121 matches
-
cărții - „Fărâme de spiritualitate bologană“ - structurată în cinci secvențe - aduce atât elemente de monografie a satului în „(I) Lada de zestre (Legendă)” și nu numai, cât și trimiteri la istoria zbuciumată a satului transilvan în ”(IV) LA GÂSCĂ ( Anul 1848 )”: „ Buciumă din deal în deal,/ C-a-nceput sfada-n Ardeal” [...]” Budapesta vrea, bag samă,/ Să ne fie și ea... mamă” [...] „Iancu, iubit de popor,/ Fiind ales conducător.” Temele majore ale literaturii: viața, moartea, iubirea, familia, copilăria, adolescența, școala, locurile natale
NOTE DE LECTURĂ: „FĂRĂ VOIA MEA…” DE MIRCEA GORDAN de LUCIA ELENA LOCUSTEANU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lucia_elena_locusteanu_1451545363.html [Corola-blog/BlogPost/365871_a_367200]
-
p(an) Manoilă, pan Stanciul, pan Vlaicul pârcălab, pan Goian vornic, pan Micu Crai, pan Lazea, pan Albul, pan Hodco al lui Crețu, pan Isaiia de Nea(mț), pan Stețco Dămăcuș, pan Petrică a lui Iachim, pan Cozmițea, pan Ion Bucium, pan Buhtea, pan Fetio, pan Sacâș spătar, pan Iuga vistier, pan Tador ceașnic, pan Crașnâș postelnic, pan Zbierea stolnic, pan Ion comis și alții destui, pani mari și mici. Iar pentru mai mare putere a tuturor celor sus-scrise, am poruncit
Mărturii de pe Jeravăț by http://balabanesti.net/2011/10/17/marturii-de-pe-jeravat/ [Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274]
-
cărții -,, Fărâme de spiritualitate bologană “- structurată în cinci secvențe - aduce atât elemente de monografie a satului în ,,I Lada de zestre ( Legendă)” și nu numai ,cât și trimiteri la istoria zbuciumată a satului transilvan în,,IV LA GÂSCĂ ( Anul 1848 )”: ,, Buciumă din deal în deal, / C-a-nceput sfada-n Ardeal”[...],, Budapesta vrea, bag samă, / Să ne fie și ea... mamă” [...] ,,Iancu, iubit de popor, / Fiind ales conducător.” Temele majore ale literaturii: viața, moartea, iubirea, familia, copilăria, adolescența, școala, locurile natale
MIRCEA GORDAN de MIRCEA GORDAN în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 by http://confluente.ro/Mircea_Gordan.html [Corola-blog/BlogPost/346096_a_347425]
-
141338 15824 PLESCA IOAN (n. 1960) Iași, str. Hlincea nr. 43, bl. 1052, sc. D, ap. 4 țel: 427945, 222023 16688 POGOR CORNELIU (n. 1946) Iași, Fundac Socola nr. 28 țel: 221976; 0722624222 10944 POPA RODICA (n. 1953) Iași, Sos. Bucium 101A țel: 131754; 0726416584 2964 RADU PETRU Iași, Moară de Foc 4 țel: 234582; 0722283512 2965 RĂDULESCU ECATERINA (n. 1945) Iași, C. P. 1020 Iași 4 țel: 277731; 0741247347 17011 RĂDULESCU MARIA DANIELA (n. 1969) Iași, Aleea Sadoveanu 44G țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Sate: Zemeș, Bolătău Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 9 Orașul SLĂNIC-MOLDOVA Localități componente: Slănic-Moldova, Cerdac, Cireșoaia Orașul TÂRGU OCNA Localități componente: Târgu Ocna, Poieni, Vâlcele Comuna Bârsănești Sate: Bârsănești, Albele, Brătești, Caraclău Comuna Bogdănești Sate: Bogdănești, Filipești Comuna Buciumi Sate: Buciumi, Răcăuți Comuna Cașin Sate: Cașin, Curița Comuna Dofteana Sate: Dofteana, Bogata, Cucuieți, Hăghiac, Larga, Seaca, Ștefan Vodă Comuna Mănăstirea Cașin Sate: Mănăstirea Cașin, Lupești, Pârvulești, Scutaru Comuna Oituz Sate: Oituz, Călcâi, Ferestrău-Oituz, Hârja, Marginea, Poiana Sărată Comuna Pârgărești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Mândra Sate: Mândra, Ileni, Râușor, Șona, Toderița Comuna Recea Sate: Recea, Berivoi, Dejani, Gura Văii, Iași, Săsciori, Săvăstreni Comuna Sâmbăta de Sus Sate: Sâmbăta de Sus, Stațiunea Climaterică Sâmbăta Comuna Șercaia Sate: Șercaia, Hălmeag, Vad Comuna Șinca Sate: Șinca Veche, Bucium, Ohaba, Perșani, Șercăița, Vâlcea Comuna Șinca Nouă Sate: Șinca Nouă, Paltin Comuna Ucea Sate: Ucea de Jos, Corbi, Feldioara, Ucea de Sus Comuna Viștea Sate: Viștea de Jos, Olteț, Rucăr, Viștea de Sus, Viștișoara Comuna Voila Sate: Voila, Cincșor, Dridif
