83 matches
-
10. „Crazy" - Alexandra Ungureanu 11. „Love Is War" - Țină Geru (ex-Pops) 12. „I'm Running" - Dâlma 13. „Save their Lives" - Luminița Anghel 14. „Baby" - Maria Sanchez (juriul recomandă schimbarea interpretului) 15. „Lay Me Down" - Zero 16. „Surrender" - Anda Adam O bucureșteanca de 50 de ani este câștigătoarea concursului de mascote pentru Eurovisionul din acest an. Juriul a avut o misiune dificilă, aceea de a alege din peste 300 de propuneri trimise din toate orașele țării. Creația desemnată câștigătoare se numește Eurovi-zâna
România la Concursul Muzical Eurovision 2010 () [Corola-website/Science/318274_a_319603]
-
perioadă de timp în avantaj. Pe fondul unei apărări eficiente și cu portarul Mayssa Pessoa într-o formă foarte bună, CSM București a egalat și a preluat conducerea, pe care a păstrat-o până la pauză (10-9). În repriza a doua bucureștencele au început în forță, însă apărarea nu a mai dat aceleași rezultate, iar greșelile în atac s-au înmulțit. Baia Mare a strâns rândurile și a opus un sistem defensiv mult mai solid, reușind să egaleze în minutul 43, apoi să
Cupa României la handbal feminin 2014-2015 () [Corola-website/Science/332980_a_334309]
-
București funcționează Liceul Teoretic Ady Endre cu limba de predare maghiară. Casa Petőfi e centrul cultural al comunității, unde funcționează și biblioteca. În București apare publicația lunară Bukaresti Közlöny. Biserica Reformată (calvină) din București oferă liturghii în limba maghiară. Printre bucureștencele de origine maghiară se numără Vera Renczi, Daniela Gyorfi și Eva Kiss. Comunitatea germană datează încă din secolul XVIII, fiind compusă preponderent din negustori sași. Din acest secol datează și prima mențiune a unei biserici luterane din lemn. În preajma Primului Război Mondial
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
continuat și în repriza a doua să-și țină la distanță adversara, pe Constructorul Timișoara, și s-a impus în final cu un scor categoric, 27-17. În finala mică echipa Confecția București s-a impus împotriva Rulmentului Brașov, 26-23, iar bucureștencele au câștigat astfel medaliile de bronz și și-au asigurat prezența în cupele europene.
Cupa României la handbal feminin 1981-1982 () [Corola-website/Science/334472_a_335801]
-
după ce Centrul Olimpic de spadă a fost înființat la Craiova. Le-a selectat pe Ana Maria Brânză, Loredana Iordăchioiu-Dinu, Iuliana Măceșeanu și Anca Măroiu când erau doar copii. Sub conducerea sa, echipa acesta, la care ulterior s-a adăugat și bucureșteanca Simona Alexandru-Gherman, s-a crescut și a câștigat cam 24 de medalii la Campionatele Mondiale și Europene la toate categoriile de vârstă, inclusiv argintul olimpic Anei Brânză la Beijing 2008 și două titluri mondiale pe echipe la seniori. După eșecul
Dan Podeanu () [Corola-website/Science/333919_a_335248]
-
sper ca ulterior să mi se liniștească și gândurile, care în ajun o cam luaseră razna la un moment dat... Marți, 25 august 2009. Încă de la ora 7 acționez ca o gazdă responsabilă pentru musafirii dragi, Felicia din Galați și bucureșteanca Liliana cu al său fiu, Luca, venit special pentru eveniment. Pe parcurs apar și alți musafiri... După ora 10 plec la Casa Armatei, solicitat să iau parte la un interviu cu mai mulți veterani de război. Cer permisiunea de a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
dreptate, pierd timpul degeaba... cu tine (discuție pe un forum, www.unatc.ro, 11.VIII.2006) Toate le-au ratat bucureștenește de încrezuți! (comentariu la un articol din presă, www.ziare.com, 17.V.2007) Cu o lună înainte de nuntă, bucureșteanca Alina Bănescu, specialist în marketing și relații publice, și-a luat cele opt prietene și au plecat să petreacă burlăcește în insula grecească Mykonos. (EZ, 26.VII.2007) s-au comportat "văcărește", și nu ,,țărănește" [s.n.] (discuție de pe forumul ziarului
