3,188 matches
-
Ștefan Dimitriu Într-una din seri, mă sunase Danusia Cum telefonul de-acasă nu răspundea, avusese inspirația să mă caute la domnul Guta. Era bucuroasă că suntin viața. După atâtea eșecuri în încercarea de-a intra în legătură cu mine, nu se mai așteptase să mă mai audă vreodată. Văzuse toate grozăviile prin care trecusem. Vedea și în clipa aceea, la televizor, buluceala din fața guvemului, miile de
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
Îmi adusese fotografii de la to(i. Privindu-le, mi se aburiseră puțin ochii, dar n-am lăsat să se vadă. Domnul Guta înțelesese emoția mea și, o vreme, luase pe contul său conversația. - Dragul meu - îi spusese el - suntem foarte bucuroși de vizita dumitale, ca oaspete venit din cea mai puternică țară a lumii. Deie domnul să fii porumbelul vestitor al venirii americanilor, pe care cei din generafia mea au murit asteptându-i... - Porumbel vestitor!?... repetase Daniel vorbele domnului Guta, încheindu-le
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
încordate dramatic în dimineața cețoasă. Însă preferata ei este alta: piciorul aburit, în timp ce dispare în pantalonii de stofă. Sunt aici o sumă de amănunte care ar putea s-o țină ocupată și câteva ceasuri. În sfârșit, sunt întâmplări mici și bucuroase care țes cu entuziasm viața spumoasă din sângele unei femei care freacă podelele. Căci ce mână lipsită de viața asta toarsă și răsucită intens ar lucra cu atâta dragoste, să curățe pardoseala de scânduri vechi? Ori cine s-ar înhăma
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
în nici unul din documentele pe care le-am parcurs nu e menționată vreo adresă: doar numere de fax și email — nici măcar de telefon! —, precum omul invizibil!). În felul acesta, vor răsufla ușurați băieții cu înclinații românio-mariste din serviciile de informații, bucuroși să vadă cum a fost „neutralizat”, chiar de către cei pe care i-a apărat în atâtea rânduri, încă un filosemit (sau, ca să folosesc termenul cu care m-a onorat unul din șefii Securității din Timișoara, un „jidănit”!). Nimeni nu va
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
de altfel, la cărțile din toată zona “paranormalului” șarlatanesc, de la zodiacuri din care aflai că pe 20 martie cîștigi la loto, pînă la broșuri cu sfaturi tip “cum să prinzi fantomele de guler”. Cititorii români mi s-au părut mai bucuroși de eveniment și mai avizați în selecție. Pe scurt, mai pofticioși. Capitolul II, unde se vede că există o legătură ascunsă între 1 Mai și 1 Decembrie... Ce avantaje și dezavantaje are Gaudeamusul față de Bookarest sau față de alte tîrguri? O
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]
-
vrăbiuțelor, dania ei... Mă ridic și eu imediat, repetând gestul grecoaicei, deși știu bine că imitația nu are valoare. Totuși, depinde ce imiți... Revenind înăuntru, le salut amical cu ce mai știu din grecește. Ele râd și bat din palme bucuroase. Nu știu de ce, dar mă simt ca acasă. În loc de compliment adus lumii din care provenim și unii și alții, le declar fetelor într-o franceză profesorală: Noi, dragele mele domnișoare, așa cum trăim noi în Est, suntem oricum mai aproape de natură
La doi magoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13363_a_14688]
-
de enfant terrible, bun de "încărcat" la normă dar, în rest, lăsat în pace. Doctoratul și-l amînă, fără griji, chiar amenințat cu exmatricularea: "Avea o anumită voluptate a nefinalizării". Și nu e singurul, într-o lume care mult mai bucuroasă visează decît trece la fapte. Universitatea din Brașov, împărțită în tabere, trăiește toată efervescența schimbărilor de regim, transformate, cam negustorește, în "puncte" în favoarea unora sau a altora. Se fac și se desfac alianțe, se discută decizii strategice, se caută iscoade
Pudriera bătrînei doamne by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12028_a_13353]
-
Simona Vasilache O literatură de multe soiuri însoțește, în general, răsturnarea regimului, de la "istoriile" meticuloase și reci la jurnalele cele mai pătimașe, și asta fiindcă scriitorii, chiar nefiind, de felul lor, capugii, se arată oricînd bucuroși de schimbare. Cu atît mai bucuroși de "die Wende", marea "întoarcere" de la începutul anilor '90, adevărată ve(n)detă a culturilor "eliberate". Pe marginea ei s-a teoretizat, în numele ei s-a demascat, ori pur și simplu despre ea s-
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]
-
Vasilache O literatură de multe soiuri însoțește, în general, răsturnarea regimului, de la "istoriile" meticuloase și reci la jurnalele cele mai pătimașe, și asta fiindcă scriitorii, chiar nefiind, de felul lor, capugii, se arată oricînd bucuroși de schimbare. Cu atît mai bucuroși de "die Wende", marea "întoarcere" de la începutul anilor '90, adevărată ve(n)detă a culturilor "eliberate". Pe marginea ei s-a teoretizat, în numele ei s-a demascat, ori pur și simplu despre ea s-au notat amintiri. A treia cale
