694 matches
-
De curând a ieșit de sub tipar un nou număr al publicației Mesager bucovinean (revistă de cultură pentru bucovinenii de pretutindeni), editată de Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina - Filiala București. Cu o apariție destul de rară (actualul număr, de pildă, acoperă o perioadă de patru ani, din 2009 până în 2013), noua ediție a Mesagerului bucovinean reprezintă o
„MESAGERUL BUCOVINEAN” LA O NOUĂ EDIŢIE by http://uzp.org.ro/mesagerul-bucovinean-la-o-noua-editie/ [Corola-blog/BlogPost/94136_a_95428]
-
articolelor nu o pot și nici nu doresc de fapt să o disimuleze. Este vorba de acea stare de spirit care însoțește evocarea trecutului unei provincii istorice renumită pentru diversitatea și armonia interetnică de-a lungul secolelor. În același timp, bucovinenii poartă în suflet și în inimă drama unei provincii sfâșiate, răpite, înstrăinate („multpătimit picior de plai mioritic” o numește un scriitor din Cernăuți), supusă năravurilor și capriciilor puterilor străine cotropitoare, ale căror urme tragice se resimt din plin și astăzi
„MESAGERUL BUCOVINEAN” LA O NOUĂ EDIŢIE by http://uzp.org.ro/mesagerul-bucovinean-la-o-noua-editie/ [Corola-blog/BlogPost/94136_a_95428]
-
înstrăinate („multpătimit picior de plai mioritic” o numește un scriitor din Cernăuți), supusă năravurilor și capriciilor puterilor străine cotropitoare, ale căror urme tragice se resimt din plin și astăzi. Într-un consistent Editorial dedicat nu întâmplător dramei identitare a românilor bucovineni, redactorul șef al revistei, criticul literar Ștefan Hostiuc subliniază faptul că Bucovina de azi este tot mai schimbată la față și, prin urmare, tot mai greu de definit; dincolo de schimbările inevitabile survenite în timp, mai gravă apare chestiunea viitorului populației
„MESAGERUL BUCOVINEAN” LA O NOUĂ EDIŢIE by http://uzp.org.ro/mesagerul-bucovinean-la-o-noua-editie/ [Corola-blog/BlogPost/94136_a_95428]
-
bogăția informațiilor oferite, noua ediție a revistei Mesager bucovinean se constituie într-o mică enciclopedie dedicată nordului Bucovinei și, totodată, într-un vibrant apel la solidaritate cu locuitorii acestei încercate provincii istorice. O solidaritate de care sunt datori nu doar bucovinenii de pretutindeni, ci noi toți, oriunde ne-am afla. (Ioan Popa, membru al Consiliului Național al UZP).
„MESAGERUL BUCOVINEAN” LA O NOUĂ EDIŢIE by http://uzp.org.ro/mesagerul-bucovinean-la-o-noua-editie/ [Corola-blog/BlogPost/94136_a_95428]
-
concursul maestrului Ioan Paulencu, artist al poporului din Republica Moldova, un copământean cu Bucovina în suflet. După ce absolvă trei ani de studiu la Chișinău, se transferă, în 2000, la Conservatorul din București. Toate aceste realizări au fost posibile datorită perseverenței tânărului bucovinean care a dorit de mic copil să devină cântăreț de operă. Să revenim la concertul lui Dumitru Caulea. De la bun început menționăm că acest bariton tânăr se anunță a fi un artist de factură lirică. Piesele care au fost interpretate
Un bariton care promite: Dumitru Caulea by http://uzp.org.ro/un-bariton-care-promite-dumitru-caulea/ [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
ne-a convins încă o dată că muzica este „o ipostaziere a divinității”, după cum menționa într-o emisiune televizată marele interpret român, pianistul Dan Grigore. Pentru românii care erau în sală piesa Să-mi cânți cobzar..., care aparține penei inspirate a bucovineanului Isidor Vorobchievici a fost o surpriză dintre cele mai plăcute. Aproape că se fredona împreună cu solistul: „căci bani ți-oi da / și vin ți-oi da, / și haina de pe mine”. Piesa a fost primită foarte bine, în pofida faptului că au
Un bariton care promite: Dumitru Caulea by http://uzp.org.ro/un-bariton-care-promite-dumitru-caulea/ [Corola-blog/BlogPost/93955_a_95247]
-