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
pe doamna Antonescu, când o dus-o ofițerul de servici la poartă, că se elibera. Se vedea că era o doamnă. Pe cine ați mai Întâlnit la Mislea? În Închisoare am cunoscut foarte multă lume de condiție bună și multe bucureștence. Mi-aduc aminte cu plăcere de domnișoara Golescu... Era ultima din familia marilor revoluționari Golești. Mi-a făcut o impresie foarte bună. Am avut tare multă stimă pentru ea și ne-am simpatizat reciproc. Erau multe profesoare, foarte multe intelectuale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și simplu din obișnuință. Omologul bucureștean, un tip între două vîrste, cu mustață, se agită, ceartă jucătoarele, care aleargă de parcă în joc s-ar afla potul Ligii Campionilor. Se șutează îndesat, se transpiră abundent și se țipă subțire. În final, bucureștencele înving, după ce vor fi trecut prin mari emoții. Se bucură fără margini, vestiarul e un cîntec. La plecare, în fața microbuzului din parcarea a ceea ce fusese pe vremuri un falnic stadion de cupele europene, încing hora bucuriei, ca tricolorii în America
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
sau, rareori, acceptă formă articulata în variație liberă cu cea nearticulata. Mai rar găsești așa față! Ești coșcogea om și ți-e frică/ Ești coșcogea omul și ți-e frică. Câteva au un inventar de regenți foarte restrâns: get-beget (român ~, bucureșteanca ~, moldovean ~), uneori, limitat la un singur lexem - peșin (bani ~), vâlvoi (par ~). La nivel discursiv, functioneaza întotdeauna anaforic/cataforic (sau deictic) adjectivele asemenea și așa, trimițând la un antecedent de la care își preia referință: El spune că portarul echipei naționale, marginalizat
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
scriitor străin fictiv Kiribiri, text care, în realitate, îi aparținea. T. e autor - de cele mai multe ori în colaborare cu Alexandru Bilciurescu - de romane de consum, frivol-erotice și satirice: Triunghiul adulterului, Doamna Casanova (1932), Fecioare la licitație (1933), Rumba dragostei (1934), Bucureștence (1936), Paraziții tacâmului (1938), Grădina zoologică (1940), Viața la microscop (1942). Nu lipsite de interes sunt încercările consacrate lui Sadoveanu, de factură biografică și bibliografică, având mai ales meritul priorității: Mihail Sadoveanu. Biografia și o schiță asupra operei (1930), Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290225_a_291554]
-
Biografia și o schiță asupra operei, București, 1930; Doamna Casanova (în colaborare cu Alexandru Bilciurescu), București, 1932; Triunghiul adulterului, București, 1932; Fecioare la licitație (în colaborare cu Alexandru Bilciurescu), București, 1933; Rumba dragostei (în colaborare cu Alexandru Bilciurescu), București, 1934; Bucureștence, București, 1936; Paraziții tacâmului (în colaborare cu Alexandru Bilciurescu), București, 1938; Grădina zoologică, cu ilustrații de Dem. Demetrescu, București, 1939; Mihail Sadoveanu. Biobibliografie, București, 1940; Viața la microscop, București, 1942; Abecedarul celor mici, București, 1945. Ediții, antologii: Șoimii României, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290225_a_291554]
-
