121 matches
-
a culege din grădinița tușei Saveta câteva flori proaspete pe care să le dăruiască lui Săndica la plecare. A căutat o vază în hol și a așezat florile în apa proaspătă, pe noptiera din camera sa. A dat drumul radioului Bucium să cânte în surdină până face el cafeaua. Săndica a mers la baie să se spele pe mâini și să se răcorească un pic de pe drumul destul de lung de la fermă până în centru, unde locuia Mircea, și să-și aranjeze un
CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343284_a_344613]
-
argint - lumină de aur a zilelor noastre rătăcite pe pământ. - Și ce vrei să ne spui, murmură frunzișul aproape roșu din carapacea lui ? Ne întorci la capitolul imaginație când primăvara miroase printre copaci nimai frunze și ierburi crude și vara buciumă seva prin trunchiuri ca o răstignire, ca o fântână cu coarbă ? - Nu pădurea mea dragă, răspund eu dezamăgită frunzișului cu zumzet de clavecin. Vă voi vorbi de soarele care ne sorește pragurile și care ne limpezește apele de la un mal
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
Bălăcianu Publicat în: Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Necuprinsa mi-e zarea Când răsari printre stele Tu, luceafăr în noapte, Rătăcind printre ele. Te zăresc pe-nserat Când pe dealul în spumă Turme încă-l străbat Buciume încă mai sună. Tremurând peste ape Nuferi galbeni se-aprind Și în luntre, în joacă, Azi la pieptu-mi te strâng! Mă-nfior când Copoul Te adună-n cuvinte Pe sub tei strigă dorul Și-amintirile-s sfinte. Ți-aud pașii călcând Peste flori scuturate
RĂTĂCIND PRINTRE STELE ( LUI EMINESCU) de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380426_a_381755]
-
zadar vă tot caută. Cum de-a putut prea repede tot ce-a avut să lepede? Plâng după voi și îngerii din tristul roi al plângerii. Unde-ați pierit voi anilor, când v-am jertfit sărmanilor? Din voi mereu trist buciumă când dorul meu se zbuciumă?... Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1578, Anul V, 27 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373879_a_375208]
-
Doamne privirea-ți, peste noi o fă roată Căci rugă îți facem Mărite-n genunchi. De nicăieri spre noi năvăliră Mulțime nomadă de aspri vulturi, Verzile cetini spre pământ prăvăliră În templu-Ți de liniști azi urlă securi. Nu-i bucium, nu-i soare, e ploaie și vânt Padurea sluțită se tânguie-a moarte Rădăcina despicată-i de trunchi Ce blestem ne calcă, ce soarte? Cu urși și cu lupi ascunși prin hogeacuri Trăirăm în pace trecând peste veacuri, Din vârfuri
ACASĂ LA IANCU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371227_a_372556]
-
nicio problemă în sediul de partid, de unde au început să arunce pe ferestre tot felul de tablouri, pachete cu carne, cărți și o serie de obiecte de propagandă. Unul chiar a apărut la geam, cu un aparat de radio marca „Bucium” în mână, vrând să-l arunce pe fereastră peste masa de manifestanți, care se îngroșa văzând cu ochii, dar ulterior s-a răzgândit. Am remarcat cu uimire cum se înghesuiau toți să prindă câte ceva, de la cei ce aruncau de la etaj
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346915_a_348244]
-
toți, să fiu de raiuri nins!” Întărit în credința sa („Mori în mine viața toată/Și în Domnul-niciodată!”), poetul străbate dincolo de țărmurile Speranței, acolo unde „Viața cu moartea merg la braț,/ Tristețea mea-cu bucuria,/Prin crângul psalmilor, vecia/ Mă buciumează cu nesaț.” De-aici încolo, poetul, imunizat împotriva vitregiilor existențiale, călătorește senin pe cărările Timpului, sub „Boltă lină”, unde, „ Urcând pe-o rază de argint, cocorii/salută morții care ne conduc.” Morți care „poartă cravată, dogme și trabuc”. Astfel, poetul
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > POEMUL MEU Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului poemul meu poemul meu se pierde-n toamna ce-și scutură frunzele pe umărul munților, apele curg în eternitate, buciumă codrul, e vremea nunților. cântă Iancu din șapte fluiere, peste Carpații noștri de dor, se-aude doina prin Apuseni, toamna copacii nu mor. poemul meu spre stele zboară curg rimele ca apele-n prund, se-aude buciumul a câta oară
POEMUL MEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371693_a_373022]
-
Doamne al acestor locuri, nouă, nu puteai să ne dai ceva mai frumos decât că, din lemnul din care își fac ciuberele, spetele, furcile, casele și sicriele în care iau drumul mântuirii, din același lemn să învețe să facă buciume! Buciume, să-și tânguie jalea și durerile, bucuriile lor simple de oameni ai muntelui, ori să se cheme în codrii, la vremuri de răstriște!” Ultima parte a cărții, autorul Grig Gociu o dedică lunii în care, ei,studenții anului I trebuiau