a pomenit din moși-strămoși. Uneori, o muză mă îndeamnă să pun pe hârtie amintiri, simțăminte și să descriu frumusețea locurilor, lucrurilor și a obiceiurilor noastre românești. Amintirile încep cu viața la țară, în satul bunicilor ... CÂRDEI V. Mariana AMINTIRI Vasile - bucovinean, din Vicovul de Sus, tânăr ofițer; Fany - dobrogeancă, din Coslugea - fiică de țărani, proprietara unei micuțe prăvălii. El cumpara țigări și încerca să intre în vorbă cu Ea. S-au îndrăgostit la un bal al ofițerilor, când Fany fusese aleasă
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
dangăt de clopot mitropolitan pe care sunt narate, ultra-succint, cinci momente. Spicuim cu parcimonie maximă, deși ele s-ar cuveni să fie citate integral. Spațiul nostru tipografic ne presează, însă... Așadar: 1. ,,Dacă noi vom tăcea, pietrele vor striga!”, scria bucovineanul N. Tcaciuc-Albu, refugiat la Sibiu în vara anului 1940. Și pietrele „strigă” de mai bine de șase decenii (n.n. de 72 de ani, deoarece evocarea este scrisă de Maria Toacă în martie 2004) cu tăcerea și răbdarea celor învinși, dar
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
mai înainte, vizitase Cernăuțiul, după grele încercări pe drumul războiului și umilințele prizonieratului, după decenii lungi de despărțire. L-am întrebat dacă mai sunt și dacă și-a văzut de la Horecea Mănăstirii. , mi-a mărturisit unul dintre cei mai distinși bucovineni din București. Nu l-am mai întrebat cât de dureros l-au înțepat ghimpii acelor flori, care pentru prima dată în viață l-au ademenit să întindă mâna spre un lucru <străin>”. Sub titlul Plini de daruri și haruri, Maria
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
a purtat uniforma vărgată timp de cinci ani”; ruinat sufletește, după eliberare mai trăiește doar șapte ani, până la 11 noiembrie 1962; a fost ,,condus în tăcere de ultimii temerari ai apusului de glorie română, printre care Pan Halipa și câțiva bucovineni, sosiți cu o coroană mare de brad din Carpații Arboroasei. Doar o modestă placă funerară îi străjuiește mormântul în cimitirul Bellu din București.”); - despre pictorul George Lowendal, răstimp de 19 ani, din 1926 până în 1935, director artistic la Teatrul Național
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
caut pentru a-l înnobila pe hârtie”. Pilduitoare și răscolitoare sunt cele cinci pagini dedicate de Maria Toacă - sub titlul ,,Poporul lui Traian” nu-și uită salvatorul - personalității primarului Cernăuților din anii 1940-1941: Traian Popovici, răstimp foarte dramatic pentru toți bucovinenii, iar pentru populația evreiască din urbe - de un tragism zguduitor. Această evocare - cu scânteieri de cremene și iască, adică de străvechi amnar, cu vibrații specifice neorealismului italian -, are ca sursă o provocare externă, de peste Ocean: vâlva stârnită, în special în
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
RESPIRĂRILE> pornite de la versul lui Nichita Stănescu, aduse la Cernăuți în prima duminică de septembrie, într-un moment de inspirație revelatorie, de scriitoarea și publicista din Suceava Doina Cernica. Născute dintr-o manifestare spontană, ca un preludiu la sărbătoarea -, ,<Respirările> bucovinenilor de la sud au topit gheața nordului, prinzând rădăcini în tradiție”; Nu-i doar o vrere a întâmplării, ci un semn predestinat patronarea <Respirărilor> de maica stareță Irina a Sfintei Mănăstiri Voroneț și monahiile ce o înconjoară. (...) Maica Elena Simionovici ni
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
la Iași, Gazeta de Transilvania la Brașov, iar în anul 1840 apar Dacia Literară și Arhiva Românească, revista Magazin Istoric pentru Dacia. Dacia Literară milita pentru aceleași idei și idealuri, unind în paginile sale scrisul scriitorilor moldoveni, munteni, transilvăneni, bănățeni, bucovineni. În fapte cultural - naționale pentru românii din Transilvania, Bărnuțiu și Barițiu subliniau că pe toți românii, limba îi leagă cu o legătură frățească și-i unește într-o familie. Își intensifică activitatea George Barițiu, Avram Iancu, Timotei Cipariu ș.a. Deosebite
CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Celebrarea_revolutiei_xi_a_gen_pompiliu_comsa_1385364307.html [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
-
