39 matches
-
spune că nu se găsesc - din varii motive - aproape deloc: Agopian, Bacovia, Blecher, Brumaru, Cărtărescu, Livius Ciocârlie, Cosașu, Crohmălniceanu, Dimov, Doinaș, Foarță, Negrici, Nichita Stănescu, Mircea Martin, Virgil Mazilescu, prozatorii târgovișteni... N-am luat în calcul speculanții care-și zic buchiniști, adică aceia care vând cărțile (pe stradă sau în dughene) cu prețuri ce întrec cu mult prețurile noilor apariții din librării și unde, evident, oferta este selectă și redusă. O carte intresantă de prin anii ’50 peste care am dat
Scriitorul frate cu anticariatul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13494_a_14819]
-
altă navă, cu ajutorul unui cablu“. În română, termenul a fost împrumutat relativ recent din fr. amarrer; prima sa atestare este în DEX. În franceză însă, a fost împrumutat, în secolul 13, din olandeză, unde aanmar(r)en însemna „a lega“. Buchinist este, în română, un franțuzism de dată recentă; apare abia în DEX2. Fr. bouquiniste, care apare la 1752 (DL și DR: 1723) cu sensul de „vânzător de cărți vechi, anticar“, este un derivat de la bouquin „carte veche“, cuvânt împrumutat de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
văzând cum alții din generația lui se aranjau, fără meritele sale. Smărăndache ar fi gustat îndeosebi un loc în diplomație, fie măcar ca simplu atașat de presă, spre a se putea plimba în străinătate, ca să "flaneze", cum zicea el, "pe la buchiniști". Nu-și putea imagina că Pomponescu, așa de familiar cu el, mai ales în ultima vreme, putea sa-l ignoreze. Toată lumea considera pe Smărăndache ca și plecat. Cu toate astea, Pomponescu nu făcu nici o aluzie și nu trădă nici o dispoziție
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pictate de maeștrii europeni, la mâinile, gâturile și piepții impunătoarelor personaje regi, regine, duci, ducese... Așa era! Felicitări, Clody, pentru ideea genială! După atâta pioșenie și cultură, se gândi să se "oxigeneze" puțin, bătând câteva zile cheiurile Senei populate de buchiniști, în căutare de rarități. Avu noroc să găsească un exemplar din prima ediție a Istoriei literaturii lui Călinescu și două volume frumos legate din Panait Istrati. Mai găsi și un disc cu Maria Tănase. Sărbători achizițiile cu un "beaujolais", "molanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Nu știam dacă epitetul se potrivea, dar patul meu mi se părea suficient de fastuos, după cum fastuos era și tot ce Îmi dădea posibilitatea să fac, nu În pat, ci În spatele lui... Devenisem onanist așa cum cineva devine pianist, ebenist sau buchinist, din vocație, din gust, din nevoia de a exercita o meserie sau de a prelua succesiunea tatălui, deși nu s-a citit niciodată pe hîrtia cu antetul unei firme: „Onaniști din tată-n fiu“. Eram În stare să apreciez un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
încît în fiecare clipă privirile noastre să poată aluneca pe parcursul lui Victor, pe ceea ce văzuse el și ne împărtășea cu atît generozitate și nouă. Moment de meditație pe plajele de debarcare din Normandia... Traseu renascentist pe Valea Loarei... Vizită la buchiniști pe cheiurile Senei... Uluitor este faptul că Victor nu se repeta, formula aceste rînduri fără emfază, dar cu un spirit metodic, marele mesaj transmis de el constînd în dorința sa de a ne avea continuu cu el, de a ne
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
nimeni. Seara mânia-mi intră pân’la stea. Și-n timp ce spirturi ustură s-o spele, Ce chelfăneli grozave de motani Se-ncing pe-acoperișurile mele!!! VERBA WOLANd Arta buchinismului și moartea unei librării Ruxandra CESEREANU Îmi închipui, uneori, buchiniști glumeți, bătrâiori și pitorești pe malul Someșului: și îmi închipui nu cum ar fi Clujul dacă ar fi Paris, ci cum ar fi Clujul dacă ar avea gherete, tejghele și tarabe cu opuri vechi, afișe matusalemice și alte chestiuni livrești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