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
de știința vastă a organizării muncii pe de alta. [15 ianuarie 1882] ["DIN FRANȚA NE-A VENIT"] Din Franța ne-a venit ieri știrea că d. Gambetta a prezintat prezidentului Republicei demisiunea colectivă a cabinetului său. "Marele ministeriu" atât de buciumat de presa republicană, se duce așadar fără a fi lăsat nici o urmă de însemnat. Dovadă că, cu tot zgomotul, cu toate aparențele, demagogia e în sâmburele ei sterilă. Față cu un demagog, oricât de inteligent ar fi, se ivește totdauna
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
un univers, recreat în marginea textului biblic cu ingeniozitate plastică, ingenuitate și prospețime. Peisajul, impregnat de sunetul difuz al lamentației psalmistului, se modifică treptat, fastuozității exotice a psalmilor îi ia locul abundența bucolică, sugerând medii familiare, în care harfele devin „buciume” autohtone, alăuta este substituită cu „cetera”, munții biblici - cu „măgurile” Moldovei, taurii - cu „inorogii” fantastici ai cărților populare. Versuitorul pare a preamări uneori același tărâm al abundenței - vegheat de astre-„n hoarbă”, apărat de semnul bourului, populat cu cirezi și
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
prin intermediul unor întâmplări episodice banale. În ciclul Roata cu șapte spițe, o țărancă face tot posibilul, riscându-și viața, ca pușca ascunsă de bărbatul ei, fost gornic, să ajungă la răzvrătiți (Flinta lui Dămian); jertfindu-se, un țăran beteag vestește, buciumând, izbucnirea răzmeriței (Tulnicul lui Gădălin); alt țăran izbutește să ia, în ziua zdrobirii pe roată a lui Horea, opincile acestuia, obiecte devenite sacre pentru el, pe care apoi, după îndelungi șovăieli, le va încălța, pentru a porni la Viena să
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
În culegerile de poezii, ce dezvăluie atât tragismul ocupării Basarabiei de „deavoli cu stea în frunte” (Țară de martiri și de profeți, 1942), cât și al războiului devastator, este semnificativă frecvența în titluri a cuvântului „sânge”: Pecetea sângelui, Nopțile sângelui, Buciumă sângele, Stropi de sânge etc. Destinul Basarabiei este permanent raportat la destinul vitregit al întregii țări: „Te-arată, Mare, Decebal, / Și-ți spurcă sfânta sabie / Cu două aprige tăișuri -/ Unul pe Someș și Trei Crișuri, / Altul, pe Nistru, sus pe
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
și grea, / Mai neagră și dură, / Marmora neagră mereu e mai ea. / Și numai pe mine mă vrea” (Marmora neagră). SCRIERI: Decebal la Vadul lui Vodă, Chișinău, 1940; Porunci domnești..., Iași, 1941; Țară de martiri și de profeți, [Chișinău], 1942; Buciumă sângele, [Chișinău], 1942; Caravana luminelor, Iași, [1943]; Meleag străbun, Iași, 1943; Protiv. Verboten, Focșani, [1943]; Deocheatul, Lugoj, 1944; Ereditate, Lugoj, 1944; Vestala neagră, pref. Virgil Petrovici, Lugoj, 1945; Nu-s drumuri înapoi?, Lugoj, 1946; Potirul profanat, Lugoj, 1946; În cumpănă
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
ca șef de serviciu la Administrația Financiară a Sectorului de Negru din București. În 1937 este deputat de Caliacra, din partea Partidului Totul pentru Țară al mișcării legionare. În Bazargic colaborează la ziarul „Legionarii”, anterior fondase el însuși ziarele „Graiul” (1932), „Bucium” și „Armatolii” (1933), în care îi apără pe românii din Cadrilater. În curând ajunge ideologul și politologul Gărzii de Fier, eminența ei cenușie. În februarie 1939 fuge în Germania, de unde se întoarce în toamna anului 1940, fiind numit subsecretar de
PAPANACE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288675_a_290004]
-
Beiuș 29 Bicaz 115-116, 159 Bicazu Ardelean 161 Blaj 29, 173 Boroaia 114 Borzești 115, 116 Botoșani 22, 106, 149 Brad 29 Brașov 12, 29, 42, 53, 57-60, 79, 81-82, 89, 126, 188, 192, 195-196, 235-236 Bucecea 119 Buchenwald 161 Bucium 147 Bucovăț 171 București 21, 23, 25, 29, 35, 62, 64, 66, 69-70, 72, 84, 88, 90, 94, 96, 98, 104, 110, 116-118, 122, 126, 129, 133, 139, 142, 145, 148, 150, 165, 166, 168, 170, 177-178, 181, 184, 194-195
