" cu mâinile făcute greblă și de pe vii și de pe morți. Mai contează acum că pe timpul lui Creangă, la fiecare biserică era și o școală, unde dascălul preda buchiile pentru deșteptarea unui popor adormit de veacuri? Acum se dărâmă o școală și se ridică în loc trei biserici, fiecare cu o cutie a milei cât mai încăpătoare. Și popa spune clar, dacă n-ai bani, stai mult și bine cu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
flori, cântece și urări de bun venit, aceasta lasă asupra lor o impresie de neuitat și le sporește atracția pentru școală. Cu câtă obidă își amintește Ioachim Botez de școala și dascălii săi: Casa în care am pășit la învățătura buchiilor era o magherniță posomorâtă, cu ferestrele către miazănoapte, de unde niciodată nu venea în clasă bucuria dimineților, ce desfată păsărelele în colivie; cu o ogradă strâmtă, umbrită de câțiva copaci fără roadă și ursuzi ca dascălii pe care aveam să-i
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
lungă, ca și cum ar fi vrut s-ajungă tavanul...") se încarcă afectiv în hipotext: "fâlfâie fantastic, ca și cum i-ar fi dor de tavan". Relativ la tomul care va cartografia drumul spre altă dimensiune, hipertextul accentuează asupra caracterului ezoteric ("cartea cea veche cu buchiile neclare și cu înțeles întunecat"), în timp ce hipotextul întărește nuanța de vechime. Nuvela Sărmanul Dionis luminează slab, dar ispititor cartea, în timp ce varianta Umbra mea încearcă să îndepărteze lectorul și să minimalizeze tautologic rolul manuscriptului. Într-un impuls de onestitate, varianta Umbra
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Însă ca să nu se spargă tăblița, să nu se fărâme boțul cu brânză și să nu se rupă țăruzele. Cu mânuțele roșii de frig, Împreunându-și mai Întâi degețelele pentru rugăciune, rosteau un Tatăl Nostru, apoi Încet-Încet Învățau să deslușească buchiile și să scrie, adunând literele În cuvinte. Mai târziu, peste ani, când flăcăii mergeau la oaste și fetele rămâneau acasă să-și toarcă fuiorul și să-și coase altițe la cămăși, ei știau să le scrie răvașe fierbinți de dragoste
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și ea, fără să știe de ce... poate, de dragul lui. Fericirea ei cea mai mare, însă, era să călărească pe Sultan, un murg jumătate arab, de o inteligență și frumusețe rare. Tot pe atunci, bunicul începu s-o învețe să scrijelească buchiile, pe o bucată de scândură, cu un tăciune din sobă. Prietenia lor ajunsese atât de mare, încât bunicul își pierdea capul de dragul fetei. Nu mai cunoștea altă bucurie pe lume, decât să-i facă toate voile. Bătrânul Toma, în dorul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
se adresează. Ponderea informației patriotice a abecedarului, deși deloc neglijabilă în economia totală a textului, nu trebuie totuși supralicitată. Iată cum este structurat abecedarul (scris în întregime în alfabet chirilic în limba română): în primele pagini elevul este familiarizat cu buchiile chirilice, urmând ca apoi să exerseze cuvinte bisilabice, cele mai multe fără nicio încărcătură semantică particulară (pp. 3-12); la pagina 13 apar, alături de tripleta "ta-tă, mu-mă, soră", cuvintele "lu-mi-nă, po-ma-nă, vir-tu-te, drep-ta-te", reluate apoi sub forma "drep-ta-te, lu-mi-na-re, deș-tep-ta-re
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]