52 matches
-
preluat folclorul pur, de la lăutar și plugar, dar și de la cioban, de la pădurar, de la sătean... I-a imprimat o anumită particularitate de valoare, dar nu i-a umblat decât la nuanță nu la miez, la aspect, nu la structură. Moldoveanca bucovineancă Ștefania Rareș cântă, într-o multitudine de motive poetice și pe o gamă largă de unde ritmice, într-un timbru inconfundabil, cu particularitățile dialectale care dau superbitate pieselor sale folclorice și de aceea, în fiecare cântec, Ștefania Rareș este Ștefania Rareș
ŞTEFANIA RAREŞ, FOLCLORUL PUR DE LA LĂUTAR ŞI PLUGAR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412063965.html [Corola-blog/BlogPost/341063_a_342392]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > EMILIA ȚUȚUIANU: MARIANA GURZA - BOABE DE LACRIMI ȘI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE Autor: Emilia Țuțuianu Publicat în: Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Interlocutoarea mea este poeta Mariana Gurza, o bucovineancă adevărată, dintr-o familie refugiată pe plaiurile bănățene care nu uită meleagurile unde i-au trăit strămoșii. Venind din obârșia nordului moldav, cu dorul patriei fagilor în simțire, poeta Mariana Gurza strigă durere și dragoste, generozitate și seninătate, așterne blând
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491607839.html [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
maritimă, Afrodita, Zeus, Apolo. Cum românul în general, însă bucovineanul în special, trăiește la marginea povestirii sale, trăiește cu capul sus să poată atinge cu fruntea sa stelele în miez de noapte, niciodată uitând a se înclina în fața lui Dumnezeu . Bucovineancă frumoasă, harnică și mândră, Doina Cernica își umple vara grădina de flori multicolore, iar iarna le pune la fereastra casei sale, sau le mută pe straiele care le poartă orice bucovinean în zilele sale de sărbătoare, duminica la biserică sau
DE DOINA CERNICA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Rodos_ultima_vara_de_doina_cernica.html [Corola-blog/BlogPost/355680_a_357009]
-
ar fi trebuit să ajungă de mult la hotel. Deși ea dorea să facă acest lucru, eu simțeam că nu prea este interesată de această variantă. Cred că ar fi preferat prezența unui bărbat, în locul colegei sale de cameră - o bucovineancă de prin Rădăuți, pe care o întâlnise prima dată la recepția hotelului, în momentul cazării, după cum îmi povestise. Mi-am pus paharul cu băutură pe masa-bar și m-am lăsat ușor în genunchi, înconjurându-i cu brațele picioarele și propunându
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_iubirii.html [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]
-
comunicată în paginile de internet, dar eu nu mai intrasem să citesc. Într-un material din mapa documentară, doamna Rodica Rodean explica motivul care a determinat-o să aleagă acel nume pentru tabără: „O să vă mărturisesc faptul că eu sunt bucovineancă la obârșie și mă mândresc cu asta. „Dor de Bucovina” poate pentru că niciodată, oriunde merg în lumea asta mare, nu simt fiorul acela al veșniciei așa cum îl simt atunci când pășesc pe meleagurile bucovinene, meleaguri binecuvântate de Dumnezeu printr-o frumusețe
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
de podoabe de argint și de ouă încondeiate. Era în stare să cumpere totul ori din fiecare câte ceva. Evident, nu ne permiteam așa ceva! Pe mine mă amuzau căutările și exclamațiile ei. Priveam curios, făceam comparații cu produsele din Slatina, admiram bucovinencele frumoase și turistele întâlnite pe parcurs și simțeam, din ce în ce mai mult, o foame justificată, poate, doar de mirosul îmbietor ce venea de la o serie de grătare și cuptoare improvizate unde se pregăteau pe loc tot felul de bunătăți. Bineînțeles, am fost
