334 matches
-
scena din Chișinău, unde obțin locul I. Aceea a fost o zi memorabilă, ziua în care Criști a fost întrebat dacă vrea să facă parte din noul band, răspunsul său a fost simplu: „da, sigur”. Și iată că atunci, Criști Budac devine al 4-lea membru al actualului The Wax Road. "Drums" S-a născut în or. Ungheni, Republica Moldova, la data de 28 mai 1995. Primul care-i face cunoștință cu tobele este chiar tatăl său, la fel toboșar, iar la
The Wax Road () [Corola-website/Science/336139_a_337468]
-
de toboșarul Pezza Boutnari. Pe langă soloul la tobe interpretează împreună cu Dan Timofei (în prezent voicalist și chitarist în The Wax Road) cover-ul piesei ”Stairway to heaven” (Led Zeppelin). La sfârșitul anului cu venirea lui Ion Tiuticov (chitară) și Criști Budac (chitară bass) formează trupa The Wax Road, participând deja împreună la următoarele ediții ale festivalului Drum Day. Ultima având loc în primăvara anului 2015 în Hamburg. Paralel Victor a lansat online o serie de lecții de tobe la nivel intermediar
The Wax Road () [Corola-website/Science/336139_a_337468]
-
IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic), situată în nord-estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud. Aria naturală se află în extremitatea estică a județului Bistrița-Năsăud, la limita vestică a Munților Călimani (grupă muntoasă aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) în bazinul Văii Budacului, pe teritoriul administrativ al comunei Dumitrița (satul Budacu de Sus). Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate", publicată
Râpa Verde () [Corola-website/Science/325354_a_326683]
-
Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de un hectar. Aceasta este inclusă în situl de importanță comunitară Cușma. reprezintă o zonă naturală (un afloriment aflat pe malul stâng al Văii Budacului) ce adăpostește un depozit cu resturi de plante fosile conservate în straturi de rocă sedimentară, constituite din zăcăminte de marnă tufitică și piroclastite andezitice atribuite Miocenului superior.
Râpa Verde () [Corola-website/Science/325354_a_326683]
-
al grupei de nord a Munților Giurgeului - Munții Borsecului . împreună cu derivatele sale A (în principal) și B conectează secundar DN17B cu DN15 Drumul leagă Vatra Dornei de Broșteni pe traseul care împarte Munții Bistriței în 2 masive, Pietrosul Bistriței și Budacul. Merge inițial pe valea Negrei Șarului și suie ulterior pe afluentul acesteia Călimănel, trece apoi prin Pasul Păltiniș la 1355 m și ulterior coboară pe valea Râului Neagră spre Broșteni . Se desfășoară pe suprafața Județului Suceava . Parcurge comunele Șaru Dornei
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
sunt o grupa muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Budacul, având 1859 m . La sud Râul Bistricioara desparte masivul de la vest la est, mai întâi de Munții Giurgeu până la Tulgheș și mai apoi de Masivul Ceahlău, culmile bistrițene desfășurându-se pe aproape 50 km spre est. Limită nord-estică este ferm
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
Patapievici despre Katyn, Dostoieski și diavolul în carne și oase. (Conversația lor este prefațată de Toma Pavel.) Putem citi și semnificative grupaje de versuri (Monica Rohan, Slavomir Gvozdenovici, Leo Butnaru), dar și cronici (la cărți bine alese) scrise de Alexandru Budac, Grațiela Benga, Otilia Hedeșan, Alexandru Ruja, Radu Ciobanu, Marian Odangiu, Lucian- Vasile Szabo, Cristina Chevereșan, Adina Baya, dar și rubrici fixe susținute cu vervă de titularii lor. Zile și cuvintele lor Am spus-o și altă dată: citim cu plăcere
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2741_a_4066]
-
lângă orașul Elefantina, pe Nil), scrierea a avut o circulație intensă în Orient. În literatura română a pătruns în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea (cel mai vechi manuscris păstrat este cel al ieromonahului Vartolomei din satul maramureșean Budac, datând din 1708), prin filieră medio-bulgară, spațiu unde ajunsese în secolele al XI-lea și al XII-lea. Mai înainte, copii ale cărții au circulat în limbile siriacă, arabă, armeană. Nu există o variantă grecească; de asemenea, este singura carte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285424_a_286753]
-
muzicalitate are numai o simplă înșiruire de nume ale unor călugărițe într-un act de la 1 septembrie 1668 al lui Iliaș Alexandru voievod și pe urmă să-mi spui și părerea ta. În actul cu pricina se spune că Dumitru Budacul, fiul lui Petru, a arătat domnului un zapis în care scrie: „...cum au venit înaintea lor Ilisafta starița de la S(fân)ta mănăstire a Socolei și cu tot săborul anume: călugărițele Avramiia, și Marina, și Anisiia, și Antimiia, și Magdalina