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]
-
umane: "...Eram puțini și liniștiți, noi eram tineri, viața ni se părea simplă...(...) și credeam că o să dureze veșnic. Așa crezi la douăzeci sau la treizeci de ani, probabil, ne uitam cum trece timpul și nu ne păsa, eram chiar bucuroși. Necazuri - ca la toată lumea, dar le uitam repede. Eram fericiți fără să știm" (p. 209). O lume întreagă se prăbușește în paginile romanului Acasă . Catastrofa fizică a omului ajuns la o anumită vîrstă este dublată de drama orașului transformat în
Sfărșit de veac în București by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12807_a_14132]
-
așa, vreo șase luni...M-a ascultat, cu o figură din ce în ce mai stupefiată, apoi mi-a mulțumit nespus de ceremonis. Cred că în final l-am întrebat dacă pot să plec, și, fiindcă - la fel de stupefiat - mi-a dat voie, am plecat. Bucuroasă. Năucă. Ușurată. În trenul care mă ducea la Cluj, mi-am dat brusc seama că Gabriel Dimisianu habar n-avea că eu sînt angajata României literare, că, de fapt, eu nici nu sînt angajata revistei pentru că, de la oferta-promisiune pînă la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
de mult poate contribui poemul la eliberarea vieții din captivitatea nopții? Suntem "indescifrabili", ziceți, precum vechile manuscrise (Perfect Strangers). Comunicăm mai mult prin tăcere decât prin cuvinte? N. C.: Întrebările sunt un fel de parafraze ale versurilor mele. Bineînțeles, sunt bucuroasă că rândurile mele sunt citibile și citabile, dar extrase din contextul lor temporal și, mult mai important, din contextul poeziei căreia îi aparțin, îmi stânjenesc răspunsul. Totuși, de pildă: "ochii" care "lunecă spre fundul pământului" e un vers dintr-o
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
au făcut cu acel prilej nu țin minte decât o emoție copleșitoare, spaima mea de a nu se îneca pruncul în cristelniță, dublată de spaima de a nu-mi aluneca pe lespezi copilașul din plăpumioara de mătase. între atâta lume bucuroasă de eveniment, am avut numai eu, inexplicabil și repede trecător, sentimentul singurătății, făcând față ca prin minune unei responsabilități care îmi depășea puterea de înțelegere, și unui mister în a cărui frumusețe plutesc de-atunci și aștept... Iar de la propriul
Memoria inimii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12336_a_13661]
-
la o pălincă bihoreană... E duminică seara. Televiziunile care nu transmit meciuri, ne prezintă emisiuni interesante, ceea ce nu e deloc simplu - după cum ne dăm seama... Ne așezăm pe taburete și, în timp ce urmărim emoționați pe Antena 1 emisiunea "Folclorul contraatacă", constatăm bucuroși că această televiziune se află sub imperiul aceluiași jurământ, ca și B1 Tv, în care se prevede, probabil, punerea în circulație a unor termeni noi, apți să îmbogățească și, în același timp, să individualizeze patrimoniul lingvistic autohton, dar și pentru
Poetul C.Haralampy și Monstrul din Montreal by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12458_a_13783]
-
Și, doamne, dacă prin absurd, catastrofal, nedrept, poezia ar fi retrasă vreodată dintre bunurile lumii și ar fi ridicată, împreună cu poeții, la cer, în altă dimensiune, acolo unde îi este locul, lângă Creator, puțini ar fi aceia care-ar rămâne bucuroși pe pământul golit astfel de sufletul său, de esențe și de adevăruri" l Am citit, cam în ordinea sugerată mai sus, mare parte din numărul cu pricina al revistei Ramuri, mi-am lăsat însă și câteva lucruri speciale, în aparență
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
dragostea și frățietatea lor nemaiîntâlnită, ci s-au legat tot mai strâns unul de altul, vizitând fără frică pe cei bolnavi, îngrijindu-i în chip pilduitor, dându-le mare ajutor în cele ale credinței în Hristos și arătându-se foarte bucuroși să moară deodată cu ei, căci molipsindu-se de boala celuilalt, ei atrăgeau asupra lor boala semenilor lor și luau bucuroși asupră-le și suferințele celorlalți frați. Și mulți din ei au ajuns să închidă ochii după ce dăduseră îngrijire bolnavilor
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
îngrijindu-i în chip pilduitor, dându-le mare ajutor în cele ale credinței în Hristos și arătându-se foarte bucuroși să moară deodată cu ei, căci molipsindu-se de boala celuilalt, ei atrăgeau asupra lor boala semenilor lor și luau bucuroși asupră-le și suferințele celorlalți frați. Și mulți din ei au ajuns să închidă ochii după ce dăduseră îngrijire bolnavilor și după cei îi scăpaseră din boală, sfârșindu-se astfel prin aceea că au atras asupra lor moartea altora și împlinind
