204 matches
-
lui May Pang. Mind Games, a apărut în Noiembrie 1973. El a contribuit și la „I`m the Greatest”, la albumul lui Starr, Ringo (1973), care a apărut în aceeași lună. La începutul anlui 1974, Lennon bea extrem de mult și bufoneriile alcoolice cu Harry Nilsson începeau să întreacă măsura. Două incidente extrem de comentate au apărut în clubul The Troubadour în martie, primul în care Lennon și-a lipit un absorbant pe frunte și s-a tachinat cu o chelneriță, iar al
John Lennon () [Corola-website/Science/297909_a_299238]
-
zi ce trece pier, spaima începe din nou să mă roadă în acest oraș, mai crâncenă; nu cumva voi înnebuni?" (p. 176). Individul își pierde contururile clare, identitatea este pulverizată. Starea de dezagregare interioară se rezolvă în bacovianism sau în bufonerie (p. 171-172). Discontinuitățile interioare vorbesc despre "un suflet mort" (p. 186), "deprimat, năucit" (p. 179) sau, ca o ultimă degradare: "o, sunt așa caraghios; mi-e sufletul spart; curg toate stelele" (p. 188-189). Deprimarea are simultan o dimensiune poetică și
Psihologismul halucinatoriu by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10494_a_11819]
-
după ce candidații prezentați olandezi și francezi i s-au părut inacceptabili, l-a favorizat pe Prințul Leopold de Saxa-Coburg și Gotha, văduvul nepoatei sale, Charlotte, ca un candidat pentru noul tron belgian. Deși a avut o reputație pentru indelicatețe și bufonerie, William putea fi subtil și diplomatic. El a prevăzut că o potențială construcție a unui canal la Suez ar îmbunătății relația cu Egiptul, relație vitală pentru Marea Britanie. Mai târziu, în timpul domniei lui, el l-a flatat pe ambasadorul american la
William al IV-lea al Regatului Unit () [Corola-website/Science/312922_a_314251]
-
i se trage lui Pantazi patima de a speria Bucureștii cu desfrâul și risipa lui? El, căruia viața nu i-a împiedicat niciodată visul, ci i-a deschis zămislitor drum către el. Pe ce tăiș de proveniențe se sprijină spița bufoneriei "cu prăbușire în noroi", a lui Pirgu? El, mereu iscat să se mențină într-o vâltoare ofensatoare de memorii ori de rostuiri prezente. Cum de și-a pierdut Pena Corcodușa mințile din iubire? Ea, care nu cunoscuse până la întâlnirea dintre
Ideea totalității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15047_a_16372]
-
acum râzi și tu! Rachinată de cele două surori ale ei, Chacha nu putea decât să râdă din ce în ce mai tare. Mama lui Hideyoshi râdea la rândul ei din când în când, privind dansul comic al fiului său, dar Nene, obișnuită cu bufoneriile soțului ei și necontenitele lui glume din cercul familial, nu părea deosebit de amuzată. eea ce o interesa pe Nene în ziua aceea era pașnica observare a concubinelor soțului ei, care stăteau așezate ici și colo, înconjurate de cameriste. Cât timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
în 2001, a fost responsabilă pentru aproximativ trei sferturi din totalul mondial. PARTEA a II-a Corupția politică națională CAPITOLUL 2 Regatul Unit1 Costul transparenței în politică este că va trebui să învățăm să distingem între un scandal autentic și bufonerii, care, oricât de amuzante ar fi, nu afectează modul în care suntem guvernați. (Baston 2000: 9) Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord este o țară cu un nivel scăzut de corupție. Prin aceasta nu spunem nici că așa a fost dintotdeauna și nici că îi
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
responsabilității ministeriale, reziliarea contractului cu monopolul tutunurilor ș. a. m. d., spună-ni-se dacă cu o asemenea Cameră și cu guvernul răsărit din ea mai poate fi vorba de discuțiune serioasă? Dar orice expresii am întrebuința, dac-am numi-o bufonerie constituțională sau panglicărie parlamentară, orice vorbă am întrebuința ea n-ar fi îndestul de tare pentru a înfiera această extremă ușurință, care nu credem să fi având seamăn în analele nici unui parlament de pe fața pământului. Și daca renunțăm la caracterizarea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
evident, simbolice. Erou suficient de interesant, acest Figaro dîmbovițean care e nea Gică este adus în mediul boemei optzeciste. Mod de a indica atît relativitatea simplității, a reducției "omului comun", ale cărui ecouri lăuntrice sînt imprevizibile, cît și - din partea opusă - bufoneria junelui școlit, stigmatizat de dezabuzare, convenție, plictis, adică de un complex neoromantic. Visul ajunge în climatul cel mai anost, acordîndu-i note de feerie și totodată confirmîndu-l discret în dezolarea sa fără leac: "Nea Gică ascultă Ella Fitzgerald, It's only
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
pe celelalte canale internaționale și, cum le urmăriseră de atâtea ori, puteau recita cuvintele Înainte să fie rostite de Harry: „Splendoarea sfâșietoare...“. Când Harry se Întorcea spre cameră și rostea acele cuvinte, prietenii mei izbucneau În râs de fiecare dată. Bufoneriile lor o enervau pe Marlena. De ce râdeau pe seama lui? Datorită emisiunii lui ajunseseră ei la știrile internaționale. În seara asta era Îngrijorată de absența reluărilor. Conform reportajului, Harry ar fi trebuit să fie În Rangoon În ziua respectivă. Deși se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