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
două ori. într-o seară, vorbind cu Titulescu despre Bucovina, el ne mărturisește: "Să știți d-lor bucovineni că și eu aveam să ajung un fel de jumătate de bucovinean, căci n-a lipsit mult să mă însor cu o bucovineancă, cu d-șoara Veronica (sau: Verunca n.n.), fiica directorului de liceu din Câmpulungul vostru, dar fata m-a refuzat, se vede că i-am părut prea urât. Asta înseamnă că vă dușmănesc. Bucovina tot mi-a rămas dragă. Titulescu nu era
Un memorialist necunoscut: Ovidiu Țopa by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/7433_a_8758]
-
purta mândră, ca pe cea mai scumpă geantă. Mamă și fiu se plimbau degajați discutând cu glas domol aspecte familiale ale lor și ale rudelor trăitoare în localitatea de baștină din Țara de Sus. Mândră de statutul ei de țărancă bucovineancă, această mamă a venit în urbea Iașilor să-și vadă feciorul, domn universitar, la aceeași instituție academică de învățământ agricol pe care, nu cu mult timp în urmă, o absolvise. Atitudinea tânărului trăda satisfacția, mândria chiar, de a-și etala
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Alături e țăranul monumental, în costum de o mare linie clasică, din Dolj, și gorjanul cu pieptar de podoabă neastâmpărată și cu cămașa lungă și înfoiată. Ândreaptă-ți ochii la costumul de uimitoare efecte, obținute prin simplitate, al hațeganului, sau spre bucovineanca ceea baroc încărcată de coloare, de bani, de flori. Dobrogeanul te atrage mai puțin, fiindcă ține să ilustreze influențe tătărești destul de sumbre. Din cealaltă parte se apropie sălișteanca cochetă cu mult negru și alb, femeia de-un aspect cam mănăstiresc
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
patriot mort În toiul dezastrului țării - acuma șef al gunoierilor din Bacău. Mă găsise războiul În redacția elegantă a Noii Reviste Ro mâne din Pasajul Român; În după amiaza zilei de 14 august 1916, ziua mobilizării, cu un drac de bucovineancă frumoasă care dansa goală, abandonându-se, când și când, brațelor mele, sau cu capul plecat peste umărul meu, până ne-au trezit, aiuriți ca dintr-un coșmar cu lascivități, sunetul goarnelor și glasul ostă șesc al crainicilor citind mulțimii de pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
preocupări în lupta de domolire, iluminare și râdicare sufletească a neamului, mă simt dator să vin alături de d-ta. Te rog să aduci această hotărâre a mea la cunoștința d-lui general Averescu, șeful partidului poporului. Scrisoare de la o fată bucovineancă, cătră Vasile Carliciuc, flăcău muntean, servitor la mine: "septămâni" "sanat oasă" Brif, scris cu două săptămâni până în paști. Eu pun plumbu pe hârtie și încep cu dor a scrie, pe hârtie albioară, cu dor dela inimioară, pe hârtie-n patru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
adesea reușea să fie plin de solicitudine și protector. Realizările profesionale nu i-au lipsit: doctor în filosofie, prozator, dramaturg și redactor-șef al revistei Politehnicii etc. În schimb, n-a fost prea norocos în căsnicie. Pe prima, cu o bucovineancă, a ratat-o. De a doua nu știu, căci nu ne-am mai văzut de aproape un deceniu. Cred însă că rămăsesem unul pentru altul o referință. *Traian Prosan de la Televiziune, fost coleg de-al lui Nanianu, i-a explicat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dat cele mai multe crime, de imagine sau reale, comise din invidie și din gelozie. Niciodată nu voi putea înțelege aceste resorturi. A.B.Cum era mama ta? Cui ai vrea să îi mulțumești pentru ce ești azi? Mama a fost o bucovineancă foarte harnică și devotată