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
ȘIMLEU SILVANIEI Localități componente: Șimleu Silvaniei, Bic, Cehei, Pusta Comuna Agrij Sate: Agrij, Răstolțu Deșert Comuna Almașu Sate: Almașu, Băbiu, Cutiș Jebucu, Mesteacănu, Petrinzel, Sfăraș, Stana, Țăudu Comuna Bănișor Sate: Bănișor, Ban, Peceiu Comuna Bobota Sate: Bobota, Derșida, Zalnoc Comuna Buciumi Sate: Buciumi, Bodia, Bogdana, Huța, Răstolț, Sângeorgiu de Meseș Comuna Camăr Sate: Camăr, Pădureni Comuna Chieșd Sate: Chieșd, Colonia Sighetu Silvaniei, Sighetu Silvaniei Comuna Cizer Sate: Cizer, Plesca, Pria Comuna Cuzăplac Sate: Cuzăplac, Cubleșu, Gălășeni, Mierța, Petrindu, Ruginoasa, Stoboru, Tămașa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
sare din Vrancea, dintre care cel de la nord de Rotilești - valea Șușiței conține rezerve uriașe de sare pură (1972). În perioada 1962 - 1970 a demonstrat existența unor structuri subvulcanice neogene necunoscute în sectoarele dealul Boteș - valea Izbicioara, Bucium Rodu și Bucium Poieni, de care se leagă o seamă de mineralizații filoniene auro - argentifere și polimetalice (Cu, Pb, Zn). În aceeași perioadă a evidențiat prezența în bazinul Roșia Montană a unor corpuri subvulcanice dacitice necunoscute, asemănătoare cu cele din dealurile Cetate și
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]
-
parte inutile. După cum se știe Conferințele de la Teheran (noiembrie 1943) și Ialta (ianuarie 1945), au decis că România și alte țari estice să intre în zona savietica de influență și să cunoască astfel toate ororile regimului comunist. Schitul de maici „Buciumi” sau „Runcul” a fost întemeiat de ieromonarhul Isaia în anul 1750. Ieromonarhul Isaia a fost mai întâi preot mirean în Buciumi unde deținea numeroase terenuri. Se știe că, de regulă, mânăstirile căutau să atragă în viață monahala mai ales răzeși
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
la 14 km. nord-vest de municipiul Vaslui, 2 km. vest de satul-reședință de comună Ștefan cel Mare și la 2 km. est de râul Bârlad. Satul este așezat pe coasta unui deal care la nord se numește "Arvinte", la sud "Buciuma", la est "Bobâlca" și la vest "Floria". La marginea sudică a satului, pe o prelungire a versantului estic al dealului "Buciuma", în punctul numit "La pădure", s-a descoperit o așezare "La Tène" de tradiție hallstattiană. Pe un grind din
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
est de râul Bârlad. Satul este așezat pe coasta unui deal care la nord se numește "Arvinte", la sud "Buciuma", la est "Bobâlca" și la vest "Floria". La marginea sudică a satului, pe o prelungire a versantului estic al dealului "Buciuma", în punctul numit "La pădure", s-a descoperit o așezare "La Tène" de tradiție hallstattiană. Pe un grind din lunca râului Bârlad s-au descoperit urmele unui cimitir feudal insuficient cercetat. Satul a fost întemeiat la sfârșitul veacului al 18
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
scrisoarea de schimb dintre vel spătarul Ion Sturza și Nicolae Bucium, primul dând , cumpărat de tatăl său, precum și suma de 200 de lei, primind În schimb satul Întreg Horjeștii, cu siliștile Cojana, Cucuiești și Ulmenii de pe Răcătău, Putna. Postelnicul Neculai Bucium vinde de veci la 20 mai 1753 Zapisul este eliminat din cercetările de la 20 iulie 1812. Postelnicul Neculai Bucium, fiul Marandei, nepotul clucerului Milescu, văr cu Neculai Cogălniceanu, vinde a sa parte de moșie și ocină din Frenciuci , cu prețul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