paiațe, București, 1945. Repere bibliografice: C. Panaitescu, „Doamna Casanova”, FCL, 1932, 564; Teodor Scarlat, „Doamna Casanova”, RVS, 1933, 1-2; Al. Robot, „Fecioare la licitație”, RP, 1933, 4 785; Paul Daniel, „Fecioare la licitație”, „Epoca”, 1934, 1 489; C. Dan Pantazescu, „Bucureștence”, ȚA, 1936, 1 110; Erasm [Petru Manoliu], „Rumba dragostei”, „Credința”, 1936, 356; Stelian Constantin-Stelian, „Șoimii României”, „Atheneum”, 1937, 1; Horia Liman, „Paraziții tacâmului”, „Azi”, 1937, 30; G. Călinescu, „Paraziții tacâmului”, ALA, 1938, 914; Predescu, Encicl., 857. E. O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290225_a_291554]
-
nu există posibilitatea de a fi aduși în fața justiției - rămâne doar propria lor conștiință, în caz că o mai au. Filmul Piața Universității 1990, realizat de Sorin Ilieșiu, Stere Gulea și Vivi Drăgan-Vasile, a înregistrat pe peliculă figurile a o serie de bucureștence înminunate de sosirea în trombă barbară a minerilor aplaudați cu entuziasm. Nici minerii nu vor putea fi inculpați altfel decât prin liderii lor care i-au adus la București, ațâțându-i împotriva presupușilor destabilizatori ai ordinii feseniste și iliesciste. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
în București 1. Această identitate a început să se manifeste din ce în ce mai puternic pe măsură ce am acceptat-o și i-am conștientizat vulnerabilitățile (stereotipurile, prejudecățile 2, inegalitatea de șanse). De aceea o și afișez cu mândrie ori de câte ori am ocazia. Sunt de asemenea bucureșteancă, măcar prin lucrurile și locurile pe care le cunosc în acest oraș3. Sunt în același timp copilul crescut într-o cultură puternic patriarhală, dar și activista și cercetătoarea feministă. Toate aceste experiențe m-au format, le-am semnificat diferit de-
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
ajutorul de neînlocuit dat la acest din urmă volum. M-aș bucura să aflu că v-ați Întâlnit cu domnul Ciopraga și care e rezultatul cu prefața. Când urmează să apară cartea? Am citit cu satisfacție recenzia doamnei Bucur (e bucureșteancă?), deoarece a remarcat calitatea principală a lucrării: „edificiu... pregnant și precis, fără improvizații, fără speculații subiective... , rigoare și simplitate stilistică, lirism auster” ș.c.l. Așa este. Dumneavoastră sunteți dintre cei puțini care Înțeleg valoarea detaliului pentru sensul Întregului. Pasiunea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pe doamna Antonescu, când o dus-o ofițerul de servici la poartă că se elibera. Se vedea că era o doamnă. Pe cine ați mai întâlnit la Mislea? În închisoare am cunoscut foarte multă lume de condiție bună, și multe bucureștence. Mi-aduc aminte cu plăcere de domnișoara Golescu... Era ultima din familia marilor revoluționari Golești. Mi-a făcut o impresie foarte bună. Am avut tare multă stimă pentru ea și ne-am simpatizat reciproc. Erau multe profesoare, foarte multe intelectuale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
bunul lui prieten, îi contesta însă apartenența la altfel inexistentul grup (cf. Bălan, 2007). Pentru Liviu A., membrii grupului au fost semnatarii scrisorii (care "fizic" nici ea n-a existat) prin care câțiva ieșeni (dar și trei clujeni și o bucureșteancă, Mariana Marin) s-au împotrivit realegerii lui Ceaușescu la conducerea PCR în noiembrie 1989 (când Liviu C. emigrase deja). Cu toată simpatia față de curajul semnatarilor acelei scrisori, mi-e greu să consider ca ei constituiau un "grup", asocierea respectivă producându
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