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
om, cu puieți de păstrăvi. Același Matei lui Patriche aduce și introduce în lac în 1937, un număr de 86 păstrăvi adulți. De atunci lacul Bâlea produce păstrăvi, unele exemplare ajungând, din câte ne-a explicat, colonelul în rezevă Victor Budac, cândva cabanier la Bâlea-Lac la 2 kilograme bucata. După părerea unor pescari amatori, oameni de încredere, se știe că aceștia niciodată nu mint, dar întotdeauna exagerează, chiar la 4 kilograme. Datele referitoare la administrarea cabanelor Bâlea în perioada arătată au
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lungul veacurilor, păstrate cu sfințenie, completate și adăugite apoi de fiecare generație, plastic, pline de rustică poezie, spre ușoară recunoaștere, în grai cântat, cald, molcom, specific acestei părți de țară românească. Dispunem dela bătrânii satului, Bucurenci P. Gheorghe și Roman Budac, dispăruți de-acuma, de decenii, dintre noi, de liste complete, bine amănunțite a denumirilor aproape a tuturor punctelor din cele două sate, din hotar în hotar până, la limitele acestora, din Olt până pe creastă. Găsim de cuviință a le consemna
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Calea pe Coastă-n sus - Calea Porumbacului - Calea Sărății - La Poartă - Fundurile Deasupra Grulăiții - Mlaca Mică - Fântâna de pe Funduri - Mlaca Mare - Delnițele - La Grădina lui Gheorghe - Calea Șățului - Calea dela Poartă-n Fundu Grulăiții - Groapa lui Vodă - La Măru lui Budac - La Căsuță - La Hulă, din Sus de Căsuță - Calea de pe Vârful Grulăiții - Vârful Grulăiții - Cărarea Nemților - Fundul Grulăiții - Iazul Scoreiului - Calea dela Pârâul Malului - Coasta Jgheabului - Lunca lui Vodă - La Joagăr - Lazu Băbariului - Lazu ăl Domnesc - Costișu Șețului - La Gura
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Vârful Grulăiții - Cărarea Nemților - Fundul Grulăiții - Iazul Scoreiului - Calea dela Pârâul Malului - Coasta Jgheabului - Lunca lui Vodă - La Joagăr - Lazu Băbariului - Lazu ăl Domnesc - Costișu Șețului - La Gura Iazului - Lunca Plăiașului - Calea Șețului - Din sus de Iazul Scoreiului - Hula lui Budac f. Hotaru din sus de sat și Lunca. Sud - Câmpu din sus de sat - Sub Mlăcuța - Sub Grui - Calea Câmpului - Calea din Capul Malului - Pe Mal, Sub Mal, Din sus se Mal - Calea pe Luncă-n sus - Moara de Hărtie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
noastre, generațiilor de azi și viitoare. Găsim cu cale că nu putem încheia capitolul privitor la așezarea satului fără să vorbim despre o frumoasă poveste a unei drumeții pe crestele Făgărașului la vreme de iarnă, auzită de la preotul paroh Ilarie Budac, în vremea în care păstorea pe binecredincioșii satului Oprea. Cică într-o însorită duminică de august din 1965, către sfârșitul slujbei religioase din ziua aceea, o foarte distinsă doamnă, la o vârstă mai mult decât venerabilă, a intrat în biserica
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
afla un mic refugiu cu numai două încăperi. Și mai știau că a încerca să pleci într-o asemenea expediție fără un călăuz din sat ar fi echivalat cu o sinucidere. Le-a fost recomnadat pentru aceasta Pilu lui Gheorghe Budac, fecior fain care cunoștea bine potecile muntelui pentru că ciobănea pe coastele Laitei, Bâlii și Doamnei de când avea treisprezece ani și care mai fusese de multe ori în munte iarna, după lemne pentru casă. Iar ca să admire priveliștea de sus, urcase
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sfârșit au ajuns la loc de popas unde vor petrece împreună clipele frumoase pe care le încearcă orice pereche de tineri ce abia și-au unit destinele datorită exclusiv sentimentelor ce și le împărtășeau reciproc. Dar stupoare. Pilu lui Gheorghe Budac, feciorul care-i adusese până aici, uitase în graba cu care s a zorit să plece la drum, tocmai cheia cu care ar fi trebuit să deschidă porțile fericirii lor. - «Nu-i bai, zise feciorul ce la drum se arătase
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
