52 matches
-
ținută a fost susținut de interpreți locali dar și de invitați speciali, oaspeți de onoare ai micii noastre comunități, și aș dori să-i menționez pe cei care au contribuit la reușită acestui frumos program artistic: cunoscută și apreciată solista bucovineanca Lăură Haidău, tânăra și talentata solista munteanca Denișa Crăciun, Ansamblul “Ciprian Porumbescu”, dansatorii noștri locali, aparținând grupului "Bucovina”, coregrafi Garofaș & Irina Milici. Mici în statura dar deosebit de talentați, tinerii dansatori ai formației “Miorița” sub îndrumarea entuziasta a Părintelui Nicolae Clempuș
EMOŢIE DE TOAMNĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354547_a_355876]
-
O VIAȚĂ ARTISTICĂ ÎNDELUNGATĂ ȘI AURORALĂ Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1304 din 27 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Se zbate inima noastră și ne ard călcâiele când ne cântă Lăură Lavric! Ce măreție e în glasul bucovinencei artiste, Lăură Lavric! Ce verva, ce veselie, mai presus de orice asemănare cu amănuntele vieții omului și mai aproape de misiunea spiritualizării, desăvârșirii sufletului omenesc, prin pasajele cele mai luminoase ale patosului vieții: bucuria ardenta a cantului! Lăură Lavric este o
LAURA LAVRIC. O VIAŢĂ ARTISTICĂ ÎNDELUNGATĂ ŞI AURORALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357491_a_358820]
-
mărturii sigure că folclorul românesc e un cosmos, ca România e survolata de conglomeratul de stele printre care, pentru bucuria, alinarea și dragostea oamenilor, a ars, arde azi și va arde într-o viață artistică îndelungată și aurorală, steaua artistei bucovinence care îmbuchetează, dintr-o prodigioasa activitate de slujire a cântecului folcloric, unele dintre cele mai frumoase flori spirituale ale muzicii folclorice moldovenești: Lăură Lavric. Aceste flori nu sunt flori însele, sunt expuneri publice ale parfumului și culorilor lor; parfumul și
LAURA LAVRIC. O VIAŢĂ ARTISTICĂ ÎNDELUNGATĂ ŞI AURORALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357491_a_358820]
-
preluat folclorul pur, de la lăutar și plugar, dar și de la cioban, de la pădurar, de la sătean... I-a imprimat o anumită particularitate de valoare, dar nu i-a umblat decât la nuanță nu la miez, la aspect, nu la structură. Moldoveanca bucovineancă Ștefania Rareș cântă, într-o multitudine de motive poetice și pe o gamă largă de unde ritmice, într-un timbru inconfundabil, cu particularitățile dialectale care dau superbitate pieselor sale folclorice și de aceea, în fiecare cântec, Ștefania Rareș este Ștefania Rareș
ŞTEFANIA RAREŞ, FOLCLORUL PUR DE LA LĂUTAR ŞI PLUGAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341063_a_342392]
-
Fribourg-Elvetia, reprezentantă, începând cu 1998, a României la expoziții internaționale de ouă decorate, deținătoare a numeroase și importante premii și distincții, colaborator al Muzeului Țăranului Roman și al Facultății de Textile Iași, doctorand în cercetarea motivelor vechi de Bucovina. Este bucovineanca în care Dumnezeu a sădit darul încondeierii ouălor și al prelucrării extrem de fine a cojii lor, meșteșug perfecționat la nivel de artă. Ea transpune cu măiestrie, în desenele de pe coaja oului, scene biblice cu semnificații deosebite de credință ortodoxă, dar
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > EMILIA ȚUȚUIANU: MARIANA GURZA - BOABE DE LACRIMI ȘI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE Autor: Emilia Țuțuianu Publicat în: Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Interlocutoarea mea este poeta Mariana Gurza, o bucovineancă adevărată, dintr-o familie refugiată pe plaiurile bănățene care nu uită meleagurile unde i-au trăit strămoșii. Venind din obârșia nordului moldav, cu dorul patriei fagilor în simțire, poeta Mariana Gurza strigă durere și dragoste, generozitate și seninătate, așterne blând
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
scoarța groasă meșterul păstrase o bună parte, lateral și în partea de sus a sculpturii, care să vorbească vizitatorului despre vârsta și specia sa, despre istoria locurilor în care a crescut zeci de ani ori poate sute. Este vorba de „Bucovineancă cu cofițe”, operă de artă realizată de renumitul sculptor prof. Ion Maftei și donată colecției Muzeului de etnografie prin bunăvoința și înțelegerea prof. Ioan Catargiu, director al Clubului Copiilor din Câmpulung Moldovenesc. Ea reprezintă simbolul ospitalității câmpulungenilor. Acestei lucrări deosebite
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
ar fi trebuit să ajungă de mult la hotel. Deși ea dorea să facă acest lucru, eu simțeam că nu prea este interesată de această variantă. Cred că ar fi preferat prezența unui bărbat, în locul colegei sale de cameră - o bucovineancă de prin Rădăuți, pe care o întâlnise prima dată la recepția hotelului, în momentul cazării, după cum îmi povestise. Mi-am pus paharul cu băutură pe masa-bar și m-am lăsat ușor în genunchi, înconjurându-i cu brațele picioarele și propunându