la modul clasic românesc, o femeie înțeleaptă și dedicată până la sacrificiu familiei și muncii ei. Iubitoare, demnă, cuminte și onestă, cum sunt tipologic oamenii Bucovinei. De la ea am învățat să știu să aștept, în spiritul cel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și de o tărie de caracter fără egal personifică o față a demnității României neștiute, peste care mulți comentatori trec fără să o sesizeze, victime ale prejudecății că țăranul român a rezistat în timp prin adaptare umilă. Despre ultima antologată, bucovineanca Anița Nandriș-Cudla, recunosc cu jenă că nu știam mare lucru. Ea a supraviețuit gulagului rusesc de la Cercul Polar și despre amintirile ei a scris Monica Lovinescu: "După o asemenea carte, orice complex de inferioritate a noastră ca neam ar trebui
România lui Dan C. Mihăilescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8995_a_10320]
-
tocmai atunci când a fost fotografiat se servea cu mâncare. în spatele lui Tudor Arghezi, cu ochelari și cu farfuria în mână, ,fotograful amator" Dem. Urmă. 3. ,Iulie 1937. Tudor și Paraschiva Arghezi, nași ai mirilor ing. Vasile Rădulescu și...? (soția era bucovineancă, cred că rudă cu Paraschiva). V. Rădulescu, decedat acum vreun deceniu, avea două fete. în spatele miresei, Mițura șsicț. Mirele stă între soții Ecat. și Dem. Urmă." în fotografie, în dreapta lui Tudor Arghezi, Paraschiva Arghezi; între Tudor Arghezi și mireasă - Baruțu
Tudor Arghezi, naș - patru fotografii necunoscute by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/11482_a_12807]
-
palmaresul evaluării tinerilor competitori: Marele Premiu al concursului a fost adjudecat de cântăreața Iulia Pardău ; la Secțiunea vocală au fost atribuite două Premii I ex aequo tinerelor interprete Patricia Labou și Patricia Fage , Premiul al doilea a revenit Ioanei Rizea (bucovineancă ce studiază în cetatea culturală de pe Someș), iar Premiul al III-lea a fost câștigat de Alexandru Kis ; laureații secțiunii instrumentale au fost grupul de elevi SPA Jazz Band (Premiul I) și bass-istul Ștefan Popa (Premiul al II-lea
Emula?ii ?n jazz - ul transilvan (I) by Florian LUNGU [Corola-journal/Journalistic/83966_a_85291]
-
o serie de materiale inedite filmate în țară, Cătălin Măruța, împreună cu Lăură Lavric și cu Văru' de la Bistrița, și-au propus să refacă hartă obiectivelor turistice din țara noastră, aducând în atenția românilor noi locuri și personaje surprinzătoare. Lăură Lavric, bucovineanca aprigă cu suflet mare și umor cu carul, si Văru' de la Bistrița, ardeleanul cu haz care a intrat în atenția publicului apărăndu-l pe Keo când s-a despărțit de Andreea Bălan, au fost numiți de realizatorul emisiunii "La Măruța" drept
Cătălin Măruţă, proiect inedit cu Laura Lavric şi Văru' de la Bistriţa by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/22963_a_24288]
-
au sfârșit prin a mă cuceri. Se întâmplă cu Spania culturală ceea ce se întâmplă cu toate culturile cu care intri în contact: trebuie să le iubești pur și simplu, nu să cauți să le înțelegi. La Alicante am învățat eu, bucovineanca din Gura Humorului, să iubesc necondiționat Spania. În același an s-a organizat pentru prima dată în lume examenul oficial de limba română pentru străini, iar eu am fost profesor examinator și am prins din mers metodologii și modele care
Interviu cu Oana Ursache - „La Alicante câteva luni m-am tot minunat...” by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2698_a_4023]
-