În Ucraina, bucovinenii se vor declara români, nu “moldoveni” Accesați, pe Internet, „zorilebucovinei.com” și o să aveți bucuria intrării în arealul electronic al ZIARULUI ROMÂNILOR DIN UCRAINA. O tribună a conaționalilor, din regiunea care, pe harta statului ucrainean, păstrează formatul teritoriului furat României
Bucovinenii se vor declara români by http://uzp.org.ro/bucovinenii-se-vor-declara-romani/ [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
e alături, cu inima, de românii din nordul Bucovinei, reflectând adevărul, durerile și puținele bucurii, problemele, realitatea zilnică, cu care se confruntă populația, indiferent de vârstă, îndeletnicire și situație socială. Ziarul a respirat la unison cu idealurile și speranțele românilor bucovineni, chiar și în anii dictaturii comunismului, când noi, urmașii daco-romanilor, de pe această gură de rai, cedată, răpită și înstrăinată de Patria noastră istorică, nu aveam voie să rostim cuvintele „România”, „român”, „românesc”, publicând materiale pe tematică istorică, oglindind tradițiile culturale
Bucovinenii se vor declara români by http://uzp.org.ro/bucovinenii-se-vor-declara-romani/ [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
moldovean ori român...E vorba că și de identitate. Comunitățile se fondează pe bază de etnii, națiune, așa cum sunt comunitatea ucrainenilor, rușilor, evreilor, bulgarilor etc. Noi avem o etnie-română și înseamnă, ca comunitățile noastre trebuie să se numească a românilor (bucovineni, ardeleni, moldoveni, dacă doriți să accentuați regionalismul. Dar, cred, ca cel mai bine s-ar înscrie în programul unirii că asociațiile să poarte un singur nume: românești, în care să se regăsească și ardeleanul cu munteanul și cu moldoveanul. Și
A SOSIT TIMPUL de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1459111327.html [Corola-blog/BlogPost/380447_a_381776]
-
simplu, contraargumente pentru a netezi sau a atenua vectori cârcotași peste energiile noastre literare. Profesorul de limba română, Constantin T Ciubotaru a scris peste 3000 de pagini, în pondere proză scurtă, tradus fiind în Germania, Belgia, Spania, SUA, Canada, Austria. Bucovinean stabilit prin repartiție guvernamentală( ca toate generațiile de intelectuali din anii 50 până la revoluția din 1989) la Roșiorii de Vede, a fost recenzat, analizat, criticat de o seamă de scriitori din țară dar și în afara țării. Spunea Nicolae Dina, un
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1480835435.html [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
alegorii inspirate de studiul unui gen literar, după cum spuneam despre scriitorii filologi. Am remarcat o povestire deosebită cu titlul Dor și Dora, o povestire pe simeza literaturii fantastice, foarte bine scrisă, impecabil scrisă. O poveste de dragoste trasă din istoricul bucovinenilor, din miturile și superstițiile lor, o poveste Lostriță, magică, dar modernă prin temporalitate, personajul principal, Dor, fiind elev de liceu, emancipat, cu drag de cultură. Locul ales sau chiar întâmplat, un sat în care mai bântuie vrăjitoare, în care se
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1480835435.html [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
Florian Bruja de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, „Conflictele antisemite din Bucovina, în vara anului 1930”. Bazat pe un bogat material arhivistic, autorul prezintă incidente antisemite petrecute în unele localități din județele Suceava și Câmpulung. El menționează că „antisemitismul bucovinenilor a fost constant și nu s-a născut în perioada interbelică. În condițiile în care evreii din Bucovina au fost asimilați culturii austro-germane, antisemitismul nu a răbufnit violent. După 1918, rezistența evreilor față de măsurile de centralizare ale guvernelor de la București
STUDIA ET ACTA IUDAEORUM ROMANIAE VOL XII de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1491315558.html [Corola-blog/BlogPost/344423_a_345752]
-