include în tiparul ă - e, și nu în ă - i (englezoaică - englezoaice, buzoiancă - buzoience, *humoreancă - humorence, *mexicancă - mexicance, *satulungeancă - satulungence, *săceleancă - săcelence, ungureancă - ungurence etc.). Ca urmare, sufixul moțional -că are, în româna actuală, un tratament flexionar diferit (țărănci, dar bucureștence), după cum rezultatul este un etnonim sau o formație moțională curentă. Probabil că, pentru sentimentul vorbitorului obișnuit, etnonimele apar ca formații culte. 2.2.2. Continuă să fie activ tiparul [e - i devocalizat (adunare - adunări, calamitate - calamități)] Deși, în ansamblul sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
batistele, ia mai multe că mă grăbesc să ajung acasă”, spunea, exact ca cineva care vinde verdețuri în piață. Pelerinii gesticulează mult, vorbesc la telefonul mobil minute în șir și râd zgomotos. Se sparg semințe. O femeie între două vârste, bucureșteancă get-beget după felul în care vorbește și rulează litera „r”, boierește, spune că este foarte nemulțumită „de acești tineri, care au ajuns să fumeze și să spargă semințe în rând. Acești tineri din cartiere, da ! Am încercat și ieri- seară
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
oameni care se omorau când se băga carne la alimentara” - gândul.info, 26 oct. 2009). - „Pelerinaj la foc continuu pe Dealul Mitropoliei” (ProTV, 27 oct. 2010). g) Spațiul pelerinajului, spațiu popular : cerșetori, hoți de buzunare, sărbătoare în aer liber etc. - „Bucureșteancă, cumpăra lumânări în curtea Mitropoliei cu bancnote false” (Ziarul de Iași, 13 oct. 2011). - „Imagini UNICE de la pelerinajul de pe Dealul Mitropoliei. și-au adus covorul din sufragerie la sfințit” (ProTV, 27 oct. 2012). - Mii de pelerini au luat cu asalt
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
tanti Aniuta și soțul celei dintâi, unchiul Iașa (fratele, întâiul născut, murise cu un an înainte, iar soț, tanti Aniuta nu avea, divorțase de mult de el). Cele două surori „de dincolo” și cele trei surori din România (acum toate „bucureștence”) nu se văzuseră din 1918, deci de 38 de ani. Fuseseră gata-gata să se vadă în 1941, când cele două surori mai mari și unchiul Vanea cu soția (toți învățători de țară, în niște sate din sudul Ucrainei) se pregătiseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
a frecat ridi chea rău de tot ; tipul s-a întors spăsit și a schimbat repede Phoenix-ul cu o lăbăreală gen Queen. Ei bine, la o astfel de activitate a oamenilor muncii am cunoscut-o pe Ioana. Ea era bucureșteancă și venise în Pitești la sora unui prieten de-al lui Biță. Terminase liceul Tonitza și dăduse la Arte Plastice, unde firește că nu intrase („firește“, pentru că „acolo nu intri pe merit, sînt doar patru locuri în fiecare an și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Pirandello și mai ales Fascinație de Key Winter. Din păcate, transferul la București nu i-a priit, deși, după primul rol jucat acolo, „cronicarul” Zaharia Stancu a scris că „este cea mai mare actriță de azi și de mâine”. Concurența bucureștencelor - frumoase și cu relații - a trecut-o repede în plan secundar: primea doar un rol - două pe stagiune și uneori, nici atât. Când juca, însă, cucerea, fascina pe toată lumea. La numai 53 de ani, a fost pensionată. Revine însă, în 1977
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
alte posibilități. Așa că, în zilele următoare, Giulia fusese asaltată de tot felul de bărbați la care nu se gândise niciodată. Un vestit cântăreț o sunase s-o invite la un concert de-al lui, un fotbalist, burlac, vânat de multe bucureștence frumoase, îi trimesese flori, chiar și un politician (care apare zilnic la televizor) îi făcuse ochi dulci, venit fără știre în fața Teatrului Național, unde Giulia aștepta niște colegi. Nu-i trebuia mult ca să înțeleagă realitatea simplă că Giulia era îndrăgostită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]