ardeleancă, orfană de ambii părinți, având mare putere de dăruire, Înclinație deosebită pentru Litere; Iulia C., basarabeancă, frumusețe energetică, inteligență remarcabilă, spirit critic, realist; Teodora (Dori) L., ardeleancă, Înclinație spre științele exacte, sensibilitate deosebită, interiorizare și timiditate; Maria (Maricica) L., bucovineancă, frumusețe remarcabilă, ochi deosebit de expresivi, talent dramatic, un fel aparte, confuz, În exprimare; Veronica O., micuță, cu un ascuns complex datorită taliei foarte scunde, o remarcabilă voce de alto, Înclinație pentru filosofie; Ana (Anișoara)H., bănățeancă, frumoasă tare, afectuoasă, sociabilă
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
vecina ei, doamna Saicovici, nu bănuia nimic. Mai era ceva mai puțin de o oră și jumătate până la miezul nopții. Lucian și-a amintit de atâtea ori, după aceea, de doamna Saicovici, prietena ultimilor ani de singurătate a mamei, o bucovineancă în vârstă, corpolentă și destul de sobră, dar care avea momente de cochetărie când făcea aluzii discrete la formula cu care prefera ca lumea să i se adreseze. Știți spunea c-un râset jenat -, eu n-am fost niciodată măritată. Așa
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
orice s-ar zice, se cheamă că sunt domnișoară. Asta este, nu pot să schimb eu lucrurile... Mama se amuzase, în felul ei reținut, de pretenția comică a vecinei, întrebându-se cam ce vârstă ar putea să aibă vecina ei bucovineancă. Cu puțin înainte de a muri aflase întâmplător că avea șaptezeci de ani. Vestea o consolase întrucâtva și îi spusese lui Lucian, cu o ușurare vizibilă: ei, nu-i chiar așa de mare diferența de vârstă între noi două. Lucian o
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
care a urcat incontestabil pe primul loc în țop ten, topul meu personal de kitsch autohton. Dar să ne întoarcem la oul lui Flutur și hermeneutica acestuia. Inspirația a venit, probabil, de la tradiționalele ouă de struț, încondeiate cu sîrg de bucovinence recente și achiziționate cu pioșenie de funcționarii Ministerului Afacerilor Externe pentru pachetele lor de protocol. Primul pas, de la găină la struț, fusese deci deja făcut. Și cum e moda recordurilor Guinness (cel mai mare cîrnat din lume, cea mai mare
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
286. Când prinde a se îngâna ziua cu noaptea, în Bucovina, moașele aprind o lumânare, o pun pe masă ca să ardă toată noaptea deoarece "venind ursitorile și neaflând lumină în casă (...) se mânie și-i ursesc o soartă rea" 287. Bucovinencele au foarte mare grijă să păstreze lumânările de la botez pentru că nu e bine să le dea cuiva, "ci să ardă numai în casa unde se află copilul de curând botezat" 288. Pentru ca femeia să iasă din starea de "necurăție", după ce
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pomiroasă, / Mă spală, mă fă frumoasă, / Să le plac flăcăilor / Ca vinul boierilor, / Să fiu ca sfântul soare / Când răsare, / Ca și mărul plin de floare, / Ca o capră bourată, / De toată lumea lăudată!"367 În Ajunul Bobotezei, spre seară, fetele bucovinence care voiesc să fie "căutate, iubite și jucate de feciori" aduc apă neîncepută de la fântână, pun în ea câteva fire de busuioc, apoi o așază într-un loc unde să bată soarele dimineața, când va răsări. În ziua de Bobotează
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
le-a încredințat lui Lucian Demetrescu - poet și locotenent farmacist". După miezul nopții Torouțiu "s-a retras în camera sa și s-a culcat îmbrăcat, scoțîndu-și numai haina". În zori, pe la opt și jumătate, a fost găsit mort de către tînăra bucovineancă, Olga Șerban, ceea care avea grijă de casa și treburile gospodărești ale familiei Torouțiu. "Murise în aceeași poziție cum murise și soția sa, cu palmele întinse, puse una peste alta, așternute între obraz și pernă, în ziua de luni, între
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]