71 matches
-
flori, cântece și urări de bun venit, aceasta lasă asupra lor o impresie de neuitat și le sporește atracția pentru școală. Cu câtă obidă își amintește Ioachim Botez de școala și dascălii săi: Casa în care am pășit la învățătura buchiilor era o magherniță posomorâtă, cu ferestrele către miazănoapte, de unde niciodată nu venea în clasă bucuria dimineților, ce desfată păsărelele în colivie; cu o ogradă strâmtă, umbrită de câțiva copaci fără roadă și ursuzi ca dascălii pe care aveam să-i
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
oameni care judecă totul numai În funcție de interesul sau plăcerea lor și-ți vine să-ți iei lumea În cap. „Mi-i lihamiti de ăștia”, Îmi spunea mama, În timpul din urmă al regimului. Lehamite, pentru mama mea, Învățătoare care a transmis buchiile cărții la zeci de generații din sat, Însemna că s-a săturat, că nu-i mai suportă, că i-au amărât viața. Dar acum trăim În democrație, ăștia s-au mai șlefuit, oare de ce produc aceleași efecte? Cuvântul, constat, desemnează
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de "îndemnurile și lămurirea îndrumătorilor" pentru a le determina "să prindă a învăța carte"14. În acest sens, activistele UFDR foloseau șezătorile organizate în locuințele personale ale femeilor sau chiar la domiciliul activistei pentru a le face cunoștință cu "lumina buchiilor"15. De asemenea, pentru a le atrage pe femei spre cursurile de alfabetizare, ele organizau și cercuri de lectură sau grupe de citit, unde citeau participantelor materiale din ziare și reviste, capitole din cărți și uneori, broșuri de specialitate despre
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
sătenilor moldoveni [...]. Firește că multe cuvinte rusești făcute de revoluție vor rămîne și mai departe, fiind alipite de veci de graiul moldovenesc (bolșevic, soviet, ispol, comisariat ș. a.). Tot din aceeași pricină s-a hotărît să se învețe în școalele moldovenești buchiile latine (române)“. Interesată să-i atragă pe basarabeni la cauza comunistă, de fapt de realipirea Basarabiei, administrația din RASS Moldovenească recunoștea latinitatea moldovenilor și accepta chiar introducerea alfabetului latin, ceea ce îi punea în derută pe moldovenii de pe ambele maluri ale
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
satele noastre, mai ales în cele răzășești Oncești, Dealu Perjului, Taula, Bărboasa, apoi și în Tarnița - sat de clăcași -, copiii sătenilor înstăriți se adunau în tinda bisericii, unde preotul sau un dascăl mai priceput la învățătură îi deprindea să învețe buchiile și să slovenească 1 câte ceva din ceaslov sau psaltire. Aceste mici „ferestre” către lumina învățăturii dispuneau și de manuale de silabisit, caligrafie și catehism 2. Sătenii se hotărau greu să-și dea copiii la școală și în mintea lor simplă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din ceaslov sau psaltire. Aceste mici „ferestre” către lumina învățăturii dispuneau și de manuale de silabisit, caligrafie și catehism 2. Sătenii se hotărau greu să-și dea copiii la școală și în mintea lor simplă își închipuiau că a învăța buchiile e un lucru tare greu. Pe de altă parte, nici copiii nu se omorau cu învățatul, auzind de la alții mai mari că-i grea cartea și acela care nu învață mănâncă bătaie. Cel dintâi local de școală din Oncești, despre
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
românește curat Socrate, Ippocrate, Demosthene, Aristotele etc. iar pe limba Sarsaililor și a redactorilor de partitul național se fac Socrat, Ippocrat, Demosten, Diogen, ba chiar și Aristot"23. Termenul indică ignoranța în opoziție cu știința de carte: "nu mai suntem buchieri or Sarsaili, ci începem și noi a semăna a oameni literați"24. Evident, această neștiință se găsește pretutindeni. Heliade Rădulescu o întâlnește la jurnaliști, gramaticieni, literați sau la vorbitorii de rând, toți sunt pentru el Sarsaili. Dar să-i numească
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Însă ca să nu se spargă tăblița, să nu se fărâme boțul cu brânză și să nu se rupă țăruzele. Cu mânuțele roșii de frig, Împreunându-și mai Întâi degețelele pentru rugăciune, rosteau un Tatăl Nostru, apoi Încet-Încet Învățau să deslușească buchiile și să scrie, adunând literele În cuvinte. Mai târziu, peste ani, când flăcăii mergeau la oaste și fetele rămâneau acasă să-și toarcă fuiorul și să-și coase altițe la cămăși, ei știau să le scrie răvașe fierbinți de dragoste
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