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378671_a_380000]
-
ținută a fost susținut de interpreți locali dar și de invitați speciali, oaspeți de onoare ai micii noastre comunități, și aș dori să-i menționez pe cei care au contribuit la reușită acestui frumos program artistic: cunoscută și apreciată solista bucovineanca Adriana Bucevschi și talentatul solist maramuresan Paul Ananie, dansatorii noștri locali, aparținând grupului "Bucovina”, coregrafi Garofaș & Irina Milici, tinerii dansatori ai formației “Ghiocelul” sub îndrumarea entuziasta a d-lui Marian State, formația de dansatori bulgari “Roșa”, si nu în ultimul
FESTIVALUL DE TRADIŢII ROMÂNEŞTI DIN LILBURN, GEORGIA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381293_a_382622]
-
care a urcat incontestabil pe primul loc în țop ten, topul meu personal de kitsch autohton. Dar să ne întoarcem la oul lui Flutur și hermeneutica acestuia. Inspirația a venit, probabil, de la tradiționalele ouă de struț, încondeiate cu sîrg de bucovinence recente și achiziționate cu pioșenie de funcționarii Ministerului Afacerilor Externe pentru pachetele lor de protocol. Primul pas, de la găină la struț, fusese deci deja făcut. Și cum e moda recordurilor Guinness (cel mai mare cîrnat din lume, cea mai mare
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
vecina ei, doamna Saicovici, nu bănuia nimic. Mai era ceva mai puțin de o oră și jumătate până la miezul nopții. Lucian și-a amintit de atâtea ori, după aceea, de doamna Saicovici, prietena ultimilor ani de singurătate a mamei, o bucovineancă în vârstă, corpolentă și destul de sobră, dar care avea momente de cochetărie când făcea aluzii discrete la formula cu care prefera ca lumea să i se adreseze. Știți spunea c-un râset jenat -, eu n-am fost niciodată măritată. Așa
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
orice s-ar zice, se cheamă că sunt domnișoară. Asta este, nu pot să schimb eu lucrurile... Mama se amuzase, în felul ei reținut, de pretenția comică a vecinei, întrebându-se cam ce vârstă ar putea să aibă vecina ei bucovineancă. Cu puțin înainte de a muri aflase întâmplător că avea șaptezeci de ani. Vestea o consolase întrucâtva și îi spusese lui Lucian, cu o ușurare vizibilă: ei, nu-i chiar așa de mare diferența de vârstă între noi două. Lucian o
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
ardeleancă, orfană de ambii părinți, având mare putere de dăruire, Înclinație deosebită pentru Litere; Iulia C., basarabeancă, frumusețe energetică, inteligență remarcabilă, spirit critic, realist; Teodora (Dori) L., ardeleancă, Înclinație spre științele exacte, sensibilitate deosebită, interiorizare și timiditate; Maria (Maricica) L., bucovineancă, frumusețe remarcabilă, ochi deosebit de expresivi, talent dramatic, un fel aparte, confuz, În exprimare; Veronica O., micuță, cu un ascuns complex datorită taliei foarte scunde, o remarcabilă voce de alto, Înclinație pentru filosofie; Ana (Anișoara)H., bănățeancă, frumoasă tare, afectuoasă, sociabilă
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Alături e țăranul monumental, în costum de o mare linie clasică, din Dolj, și gorjanul cu pieptar de podoabă neastâmpărată și cu cămașa lungă și înfoiată. Ândreaptă-ți ochii la costumul de uimitoare efecte, obținute prin simplitate, al hațeganului, sau spre bucovineanca ceea baroc încărcată de coloare, de bani, de flori. Dobrogeanul te atrage mai puțin, fiindcă ține să ilustreze influențe tătărești destul de sumbre. Din cealaltă parte se apropie sălișteanca cochetă cu mult negru și alb, femeia de-un aspect cam mănăstiresc
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
286. Când prinde a se îngâna ziua cu noaptea, în Bucovina, moașele aprind o lumânare, o pun pe masă ca să ardă toată noaptea deoarece "venind ursitorile și neaflând lumină în casă (...) se mânie și-i ursesc o soartă rea" 287. Bucovinencele au foarte mare grijă să păstreze lumânările de la botez pentru că nu e bine să le dea cuiva, "ci să ardă numai în casa unde se află copilul de curând botezat" 288. Pentru ca femeia să iasă din starea de "necurăție", după ce
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pomiroasă, / Mă spală, mă fă frumoasă, / Să le plac flăcăilor / Ca vinul boierilor, / Să fiu ca sfântul soare / Când răsare, / Ca și mărul plin de floare, / Ca o capră bourată, / De toată lumea lăudată!"367 În Ajunul Bobotezei, spre seară, fetele bucovinence care voiesc să fie "căutate, iubite și jucate de feciori" aduc apă neîncepută de la fântână, pun în ea câteva fire de busuioc, apoi o așază într-un loc unde să bată soarele dimineața, când va răsări. În ziua de Bobotează