alunecat odată într-o prăpastie. Și acum binecuvintează-mă părinte ca să ajung cu bine acasă, unde sunt așteptată de copii și nepoți». Iar venerabila doamnă Thiess va mai avea să afle dela părintele Ilarie că ciobănașul acela, Pilu lui Gheorghe Budac pierise de mult, în plinătatea puterilor, în urgia primului război mondial, făcând zadarnică supremă jertfă pe glie străină, apărând coroana imperială a unui Franz Iosef cu care nu avea nimic, nici în clin, nici în mânecă, pe undeva prin Polonia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aicea plânge? Cin-l-a apărat de-al năvălirilor puhoi și l-a adăpat, de-atâtea mii de ori, cu sânge cu sudori ca noi?» (Aron Cotruș) În dimineața aceia de sfârșit de septembrie a anului 1934, domnul învățător Nicu Budac, directorul școlii intra la clasă, pentru prima oară indispus. Avea el o anume pricină. Deși cursurile se deschiseseră conform unui obicei bine stabilit, imediat după Sfânta Mărie Mică, din ce motiv nu aflase, școala nu primise încă dela Făgăraș manualele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
bancă, obrăjorii în palme și au ascultat, privindu-l, uimiți de cele ce le povestea domnul, cu ochii lor mari, limpezi și nevinovați. Noi autorii lucrării ne-am permis imixtiunea în expunerea frumoasei lecții susținută atunci de domnul învățător Nicu Budac. Cerem respectuos cititorului iertare pentru aceeasta și ne explicăm că am făcut-o cu dorința de a-l completa pe venerabilul dascăl cu documente aflate de noi între timp care ar putea da mai multe lămuriri asupra problemelor ridicate atunci
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
apărute pe aceste plaiuri de te miri de unde, să-și piardă conștiința națională, ceea ce s-a dovedit a nu fi posibil, datorită faptului că aceată nație dispunea de rezerve umane de talia unui Badea Gheorghe Cârțan sau a unui Andrei Budac, despre care vom aduce vorba la momentul potrivit. Că la vremea aceea satul nostru exista, e confirmat de urme arheologice, o așezare dacică din primele secole ale primului mileniu, d. Ch., care atestă o viață economică, socială și spirituală în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Mihai Gruventsa, 50 ani, după jurământul legal mărturisesc: Știm sigur că de patru ani au pribegit din satul nostru 13 perechi de oameni și anume: Sin Grova, Isaicu Grova, Iuon Chinde, Man Chinde, Streja Coțofan, Isai Coțofan, Toma Coțofan, Oprea Budac, Stan Budac, Stan Bende, Aldea Lupentsa, Streja Hațegio,și Oprea Mutsa, fiindcă - 1. Darea împărătească așa de riguros cade asupra noastră, că n-o mai putem suporta și hotarul nostru e așa de sărăcăcios, că cu câlții (csepii) câștigăm porția
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
50 ani, după jurământul legal mărturisesc: Știm sigur că de patru ani au pribegit din satul nostru 13 perechi de oameni și anume: Sin Grova, Isaicu Grova, Iuon Chinde, Man Chinde, Streja Coțofan, Isai Coțofan, Toma Coțofan, Oprea Budac, Stan Budac, Stan Bende, Aldea Lupentsa, Streja Hațegio,și Oprea Mutsa, fiindcă - 1. Darea împărătească așa de riguros cade asupra noastră, că n-o mai putem suporta și hotarul nostru e așa de sărăcăcios, că cu câlții (csepii) câștigăm porția împăratului și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
al contelui, loc în care s-a făcut și audierea martorilor. În data de 5 martie 1801 aceeași subcomisie întrunită în casa administratorului Matei Scorobeț, audiind pe cei 10 martori citați și jurați Isaie Sâlcă, Ioan Pădurean, Sim Grovu, Toader Budac, Nică Olaru, Șandru Vodă, Tănase Roman, Matei Iacob, Tănase Budac și Iuon Lupu, toți din Oprea Cârțișoara având etatea între 45 și 70 de ani, oameni demni de crezut, toți admninistratori ai conților Teleki, a întocmit situația stării reale a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
martorilor. În data de 5 martie 1801 aceeași subcomisie întrunită în casa administratorului Matei Scorobeț, audiind pe cei 10 martori citați și jurați Isaie Sâlcă, Ioan Pădurean, Sim Grovu, Toader Budac, Nică Olaru, Șandru Vodă, Tănase Roman, Matei Iacob, Tănase Budac și Iuon Lupu, toți din Oprea Cârțișoara având etatea între 45 și 70 de ani, oameni demni de crezut, toți admninistratori ai conților Teleki, a întocmit situația stării reale a posesiunilor conților Teleki, administrate de aceștia. În aceleași zile ale
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din rândurile acestor oprimați s-au ridicat voinici ce au luptat în ceata lui Bujor la începutul secolului XIX, după cum de aci s-a ridicat întru apărarea dreptății și a celor obidiți de lifte străine, la începutul secolului XX, Andrei Budac, ultimul haiduc al Transilvaniei. CAPITOLUL VI 1848 Motto: Un svon din sat în sat străbate Și dă norodului curaj. El pleacă-n valuri tulburate Și se îndreaptă către Blaj - Ei simt că-ntâia oară-i leagă Un dor adânc de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]