55 matches
-
NML 046-05 "Butoaie (altele decât cele pentru bere) și budane" 1. Domeniu de aplicare 1.1. Prezenta norma de metrologie legală stabilește cerințele metrologice și tehnice și modalitățile de atestare a legalității aplicabile butoaielor (altele decât cele pentru bere) și budanelor, denumite în continuare, pe scurt, "butoaie". 1.2. Butoaiele pot fi utilizate ca mijloace de măsurare ale volumului lichidelor numai dacă pot fi complet umplute. Ele sunt măsuri cu valoare unica, utilizarea lor la măsurarea unor fracțiuni din aceasta valoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172289_a_173618]
-
transfer; - dozatoare pentru materialele oenologice; - vase și containere pentru manipularea vinului; - dispozitive și alte echipamente de ridicare, de exemplu stivuitoare, transpaleți etc.; - coșuri/cușeti și giropaleți pentru manipularea sticlelor. ● Echipamente pentru depozitarea, omogenizarea, condiționarea și maturarea/învechirea vinului: - baricuri sau budane realizate din lemn pentru maturarea și învechirea vinurilor; - tancuri și cisterne pentru producția, depozitarea, maturarea și învechirea vinurilor, realizate din: lemn, beton/oțel inoxidabil/fibre din poliester etc.; - restaurarea facilităților de depozitare a produselor din vin, de exemplu renovarea tancurilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272463_a_273792]
-
transfer; - dozatoare pentru materialele oenologice; - vase și containere pentru manipularea vinului; - dispozitive și alte echipamente de ridicare, de exemplu stivuitoare, transpaleți etc.; - coșuri/cușeti și giropaleți pentru manipularea sticlelor. ● Echipamente pentru depozitarea, omogenizarea, condiționarea și maturarea/învechirea vinului: - baricuri sau budane realizate din lemn pentru maturarea și învechirea vinurilor; - tancuri și cisterne pentru producția, depozitarea, maturarea și învechirea vinurilor, realizate din: lemn, beton/oțel inoxidabil/fibre din poliester etc.; - restaurarea facilităților de depozitare a produselor din vin, de exemplu renovarea tancurilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272413_a_273742]
-
foarte mică porțiune din vechiul zid s-a mai păstrat în dreptul malului, spre port. A mai rămas de asemenea, un beci boltit pe strada Citadelei; se zice ca ar fi servit pe vremea turcilor drept ierbărie sau pulberărie ; astăzi adăpostește budane ale serviciului Vinalcool. Pe locul fostului șanț care mărginea spre exterior cetatea se întinde azi semicirculara stradă a Unirii. Cu cele cinci incinte ale ei, din care trei prevăzute cu bastioane, cu mulțimea de tunuri care o apărau, în 1809
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
numește un vas de mare capacitate, făcut din doage de lemn fixate cu cercuri metalice, mai larg la mijloc decât la capete, folosit pentru păstrarea diferitelor lichide, în special a vinului, a murăturilor etc. În funcție de dimensiuni, se mai numește "bute", "budană" sau "poloboc". La confecționarea butoiului, se fac mai întâi doagele care sunt niște scânduri mai înguste la capete și mai late la mijloc. Această formă permite să fie strânse cu cercurile. Apoi, doagele se încheie la un capăt al butoiului
Butoi () [Corola-website/Science/318780_a_320109]
-
am înțeles bine. Ca toți locuitorii așezării, familia Voicu avea livezi de pruni, făcea mii de litri de țuică, pe care o comercializa și realiza venituri frumoase. Un fapt care m-a frapat era modul cum se scotea țuica din budană, pe vrană, cu ajutorul unui țoi legat cu sfoară, cu capacitate de 50 sau 100 de mililitri, numit ciocan. Gâga Rada, mama gospodarului, mă îmbia uneori și pe mine cu câte o măsură de licoare cu parfum de prune pe care
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
lunguiețe, albastre. La intrare, erau niște oleandri colbuiți, în două jumătăți de butoi. Tejgheaua lungă, cu șirurile ei de pahare, cu țuțuroiul de apă și măsurile de cositor, se întindea în stânga intrării; iar localul încăpător era împodobit de jur-împrejur cu budane burduhănoase vopsite în galben-deschis, date cu lac, ale căror cercuri și canale de aramă sclipeau. Mai sus, pe rafturi, sticlele de lichior, bocalele cu fructe în rachiu și tot soiul de clondire orânduite cu grijă, ascundeau pereții, răsfrângându-și în
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