prin intermediul unor întâmplări episodice banale. În ciclul Roata cu șapte spițe, o țărancă face tot posibilul, riscându-și viața, ca pușca ascunsă de bărbatul ei, fost gornic, să ajungă la răzvrătiți (Flinta lui Dămian); jertfindu-se, un țăran beteag vestește, buciumând, izbucnirea răzmeriței (Tulnicul lui Gădălin); alt țăran izbutește să ia, în ziua zdrobirii pe roată a lui Horea, opincile acestuia, obiecte devenite sacre pentru el, pe care apoi, după îndelungi șovăieli, le va încălța, pentru a porni la Viena să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
Ursul, ciutele, râsul, păsările, jigăniile codrului, indicatori ai elementarității arhaice, participă la impresia globală de auroral; orice rupere a pactului cu pădurea suscită mâhnire. Ruralul, naturistul Labiș, în esență un emotiv, "privind în amintire" spre "Carpații veșnici", ascultând depărtări unde "buciumă vise", își adună ficțiunile în reluate discursuri impresive; rămase întocmai ca la începuturi, izvoare, dihănii și celelalte sunt repere familiare, niște constante afective într-o geografie a sacrului arhetipal. Preludiul antologic, multicord al poemului Primele iubiri, un fel de cantată
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
călăreață. Alături de curteni era țărănimea care venea cu ghioaga nestrunjită, cu ce apuca. Ea alcătuia pedestrimea. Și țăranii își aduceau de acasă și de ale gurii: brânză și făină în glugă și traistă. Ca să ademenească însă mai multă lume, voievozii buciumau să se strângă și armata în dobândă, adică pe pradă: ce a fura din război al lor să fie! Ștefan cel Mare a folosit deseori astfel de armată, cum spune cronicarul, în luptele sale cu muntenii, cu secuii și ungurii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
țara a românilor din Austro-Ungaria, dar poezia Vorbeau azi- noapte două ape probează că autorul avea conștiința suferințelor românilor de aici, aceeași cu a românilor din Imperiul Habsburgic: N-auzi cum strigă Basarabii/ Blestemul zilelor ce vin,/ Cum sună-n bucium pîrcălabii/ De la Soroca și Hotin?/ Eu simt cum matca mea tresare/ De-al amintirilor șuvoi,/ Arcașii lui Ștefan cel Mare/ Îmi cer azi moaștele-napoi/.../ Nedumerirea mă supune/ Cînd rostul patimii v-ascult,/ Căci inima nu-mi poate spune/ Pe
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
șuvoiul luând-o la vale, scurgându- se prin gară și îndreptându-se spre oraș. Rețeaua de canalizare a făcut cu greu față puhoiului, strada Mioriței devenind un adevărat fluviu, puhoiul care atingea peste o jumătate de metru adâncime, inundând străzile Bucium, Neagoe Vodă, Slănicului și Apusului. Podul de peste Bistrița a fost închis datorită apariției unor trepidații cauzate de valurile ce loveau pilonii podului. Scăpate de sub control, apele au măturat, nestăvilite, întreaga vale a Trotușului. Mulți oameni au rămas izolați, fiind nevoiți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
țara a românilor din Austro Ungaria, dar poezia Vorbeau azinoapte două ape probează că autorul avea conștiința suferințelor românilor de aici, aceeași cu a românilor din Imperiul Habsburgic: N-auzi cum strigă Basarabii/ Blestemul zilelor ce vin,/ Cum sună-n bucium pîrcălabii/ De la Soroca și Hotin?/ Eu simt cum matca mea tresare/ De-al amintirilor șuvoi,/ Arcașii lui Ștefan cel Mare/ Îmi cer azi moaștele napoi/.../ Nedumerirea mă supune/ CÎnd rostul patimii v-ascult,/ Căci inima nu-mi poate spune/ Pe