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din Gura Humorului care o cunoștea de mică pe tânăra jertfită pe altarul omeniei. Și eu am o fiică de 21 de ani, studentă la Drept, acum plecată în Finlanda pentru un semestru Erasmus, și mărturisesc sincer că gestul tinerei bucovinence m-a descumpănit. Îți spui, ca părinte, că trebuie să-ți crești copilul cu respect pentru adevăratele valori: să fie bun, să fie drept, să fie generos, să fie altruist, să nu ezite să sară-n foc pentru- a-și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
le-a încredințat lui Lucian Demetrescu - poet și locotenent farmacist". După miezul nopții Torouțiu "s-a retras în camera sa și s-a culcat îmbrăcat, scoțîndu-și numai haina". În zori, pe la opt și jumătate, a fost găsit mort de către tînăra bucovineancă, Olga Șerban, ceea care avea grijă de casa și treburile gospodărești ale familiei Torouțiu. "Murise în aceeași poziție cum murise și soția sa, cu palmele întinse, puse una peste alta, așternute între obraz și pernă, în ziua de luni, între
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
altor instituții sau ale unor foști elevi. Impresionantă este donația de 1568 volume, făcută în 1932 de către Ilie E. Toruțiu, fost elev, devenit profesor și proprietar al tipografiei Bucovina 143. 3.3.10 Liceul de fete "Doamna Maria", Suceava Tinerele bucovinence frecventau cursurile secundare în cadrul Liceului de fete "Doamna Maria". Istoricul liceului de fete sucevean este schițat de directoarea Maria Cristureanu în anuarul școlii întocmit în 1928144. Până la 1900, fetele puteau frecventa în localitate școala complementară de trei clase administrată de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
dat cele mai multe crime, de imagine sau reale, comise din invidie și din gelozie. Niciodată nu voi putea înțelege aceste resorturi. A.B.Cum era mama ta? Cui ai vrea să îi mulțumești pentru ce ești azi? Mama a fost o bucovineancă foarte harnică și devotată la modul clasic românesc, o femeie înțeleaptă și dedicată până la sacrificiu familiei și muncii ei. Iubitoare, demnă, cuminte și onestă, cum sunt tipologic oamenii Bucovinei. De la ea am învățat să știu să aștept, în spiritul cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
preocupări în lupta de domolire, iluminare și râdicare sufletească a neamului, mă simt dator să vin alături de d-ta. Te rog să aduci această hotărâre a mea la cunoștința d-lui general Averescu, șeful partidului poporului. Scrisoare de la o fată bucovineancă, cătră Vasile Carliciuc, flăcău muntean, servitor la mine: "septămâni" "sanat oasă" Brif, scris cu două săptămâni până în paști. Eu pun plumbu pe hârtie și încep cu dor a scrie, pe hârtie albioară, cu dor dela inimioară, pe hârtie-n patru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
patriot mort În toiul dezastrului țării - acuma șef al gunoierilor din Bacău. Mă găsise războiul În redacția elegantă a Noii Reviste Ro mâne din Pasajul Român; În după amiaza zilei de 14 august 1916, ziua mobilizării, cu un drac de bucovineancă frumoasă care dansa goală, abandonându-se, când și când, brațelor mele, sau cu capul plecat peste umărul meu, până ne-au trezit, aiuriți ca dintr-un coșmar cu lascivități, sunetul goarnelor și glasul ostă șesc al crainicilor citind mulțimii de pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
purta mândră, ca pe cea mai scumpă geantă. Mamă și fiu se plimbau degajați discutând cu glas domol aspecte familiale ale lor și ale rudelor trăitoare în localitatea de baștină din Țara de Sus. Mândră de statutul ei de țărancă bucovineancă, această mamă a venit în urbea Iașilor să-și vadă feciorul, domn universitar, la aceeași instituție academică de învățământ agricol pe care, nu cu mult timp în urmă, o absolvise. Atitudinea tânărului trăda satisfacția, mândria chiar, de a-și etala
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
adesea reușea să fie plin de solicitudine și protector. Realizările profesionale nu i-au lipsit: doctor în filosofie, prozator, dramaturg și redactor-șef al revistei Politehnicii etc. În schimb, n-a fost prea norocos în căsnicie. Pe prima, cu o bucovineancă, a ratat-o. De a doua nu știu, căci nu ne-am mai văzut de aproape un deceniu. Cred însă că rămăsesem unul pentru altul o referință. *Traian Prosan de la Televiziune, fost coleg de-al lui Nanianu, i-a explicat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
acolo unde sunt comori ascunse. Stă sub semnul "vedeniei", atunci când fetele caută să afle chipul ursitului în oglindă fântânii, la lumina albă a unei lumânări. Intrarea Maicii Domnului în Biserică stă sub semnul iertării celor morți fără lumânare, pentru care bucovinencele se trezesc înainte de răsăritul soarelui și aruncă un vreasc în foc... Este o noapte magică în care cerurile se deschid și animalele grăiesc cu glas de om. Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tot astăzi, femeile încep să ungă cu usturoi
Intrarea MAICII DOMNULUI în Biserică: Ce nu este bine să faci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101652_a_102944]