care odinioară cozereau (comiteau causerie, adicăă în acele încăperi îmbâcsite care însă prin străluminare intelectuală, deveneau brusc o agora cu retori și miniânțelepți de ocazie. Tânjesc după anticariatele mirosind a ceară și petrol, de odinioară, și fantasmez după tarabe cu buchiniști (fie chiar nevorbitori de francezăă, care să mă îmbie la citit (tachinându-măă pe malul Someșului. Că nu există buchiniști, aceasta ține de fantasma mea livrescă, dar când știi că librăria centrală a Clujului va dispărea într-un viitor încâlcit, deja
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
cu retori și miniânțelepți de ocazie. Tânjesc după anticariatele mirosind a ceară și petrol, de odinioară, și fantasmez după tarabe cu buchiniști (fie chiar nevorbitori de francezăă, care să mă îmbie la citit (tachinându-măă pe malul Someșului. Că nu există buchiniști, aceasta ține de fantasma mea livrescă, dar când știi că librăria centrală a Clujului va dispărea într-un viitor încâlcit, deja vorbim de neorealism gregar. Așa că acum când am aflat că și librăria Universității - cea care a făcut carieră scriitoricească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
greu... Sandu vrea să demonstreze că nu pierde timpul degeaba În fața televizorului, iar prietenii au o rămășiță de respect În priviri. Aznavur, artiști, luvru, mona lisa, sena, pictori, buciniști... Eeee, sena, fraților... Gicu nu se lasă nici el mai prejos - buchiniști, Sandule, buchiniști, scuze că te contrazic, din ce-ai zis tu iese altceva... Sandu nu-l bagă În seamă, dă din mână În semn că tot aia e. Și cum stăteam eu așa, benoclându-mă pe antena a treia, hop și
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
vrea să demonstreze că nu pierde timpul degeaba În fața televizorului, iar prietenii au o rămășiță de respect În priviri. Aznavur, artiști, luvru, mona lisa, sena, pictori, buciniști... Eeee, sena, fraților... Gicu nu se lasă nici el mai prejos - buchiniști, Sandule, buchiniști, scuze că te contrazic, din ce-ai zis tu iese altceva... Sandu nu-l bagă În seamă, dă din mână În semn că tot aia e. Și cum stăteam eu așa, benoclându-mă pe antena a treia, hop și madam Udrea
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ci cum se fac un romancier și un cititor deopotrivă, cu roluri interschimbabile, și anume tribulațiile lui U. Jugo de la Raza (nume sub care, potrivit chiar explicațiilor lui Unamuno, se ascunde însuși autorul): acesta, rătăcind prin fața șirului de tarabe ale buchiniștilor de pe cheiurile Senei, găsește o carte care, de la început, îi oferă un avertisment fatidic și înspăimântător: cine o va citi va muri odată cu ultimul ei cuvânt. Cum să continue și cum să-l scoată pe eroul său din această provocare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
în sine însuși, pentru a fi el însuși. Sau mai bine zis pentru a evada din eul său necunoscut și de necunoscut până și lui însuși. U. Jugo de la Raza, rătăcind pe malurile Senei, de-a lungul cheiurilor, printre tarabele buchiniștilor, dă peste un roman care, de cum a început să-l citească înainte chiar de-a-l cumpăra, îl cucerește neobișnuit de intens, îl scoate din sine, îl introduce în personajul romanului - roman al unei confesiuni autobiografico-romantice -, îl identifică cu acel altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
ridicolă. Preț de câteva secunde, strângându-i mâna, Își spuse că momentele pe care le trăia erau de un ordin superior; apoi Își spuse că e foarte obosit; apoi se Întoarse și o luă de-a lungul cheiului, pe lângă tarabele buchiniștilor. Timp de un minut-două, Djerzinski Îl privi pe omul care se depărta În lumina asfințitului. 2 A doua zi seara, cină la Annabelle și Îi explică foarte clar, sintetic și precis, de ce trebuia să plece În Irlanda. Pentru el, programul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]