aici: Puțin, ca tot ce este bun, Și bun ce este rar, Acesta-i vinul de Cotnar. Dar lucru de căpetenie ce-i dau întâietate, se află în îmbătrânirea sa. El trebuie băut abia după trei ani de „meditație” în budane și abia în cel de al cincilea, al șaselea, devine licoarea regală pentru ca după 10 ani de odihnă pământească să devină un fel de untdelemn de aprins candela la picioarele lui Dumnezeu. Și atunci, cine-l soarbe picătură cu picătură
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ușor! Să se facă drenaje de apărare contra infiltrațiilor de apă, nu s a gândit nimeni. Eu n-am văzut-o dar mi-a spus Jenică Melinte că e mai mult decât dureros să privești. Noroc că au putut scoate budanele la timp . Altfel, se ducea și vinul, nu numai crama și pivnițele. - Și eu te asigur, cucoane Stejărel, că de pe piață t ot n-ar fi dispărut Cotnarul. - Apoi de asta nu trebuie să mă asiguri tu, c ă sunt
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
am înțeles bine. Ca toți locuitorii așezării, familia Voicu avea livezi de pruni, făcea mii de litri de țuică, pe care o comercializa și realiza venituri frumoase. Un fapt care m-a frapat era modul cum se scotea țuica din budană, pe vrană, cu ajutorul unui țoi legat cu sfoară, cu capacitate de 50 sau 100 de mililitri, numit ciocan. Gâga Rada, mama gospodarului, mă îmbia uneori și pe mine cu câte o măsură de licoare cu parfum de prune pe care
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
unde se pare că i-a plăcut foarte mult. Mi se părea atunci incredibil ca să existe butoaie mai înalte decât omul, dar am reținut modul de comportare tâmpesc al românului când este vorba de bunurile altora. Trăgeau cu arma în budane de 7000 de litri de vin de Tokay și vinul curgea șuvoaie. Cât putea să bea cei câțiva soldați care intraseră în cramă? Restul se pierdea aiurea. Povestea moș Cioată cum bătrânii unguri plângeau când vedeau asemenea risipă. Dar de unde
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
stăpîn are. I-a suflat lui Fănică să aibă grijă ce-i iese din gură, fiindcă nu se știe cine-l mai aude. A doua zi au apărut vagoanele cu butoaiele de vin. Descarcă Fănică două vagoane, golește butoaiele în budanele din pivnița restaurantului și rămîne cu două pline. Le duce acasă în grajd lîngă ghețărie. Iar pentru ultimul vagon deschide licitație, pentru fiecare butoi în parte. Le-a vîndut pe toate după o jumătate de oră. Și-a scos banii
Internatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7192_a_8517]
-
27. 1-105-74*) Verificarea fiolelor gradate pentru centrifuga 1.06.14 28. 1-107-90 Verificarea metrologică a măsurilor metalice pentru lichide 1.06.18 29. 1-108-88 Verificarea metrologică a biuretelor pentru lichide 1.06.11 30. 1-109-88 Verificarea metrologică a butoaielor și budanelor 1.06.20 1.06.21 31. 1-110-90 Verificarea metrologică a baloanelor cotate 1.06.13 32. 1-111-90 Verificarea metrologică a cilindrilor gradați 1.06.13 33. 1-113-77*) Verificarea microbiuretelor cu robinet 1.06.11 34. 1-114-78 Verificarea metrologică a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124835_a_126164]
-
uitat și a început să-l scuture. Îi apucă dimineața la zaruri. Fănică îi cîștigase încă două butoaie de vin în afară de cel pe care îl cumpărase. Se desmeticește Georgică și-i spune totul sau nimic. Avea de unde să piardă, cu budanele lui uriașe din cramă. Dar Fănică i-a propus altceva. Dacă Georgică pierde, îi duce tot vinul pînă la Medgidia, cum o ști el. Dau ei cu zarurile și cîștigă Georgică. Ăsta de bucurie îi spune că se obligă să
Vin de Dealul Mare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7511_a_8836]
-
scânduri de la perete și împinge-le ușor spre mine. Carmen lucra cu repeziciune. Cu scândurile la îndemână, Petre se sprijini, se răsuci pe o parte, își trase un picior, apoi celălalt și se rostogoli întins pe podea. Unde nimerise? În budana cu țuică din beci a babei. Era vlăguit. Carmen începu să-i maseze ușor picioarele, mâinile, mușchii, să-l dezmorțească. Cu ajutorul ei urcă în camera de sus. Du-te, încuie ușa și poarta. Nu voia să-l audă văicărându-se. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