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
nu-și ține cursurile decât acolo, în apă; eu însumi le aminteam celorlalți despre alte asemenea nopți, dialogul era calm, în ciuda agitației din jur. Să plutești așa, în plină noapte, încântătoare uitare de sine. Formam, în mijlocul lacului, o minoritate redusă, bucuroasă că se află acolo, dar totodată exasperată de agresivitatea noii generații care o înconjura. Două plăceri distincte, două nopți opuse. La ieșirea din apă, prins de un tremur brusc și nestăpânit, m-am repezit să mă urc în mașină. Pe
Noaptea din Dumbravă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/11658_a_12983]
-
nervii mei deja sînt/ niște trandafiri galbeni.../ |n templul trandafirului înveți să iubești petală cu petală/ și ghimpe cu ghimpe... Altfel, nici eu nu aș fi ajuns/ un trandafir galben, petală cu petală, poem cu poem" (Occident). Adîncirea acestei sensibilități bucuroase de real duce la o comunicare cvasigenerală cu făpturile și cu lucrurile și la corolarul firesc al său, la o "fraternizare" franciscană cu ele, care e un mod de integrare în univers, spre deosebire de dezintegrarea atît de frecventă în poezia mdoernă
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]
-
și de lucrurile pe care le-au lăsat, inerte, într-o cutie, într-un dulap, într-un așternut pustiu sau o pagină nescrisă. Mai presus de toate luptăm pentru a păstra căldura acelor lucruri, forma cutei, urma călătorului... Cît de bucuroși am fost atunci cînd am aflat că, în ultima noapte a vieții sale, Carlos, cu intuiția sa fericită și redutabilă, le telefonase din Puerto Vallarta tuturor prietenilor săi, răspîndiți în întreaga lume, povestindu-le planurile sale de a-și termina
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
mine, dar o să trebuiască totuși să merg la blestematul ăla de coafor, în loc să rămîn aici să-mi fac corespondența. Detesta de fapt modul prea glacial al noului ei coafor de a trata pe toată lumea la fel și ar fi renunțat bucuroasă la întîlnirea cu acest rebel, „un comunist, desigur“, se gîndi ea. Însă vidul cumplit pe care-l anunța sfîrșitul după-amiezii o lega fără speranță de această întîlnire: după ora la coafor, absolut nimic! Privi pe furiș și cu un aer
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
de ce stau deoparte și nu intru-n rânduri!... Care rânduri? Că-s mai multe... Nu contează! zic ei Experiența ta sindicală, nea Bibi, e mare. Societatea are nevoie de ea!... Ca să aplice linia partidului?Întreb io disciplinat. Iar ei răspund bucuroși: — Da!... — Dar care partid, că acum sunt mai multe? mai Întreb io; iar ei se supără: N-are a face, nea Bibi; intră În rânduri și, pe urmă, vedem noi! Peste tot e nevoie de o curea de transmisie ca
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
se Întrebă câinele retrăgându-se puțin de pe preșul din fața ușii. ―Veniți să vedeți, zise Georgescu deschizând ușa larg către cei dinlăuntru. ―Hamilcar, Hamilcar al nostru, spuse băiatul repezindu-se să-i cuprindă capul În brațe. Câinele Îi sări la piept bucuros. Intră În casa luminată doar de lumânarea aprinsă. Primi bucuros pâinea și laptele turnat Într-un castron emailat. Mâncă cu grijă și cu teama de a nu fi izgonit, Înfulecând pe nemestecate totul. Îl priviră Îndelung,În tăcere. Ușa se
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
ăsta idiot? Ți-l aranjez eu. Cine este? Ce hram poartă? Îl omor..., Îl nenorocesc...”, zbiera ea În fața prietenelor sale, Înfuriată peste măsură și trimițând săgeți cu ochii ei mari și frumoși. Admiratorii Monei au sărit imediat În ajutorul ei, bucuroși că Îi pot fi de folos, că Îi pot intra În grații. Până În următorul weekend, Mona alcătuise un dosar complet. Știa și ce culoare are mobila lui Doru din bucătărie. Unul dinte admiratorii ei (cel care fusese văzut de nenumărate
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
lui Eminescu pe sub teii cernăuțeni. Fraza finală din această primă piatră de temelie din excursul Amar de Cernăuți sună înfiorător: ,,Astăzi, alte drumuri îi poartă pe intelectualii din Moldova spre Europa, noi rămânând cu tristețile și nostalgiile bucovinene, dar, totuși, bucuroși că Ziua orașului Cernăuți de la Alexandru cel Bun își are începutul”. Pornind de la afirmația aforistică a ilustrului savant Nicolae Iorga, enciclopedist din stirpea lui Dimitrie Cantemir și Bogdan Petriceicu Hasdeu, conform căruia: Adevărul e pretutindeni, dar nu-l cunoaște decât
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]