în sânul lui Neculai, ne grăbeam să ne arătăm isprava acasă... Am colindat apoi prin poieni, am văzut muma pădurii, am văzut urma râsului și ne întorceam pe lângă podul lupului, obosiți și morți de foame. Pe la cinci ani, Neculai învăța buchiile, iar la șase ani, citea de-acum "Capra cu trei iezi"... A venit apoi războiul; când am avut răgazul să stăm iarăși de vorbă, ne schimbaserăm mult și unul și celălalt. Calul, rechiziționat, pierise pe front, prima copilărie zburase..." Toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
căzuți la datorie, pana hat departe, departe, prin stepele Calmuce, la porțile Stalingradului, la Sevastopol sau Kerci și mai tarziu chiar pe cestele înghețate ale Tatrei. Această eră jalea din casele părinților, bunicilor și cunoscuților noștri, când noi am inceput buchiile școlii și câțiva ani mai tarziu fie că ei erau gospodari din satele Bucovinei sau slujbași care ramaneu fără salarii din orașele ei. Am tremurat din nou, împreună cu cei mari, după trei ani, cănd știam a scrie și ceti am
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
în desfrâul poftei de carte. Parcurgând frenetic tomuri vechi și istorii rebarbative, am cunoscut nu doar deliciile cunoașterii pure, ci și ispitele pervertirii în enunț și locvacitate. În doar trei sau patru ani asimilaserăm arta cârcotelii savante, devenind robi ai buchiilor, tineri ideologi ori specialiști ai „mobilităților academice”. Am învățat și noi cum să fim profesioniști ai ambiguității, „intelectuali” capabili să-și compenseze lașitatea existențială recurgând la practica logoreei. Treptat, am acceptat că filozofia, literele, dreptul și chiar teologia sunt niște
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lungă, ca și cum ar fi vrut s-ajungă tavanul...") se încarcă afectiv în hipotext: "fâlfâie fantastic, ca și cum i-ar fi dor de tavan". Relativ la tomul care va cartografia drumul spre altă dimensiune, hipertextul accentuează asupra caracterului ezoteric ("cartea cea veche cu buchiile neclare și cu înțeles întunecat"), în timp ce hipotextul întărește nuanța de vechime. Nuvela Sărmanul Dionis luminează slab, dar ispititor cartea, în timp ce varianta Umbra mea încearcă să îndepărteze lectorul și să minimalizeze tautologic rolul manuscriptului. Într-un impuls de onestitate, varianta Umbra
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Kleinkin dergarten și la școala de dans, să-i puie profesor de nemțește și englezește, iar la școala de veloci pedie din bulevard [să-l pună] să Învețe nobilul sport, pe atunci, al bicicletei. Om din prima generație cu știința buchiilor Învățată cu degetul pe nisipul din tinda bisericii și purtând acum, În locul cămășii pe dinafară, [al] cioarecilor și al opincilor de acasă, pălărie tare, cravată lavalieră și ghete de ghems cu gumilastic; bănuindu-l, până În ziua de azi, că va
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nu prea mulți muritori au parte. Atunci am început să adunăm fiece fărâmă de material despre care am crezut noi că va avea odată șansa să fie pus la temelia acestei temerare intreprinderi. Atunci am început a lua în serios buchia, ca pe o mistrie pe care ne-a pus-o în mână și ne-a învățat cum s-o ținem, ca un meșter zidar, dascălul satului pe mâna căruia am intrat și căruia îi vom purta caldă și respectuoasă amintire
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
baza diplomei din 3 aprilie 1657, fiind comunicată fruntașilor români de aici, care au primito oferindu-și serviciile lor în susținerea acestei școli, dornici boierii români de o asemenera instituție ce avea rolul de a sistematiza într-un fel deprinderea buchiilor în limba română, pentru că spunea diploma sus amintită că «în baronatul Susanei Loranty, națiunea valahă, atât poporul de rând cât și boierii, chiar și cei chemați să-i învețe pe alții, trăiau în cea mai mare neștiință» Aceasta era prima
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pedagogică foarte precară, a dus în mod fatal la creșterea pretențiilor părinților copiilor ce veneau la strană, nu numai pentru a învăța tipicul serviciului divin, ba din ce în ce, tot mai mult se urmărea ca aceștia să afle secretul buchiilor, al cititului, mai apoi al scrisului, ba chiar fascinanta taină a celor patru operațiuni aritmetice: adițiunea, diferențiunea, multiplicațiunea și diviziunea, cărțișoreanul văzând în copilul său nu numai un viitor preot sau un viitor învățător, el aspirând mai departe la postura
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lemn pentru apă de băut bresenești (a) a face treaba cu întârziere brăcinariu cingătoarea pantalonilor brănișteriu brigadier silvic briftaș pungă mică din piele pentru bani brotărie cuptor pentru copt la sobe bruș bulgăre buboi furuncul bubou haină de lână piuată buchie literă buctat greșit budihala sperietoare budului(a) a căuta un obiect pierdut prin preajmă bulz mămăligă în brânză prăjită pe jar bumb nasture bumbariu îmbufnat bumben înțepenit, rece buna, bunu bunica, bunicul bundăhaină îmblăită buștină ceață butuc buștean C canapei