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ca șef de serviciu la Administrația Financiară a Sectorului de Negru din București. În 1937 este deputat de Caliacra, din partea Partidului Totul pentru Țară al mișcării legionare. În Bazargic colaborează la ziarul „Legionarii”, anterior fondase el însuși ziarele „Graiul” (1932), „Bucium” și „Armatolii” (1933), în care îi apără pe românii din Cadrilater. În curând ajunge ideologul și politologul Gărzii de Fier, eminența ei cenușie. În februarie 1939 fuge în Germania, de unde se întoarce în toamna anului 1940, fiind numit subsecretar de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288675_a_290004]
-
totul noi.”Ă, Vladimir Streinu respinge obiecția de retorism și declamatoriu adusă poeziei lui Goga, demonstrând persuasiv că fondul grav al versurilor cereau cu necesitate o asemenea tonalitate: „E un Horia poet care știe că istoria și revoluțiile țărănești se buciumă din tulnic, nu se îngână cu cavalul.”2 Scriitori contemporani Ca și în cazul lui Eminescu, Vladimir Streinu ar fi putut cristaliza o carte despre cel mai mare poet român al secolului XX, Tudor Arghezi, dacă ar fi avut prilejul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Mai du-te, Iancule, o dată la 'mpăratu'”, dar ne limităm la ultimele două strofe: ...” Dar vreme e deatunci, feciorii tatii, Și ia ascultă... Iar e jale-n țară... Ce-i asta, Iancule, de gem din greu stejarii? Ascultă!... Parcă Morții buciumară! Hei, greai țărâna ce ne-astupă gura Și grea-i durerea ce străbate leatu! Ascultă! Te așteaptă iarăși Morții ...Mai du-te, Iancule, o dată la 'mpăratu' (C.L. Cărți și reviste, din Revista Bucovina nr.4/1943) * „...Singura revistă străjerească deschisă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să aibă mană și să nu fie bîntuite de primejdii. M Spre Sf. Gheorghe se ia mana vitelor. Ciobanii, ca să apere oile de vrăji și de luatul manei, se scoală în ziua de Sf. Gheorghe în zori de ziuă și buciumă; numai pînă unde ajunge buciumul, numai pînă acolo merg vrăjile. Dacă cîntă cucul în luna lui mart pe la-nceput, are să fie anul mănos. Dacă vaca nu dă lapte, atunci se crede că alții i au luat mana; deci se descîntă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Beiuș 29 Bicaz 115-116, 159 Bicazu Ardelean 161 Blaj 29, 173 Boroaia 114 Borzești 115, 116 Botoșani 22, 106, 149 Brad 29 Brașov 12, 29, 42, 53, 57-60, 79, 81-82, 89, 126, 188, 192, 195-196, 235-236 Bucecea 119 Buchenwald 161 Bucium 147 Bucovăț 171 București 21, 23, 25, 29, 35, 62, 64, 66, 69-70, 72, 84, 88, 90, 94, 96, 98, 104, 110, 116-118, 122, 126, 129, 133, 139, 142, 145, 148, 150, 165, 166, 168, 170, 177-178, 181, 184, 194-195
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
În culegerile de poezii, ce dezvăluie atât tragismul ocupării Basarabiei de „deavoli cu stea în frunte” (Țară de martiri și de profeți, 1942), cât și al războiului devastator, este semnificativă frecvența în titluri a cuvântului „sânge”: Pecetea sângelui, Nopțile sângelui, Buciumă sângele, Stropi de sânge etc. Destinul Basarabiei este permanent raportat la destinul vitregit al întregii țări: „Te-arată, Mare, Decebal, / Și-ți spurcă sfânta sabie / Cu două aprige tăișuri -/ Unul pe Someș și Trei Crișuri, / Altul, pe Nistru, sus pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
și grea, / Mai neagră și dură, / Marmora neagră mereu e mai ea. / Și numai pe mine mă vrea” (Marmora neagră). SCRIERI: Decebal la Vadul lui Vodă, Chișinău, 1940; Porunci domnești..., Iași, 1941; Țară de martiri și de profeți, [Chișinău], 1942; Buciumă sângele, [Chișinău], 1942; Caravana luminelor, Iași, [1943]; Meleag străbun, Iași, 1943; Protiv. Verboten, Focșani, [1943]; Deocheatul, Lugoj, 1944; Ereditate, Lugoj, 1944; Vestala neagră, pref. Virgil Petrovici, Lugoj, 1945; Nu-s drumuri înapoi?, Lugoj, 1946; Potirul profanat, Lugoj, 1946; În cumpănă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]