nr.1-2, 2008, Biblioteca Bucovinei; - Maria Toacă - „Ce minune: greierii cântă!”; - Mihai Sultana Vicol - „Un poet al universului copilăriei”; - Mihai Păstrăguș - Al. Florin Țene - Horațiu Catalano - Constantin T. Popescu - Anica Facina - Victor-Ovidiu Cîrceie, Emilia-Sanda Cîrceie - George Timu - Cu blocnotesul printre bucovineni, vol. lll - Constantin Toni Dârțu - Tiberiu Cosovan - Gheorghe A. Stroia - Valentin Niculițov APARIȚII ÎN ANTOLOGII LITERARE: - Radu Cîrneci - „Poezia pădurii”, vol. IV, pag. 340, 341, Editura Orion, București, 1999; - Emil Satco - „Bucovina - contribuții cultural-științifice”, pag. 439, 440, Suceava, Biblioteca Bucovinei
CURRICULUM VITAE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_Vicol.html [Corola-blog/BlogPost/371942_a_373271]
-
cea română’’, Starpress, 2014, Ed. Olimpias,Iași; - Antologia,,Anotimpuri Românești-Vara”, Ed. Singur, Târgoviște, 2014; - Antologia „Anotimpuri Românești - Toamna”, Ed. Singur, Târgoviște, 2015 ; - Antologia „Anotimpuri Românești - Iarna”, Ed. Singur, Târgoviște, 2015; - Antologia „Anotimpuri Românești - Primăvara’’, Ed. Singur, Târgoviște, 2015; - Paraschiva Abutnăriței - ,,Bucovineni sub zodia cuvântului”, Biblioteca Miorița, C-lung Mold., 2015 Referință Bibliografică: Gheorghe Vicol - CURRICULUM VITAE / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1432, Anul IV, 02 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CURRICULUM VITAE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_Vicol.html [Corola-blog/BlogPost/371942_a_373271]
-
simplu, contraargumente pentru a netezi sau a atenua vectori cârcotași peste energiile noastre literare. Profesorul de limba română, Constantin T Ciubotaru a scris peste 3000 de pagini, în pondere proză scurtă, tradus fiind în Germania, Belgia, Spania, SUA, Canada, Austria. Bucovinean stabilit prin repartiție guvernamentală( ca toate generațiile de intelectuali din anii 50 până la revoluția din 1989) la Roșiorii de Vede, a fost recenzat, analizat, criticat de o seamă de scriitori din țară dar și în afara țării. Spunea Nicolae ... Citește mai
CRISTINA ŞTEFAN by http://confluente.ro/articole/cristina_%C5%9Etefan/canal [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
simplu, contraargumente pentru a netezi sau a atenua vectori cârcotași peste energiile noastre literare.Profesorul de limba română, Constantin T Ciubotaru a scris peste 3000 de pagini, în pondere proză scurtă, tradus fiind în Germania, Belgia, Spania, SUA, Canada, Austria. Bucovinean stabilit prin repartiție guvernamentală( ca toate generațiile de intelectuali din anii 50 până la revoluția din 1989) la Roșiorii de Vede, a fost recenzat, analizat, criticat de o seamă de scriitori din țară dar și în afara țării. Spunea Nicolae ... IX. SLALOM
CRISTINA ŞTEFAN by http://confluente.ro/articole/cristina_%C5%9Etefan/canal [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
peste 35 de ani și-a revăzut soția și copiii, fratele lui Florea, Toader Maslovschi, care, fiind rănit în 1940, la Cotul Donului, s-a retras cu armata română în Țară, unde s-a tratat, apoi, aflând de persecuțiile românilor bucovineni, i-a fost frică să se întoarcă la baștină. Dar, totuși, a plecat la cele veșnice cu dorul împlinit. Candela memoriei scumpului și suferindului lor părinte o păstrează aprinsă fiul Sain, fiica Victoria Bujenița și nora Maria, care au venit
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL by http://uzp.org.ro/memoria-celor-ce-au-facut-sa-dainuie-credinta-limba-si-neamul/ [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
un colorat cu țambalul spânzurat de gât. - Ahaa! Aici ai dispărut coniță Sofia! Credeai că scapi de mine? Au zis că vă cunosc toate melodiile și vă acompaniază. Am aici plicul, plătesc. Trei melodii numai pentru mine! Sunt și eu bucovinean adus de copil în București, din zona Rădăuți, din „Țara de Fagi, Vă rog frumos pentru melodia asta! Eram în picioare, în fața lui. - Stimate domn, sunteți în confuzie, Teoretic aveți dreptate, da, acum observ și eu că mama seamănă ca
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/constantin_t_ciubotaru_1488333447.html [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]