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
utilă, deoarece s-au mai tipărit încă două ediții (1727 și 1734), dar de data aceasta numai în limba slavonă. Tot în aceeași localitate apare în anul 1749 Bucoavna pentru învățătura pruncilor, scrisă numai în limba română. Cartea începe cu ,,buchiile” pentru învățătura ,,pruncilor” și continuă cu cele 10 porunci, simbolul credinței ortodoxe, cele 10 fericiri cu explicarea lor pe scurt. În partea finală, cartea conține îndrumări pentru preoți, spre a învăța mai bine și ,,cu toată osârdia pe coconi”. Din
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a învăța mai bine și ,,cu toată osârdia pe coconi”. Din porunca mitropolitului Iacob al Moldovei apărea în 1755, la Iași, un bucvar, care se dovedește a fi primul abecedar tipărit în limba română în spațiul moldovenesc. Cartea începe cu ,,buchiile”, după care sunt înșirate cele 10 porunci, apoi cele șapte taine etc. Predoslovia se adresează părinților, ispravnicilor și preoților prin care este exprimată nevoia de învățătură pentru popor, pentru ca toți să se îngrijească de ,,creșterea pruncească”, deoarece din creșterea lor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
să le facă coală, să arunce o lumină într-un hău de întuneric. Maria Dumistrăchioaia (Rosetti), după cum se arată în recensământul din 1774, avea ca scutiți de dări 12 duhovnici, dar pe nici unul nu l-a pusă să-i învețe buchiile pe copiii țăranilor. Postelnicul Grigore Rosetti, care a trăit până în 1859, a avut pentru copiii săi, ca dascăl, pe tatăl marelui istorică A. D. Xenopol, dar nu s-a gândit și la cei care munceau pe moșia lui. în opoziție cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ca o porumbiță ce se îndeamnă mai repede la cuibul ei. Pe la noi la palat treburile merg bine numai că toate cancelariile sînt pline burduf de învățăcei ce-și zborșesc creierii pe tăți păreții de nu le mai întră o buchie în capul lor cel sec. Peste tăt numa procese și mai mare jalea să vezi câte-o domniță că pierde până și bunul simț și începe a boci pi la tăti ușili de-ți vine să-ți iei tătă lumea
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
viață marcându-i pentru totdeauna per- sonalitatea și, într-o anume privință, viziunea și concepția artistică. Începuturile educației sale le descoperim, ca la mulți alții din acea vreme, prin prezența alături de frații săi mai mari, învățând la școala din Dobreni, buchiile psaltirii și cântărilor bisericești. Este tipicul acelor vremuri dacă ne gândim că, tot cam atunci, la o diferență de doar 5-6 ani, și tot prin acele locuri, inegalabilul povestitor Ion Creangă își începea instrucția în condiții de mediu și cu
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
numără 20 de cărți acoperind tocmai domeniul artelor liberale, rezultatul fiind o „enciclopedie“ în sensul medieval al termenului, acela de culegere de cunoștințe menite culturii generale. Cine vroia să pășească pe o treaptă elevată de educație trebuia să-și însușească buchia celor 20 de cărți ale Etimologiilor, devenind astfel un spirit doct, adică o minte pentru care cultura păgînă, asimilată în amănunțime, devenea baza teoretică menită a apăra subtilitățile adevărului creștin. Din acest motiv, a spune despre Enciclopedia lui Isidor că
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
momente marcante din istoria vieții muzicale a urbei din care descinde Paul Constantinescu, deoarece înclin să cred că autorul celor două celebre oratorii - de Crăciun - Nașterea Domnului - și de Paști - Patimile și Învierea Domnului - deprinsese la Ploiești, încă în timpul studiilor, buchiile psaltichiei și sonoritățile muzicii de strană, pe care le va considera printre elementele definitorii ale spiritualității românești. Numai un climat viu al sonorităților bizantine au putut avea o influență așa de puternică asupra tânărului, care depășește faza intuirii expresivității acestora
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
lectura lui, să simți că forța lui de convingere te îndeamnă la convertire. Nici un text, atunci cînd e citit, nu-ți șoptește că e divin, făcîndu-te să simți că ar fi din gură dumnezeiască. Și atunci, orice text ar rămîne buchie moartă dacă nu ar apărea niște oameni a căror viață să-i însuflețescă litera. Trebuie așadar să vină mai întîi cineva a cărui biografie să dovedească că un mesaj e cuvîntul lui Dumnezeu pentru ca semenii să înceapă să-l privească
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]