la Capșa și ceru un coniac, spunându-și, după ce a tras primul gât: Uite așa încep toți bețivii. Te apucă un of și fuga la pahar! Știa că așa ceva n-o să i se întâmple lui, dar zâmbi, amintindu-și de budana babei Floarea. Și ea "consuma", ca să-și mai uite necazurile, ca să mai uite de bătrânețe și singurătate. Nu prea erau mușterii la Capșa! Localul decăzuse, nu mai erau vremurile când aici întâlneai tot ce era mai de interes și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ardea mocnit și se întrebă: ce-o fi fost flăcăruia aceea albastră? Nu cumva...? Trase capacul de la beci, coborî cele câteva trepte și luă de pe o poliță un bidonaș. Erau mai multe, unul lângă altul, pline cu țuica rămasă din budana babei Floarea. Avea nevoie de o tărie, se simțea ca întors de la un război, rănit, dar cu viață, ce trebuie să-și oblojească rănile. Nu atât cele ele trupului, cât cele ale sufletului. Se așeză din nou în fața focului, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Înăuntru o găsi pe baba Floarea, cum i se spunea prin sat. Îi dădu bidonul, la vederea căruia începură ai sclipi ochii. Sporovăiră un timp de una, de alta, o întrebă de sănătate... Îi povesti bătrânei cum a căzut în budană și baba râdea de se prăpădea. Babă Floareo, cum de te-a dus gândul la așa ceva? Eram singură, zilele și nopțile sunt lungi când ești singur și cu un păhărel mai uiți de griji, de bătrânețe, de boli... Aveam în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
așa ceva? Eram singură, zilele și nopțile sunt lungi când ești singur și cu un păhărel mai uiți de griji, de bătrânețe, de boli... Aveam în livadă mulți pruni și în fiecare an îmi pregăteam, pentru lungile luni de iarnă, o budană cu țuică fiartă de două ori, din care mai trăgeam câte o dușcă când aveam poftă și aveam cam des. Când mă apucau ispitele, meșterisem eu ceva: un capac în podea, sub geam, și deasupra pusei o masă. Acolo îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și aveam cam des. Când mă apucau ispitele, meșterisem eu ceva: un capac în podea, sub geam, și deasupra pusei o masă. Acolo îmi plăcea să stau ore întregi privind cine mai trece pe uliță. În beci sub masă, era budana cu rachiu, cu capac din două părți, cu balamale la mijloc, așa că atunci când mă bântuiau poftele împingeam ușor capacul podelei, trăgeam cu o sfoară de capacul budanei, cufundam un ulcior cu gura largă, tot legat cu o sfoară, așteptam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ore întregi privind cine mai trece pe uliță. În beci sub masă, era budana cu rachiu, cu capac din două părți, cu balamale la mijloc, așa că atunci când mă bântuiau poftele împingeam ușor capacul podelei, trăgeam cu o sfoară de capacul budanei, cufundam un ulcior cu gura largă, tot legat cu o sfoară, așteptam să se umple, îl trăgeam ușor să nu se verse, dădeam drumul capacului de la budană, împingeam la loc capacul podelei și... Petre și Ana începură să râdă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
mă bântuiau poftele împingeam ușor capacul podelei, trăgeam cu o sfoară de capacul budanei, cufundam un ulcior cu gura largă, tot legat cu o sfoară, așteptam să se umple, îl trăgeam ușor să nu se verse, dădeam drumul capacului de la budană, împingeam la loc capacul podelei și... Petre și Ana începură să râdă de ingeniozitatea babei. Deci el avusese ghinionul să calce din neatenție și neștiință exact pe... capacul babei Floarea! Observase și el, când venise prima oară, că bătrâna cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
prin acareturile ce începuseră să se părăginească, ăsta era un motiv de îngrijorare profundă în Vladia, cum de totul se învechea, se strica, devenea de nefolosit peste noapte, încît oamenilor le era silă să se mai atingă de teascuri, de budane, de împletiturile de nuiele, de cercurile de butoi proaspăt aduse de la Comana și după nici două săptămîni arătau ruginite și mîncate pînă la miezul lor!, o pornea înviorat de gîndul că poate o să-l convingă pe Hariton să-i deschidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
oarecare măreție... Dinspre apus este un lac chiar alături de dealul orașului. Acest lac a fost făcut prin închiderea Bahluiului între cele două dealuri printr-un zăgaz foarte puternic”. Pe malul lacului și apoi al băților rămase erau înșiruiți “tălpălarii” cu budanele lor. Puțin mai la deal la capătul de sus al Uliții Mari - cumnatul lui Vasile Lupu voievod - Iordache Cantacuzino în 1640 a ridicat o biserică care se “pronumește” Tălpălari... de la breasla “tălpălarilor”. Și sigur că alături de tălpălari s-au așezat
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ulei, unt și sare, cât oi putea încărca în două care. Să nu uităm pentru mămăliga din cucuruz și din mei, făină ca aurul pusă în cinsprezece saci rotofei. Rachiu de perje zece butelci dolofane și vin lăudat douăzeci de budane, să le ajungă pentru sindrofii la boieri și la cucoane. Iară dacă s-or mai ivi și alte nevoi, mă întorc eu la dumneata înapoi. Cam asta ar fi. LIANA: Tare frumoase stihuri, meștere Ceaun! CEAUN: Păi nu ți-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]