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Să te facă mai pre sus; {EminescuOpI 101} Amândoi vom merge-n lume Rătăciți și singurei, Ne-om culca lângă izvorul Ce răsare sub un teiu; Adormi-vom, troieni-va Teiul floarea-i peste noi, Și prin somn auzi-vom bucium De la stânele de oi. Mai aproape, mai aproape Noi ne-om strânge piept la piept... O auzi cum chiam-acuma Craiul sfatu-i înțelept! Peste albele izvoare Luna bate printre ramuri, Împrejuru-ne s-adună Ale Curții mândre neamuri: Caii mării, albi ca
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
cornului. „Ce să fie? Ce are bătrânul?“ se întrebă el gâfâind. Când ajunse în ușa colibei de cetină, zări pe bătrân culcat într-o rână, cu ochii bulbucați și arzători ațintiți asupră-i. În mâna dreaptă strângea cornul cu care buciumase. Ce este, uncheșule? strigă Dăvidel Boghean. —Măi băiete, răspunse rar și greu bătrânul. Scapără ș-aprinde o lumină. Mi-e frig, nu mi-i bine... Ce ai, uncheșule? N-am nimica. Mi-a venit vremea. Obrazul moșneagului parcă era de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
în cavou... și era vânt... Și scârțâiau coroanele de plumb. Dormea întors amorul meu de plumb Pe flori de plumb... și-am început să-l strig - Stam singur lângă mort... și era frig... Și-i atârnau aripile de plumb. Pastel Buciumă toamna Agonic - din fund - Trec păsărele, Și tainic s-ascund. Țârâie ploaia... Nu-i nimeni pe drum; Pe-afară de stai Te-năbuși de fum. Departe, pe câmp, Cad corbii, domol; Și răgete lungi Pornesc din ocol. Tălăngile, trist, Tot sună
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
mai am lacrimi a plânge. A destinului mânie Mă doboară de durere; Nu am nici‐ o bucurie Decât să plâng în tăcere. Mângâierea mea de‐acuma, E credința‐ n Dumnezeu. El ne dirijează viața și la bine și la rău. Bucium, 15.07.1998 RUGĂCIUNE Mama plânge și suspină și cu dorul potolit, Se roagă mereu să vină Copilașul ei iubit. Moartea surdă, nemiloasă, I‐a răpit ce‐ avea mai drag; și de‐ atunci așteaptă‐ntr‐una, Să apară poate‐ n
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Laptele care l‐a supt. Nici o boală nu‐ i mai grea și mai greu de conceput Ca durerea unei mame Când copilul și‐ a pierdut. Așa‐i ordonată viața, Cu dureri și bucurii. Copiii iubesc părinții, Iar părinții pe copii. Bucium, 15 VIII 1998 157 JURĂMÂNT De‐acum toată viața noastră La oricare sărbătoare , Tu vei fi prezent la masă Cu respect de‐ aniversare. La nunta fratelui tău, Pentru‐a noastră mulțumire, Îmbrăcat în straie albe, Atunci vei fi și tu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
bunul Dumnezeu. Puiul mamei, eu n‐ ași plânge, Dar mă doare inima. Grea e viața fără tine, Plâng și nu te pot uita. A destinului putere Pentru fiecare sună. Într‐o zi și tu și tata, Vom sta veșnic împreună. Bucium, 15.07.1998 Artur Enășescu (1889 - 1942) „O trestie umană clătinată de destin...Un cap frumos, dar alterat de prelucrările necunoscute ale unei boli neiertătoare. Acest cap cu pielea feții înnegrită de înnegurările acelor nori care întunecă pe dinăuntru și
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
lae, lae bucălae... -; că Turcul este lupul. Buuun... Fiara sălbatică de lup a-Înhățat-o pe biata oaie, a-nghițit-o pe jumătate, cea cu buci, de unde: bucălaia - Însă prin cealaltă, cea cu doar bucca (de aici: buciumul ciobanului cu pricina), oaia behăie, zbiară, buciumă, cere ajutor - de la cine? De la mine, Rus, eu, Ursul am fost totdeauna gata să-mi vărs sângele pentru libertatea altuia - că noi o ducem și-așa făr-de, În svoboda noastră tradițională, slavă, cum ar veni: sclavă... Dar cum să zmulg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și s-au luminat ferestre. Am ajuns acasă la Feodor Andreev, gospodărie frumoasă și cu felinar în curte. Bătrâna, mama lui sau a ei, nu știu, ne-a așezat masa iar cineva din familie a luat caii și i-a buciumat, adăpat, și i-a dus în grajd. Frumoși oameni, frumoasă gospodărie. Pe masă, conform obiceiului rusesc sau ucrainian, fiindcă satul era de ucrainieni, diferite bucate plus ceai. Erau acolo vestiții cartofi rusești la cuptor, telemea, batog, scrumbii și din nou
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
în fotoliul său, odinioară oranj, dinaintea televizorului, un Temp de pe vremea lui Dej. Tresare cu putere când, la pupitrul din Calea Dorobanți 191, o mână vrăjmașă sănătății mintale și auzului ascuțit dă la maximum volumul de difuzare. A, doamna Vasilescuuuuu! buciumă TVR 1. Vezi mamă, acum trebuie să iau și-un detergent scuuuuump! Ariel - Albul Ideal! Costache sare speriat și se repede la televizor să-l dea mai încet. În mii și sute de mii de camere, barăci și văgăuni pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]