pe o nefastă perdea de fum interpusă între realitate și ficțiune. Dintr-o persoană, Platon face un personaj; cu ajutorul unei figuri, el construiește un actor: pe scena filosofică, Platon fabrică tragedii cu Socrate și, foarte adesea, niște comedii sau chiar bufonerii cu ceilalți actori... Așadar, ce se poate spune despre Philebos, care dă numele dialogului filosofului - un luptător însărcinat să incarneze Plăcerea? Dar despre Protarh? Istoria ideilor nu reține aceste două nume, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în cazul numelor altor interlocutori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
negre“. Sue e acel fel de femeie înfricoșător de teatrală - care mereu îi pune pe copii să danseze expresiv pe Pink Floyd și care cântă cu ei American Pie, acompaniindu-se la micul și oribilul ei banjo. Pe dedesubtul acestei bufonerii hippy care se pretinde liberă și deschisă, ea e de fapt cea mai groaznică pedantă - acel tip de femeie care poartă în fiecare zi a lunii tampoane Lady-Lite, considerând tot ceea ce secretă corpul ei ca fiind atât de respingător încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
-și asuma identitatea precară și precaritatea lumii. Și dacă am numi jocul, poltroneria, cabotinismul, impostura-extravaganță, atunci am așeza în spatele tuturora suferința, singura care salvează („Suferința e aceea care dă valoare extravaganței, răscumpărând-o. Căci fără suferință, ea nu-i decât bufonerie” Ă I, 250), sau i-am așeza pe compatrioții săi, cu care se identifică în zonele de adâncime; îi numește „escroci sentimentali” (III, 400). Oricum, departe de a fi voință de a înșela, impostura este la Cioran fatalitate. O fatalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
de lume, de povești și „anegdote”, de proverbe, de glume, de „istorioare”. Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea ilustrează un soi de înțelepciune și o „pedagogie” morală surâzătoare, un realism și un bun-simț popular al căror haz nu cade niciodată în pură bufonerie, fără miez. Hogea își îndeamnă „blana” să guste din bunătăți, la nuntă, „coptorul” și-l face „pe rotile” („la toți să placă”), judecătorului corupt îi arată pietroiul „de dar”, ascuns în sân, trufașului pașă nu-i lasă batjocura fără replică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
1969), aduce câteva schimbări nu atât în ceea ce privește regulile de generare a poeziei, cât în delimitarea planului de referință pentru materialul care urmează să fie structurat. Trimiterile religioase abundă, ca și cele livrești, atitudinea poetului capătă dexterități mai evidente în sensul bufoneriei ludice și al impertinenței imperturbabile, căci I. jonglează cu aceste surse ca și cum ar arunca în aer mingi colorate. Referințele sunt răstălmăcite, deformate, alăturate în bătaie de joc într-o vecinătate heterotopică, deci lipsită de alt sens decât acela dat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287647_a_288976]
-
pe o nefastă perdea de fum interpusă între realitate și ficțiune. Dintr-o persoană, Platon face un personaj; cu ajutorul unei figuri, el construiește un actor: pe scena filosofică, Platon fabrică tragedii cu Socrate și, foarte adesea, niște comedii sau chiar bufonerii cu ceilalți actori... Așadar, ce se poate spune despre Philebos, care dă numele dialogului filosofului - un luptător însărcinat să incarneze Plăcerea? Dar despre Protarh? Istoria ideilor nu reține aceste două nume, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în cazul numelor altor interlocutori
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
univers nu ne face să ne detașăm și să pătrundem într-o dimensiune elevată, a meditației gratuite sau a abstracțiunilor. Devine o lume a carnalului care se delectează în erotismul afișat, un fel de caricatură care deseori seamănă cu o bufonerie, este plebeie și arată cu degetul spre tot ceea ce reprezintă spiritual, abuz, falsitate, un univers care, totuși, mai păstrează ceva din viața cavalerească de altădată. Devine o nouă „comedie”, nu una divină, ca cea a lui Dante, ci o alta
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
epistolă adresată lui Horace Walpole întâlnim următoarea afirmație privitoare la marele dramaturg englez: "O fire bună, dar sălbatică; nici urmă de regulă, nu știe ce se cade și ce nu, nu știe ce-i arta, doar grosolănie amestecată cu măreție, bufonerie cu grozăvie: haosul tragediei prin care străbat sute de raze de lumină."125 I se impută, așadar, lui Shakespeare lipsa de ordine și de bun gust, înțeles de fapt ca bun simț, i se impută încălcarea regulilor și caracterul impur
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
din echivocul care planează asupra acesteia, echivoc pe care Eliot îl consideră un defect major al piesei, concluzionând (în mod șocant poate) că Hamlet nu este una din reușitele lui Shakespeare: În cazul personajului Hamlet avem de a face cu bufoneria unei emoții care nu se poate descărca în acțiune; la dramaturg este vorba de bufoneria unei emoții căreia nu-i poate da expresia artei." "Corelativul obiectiv" a fost unul din conceptele cele mai populare ale lui Eliot, contribuind la impunerea
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
al piesei, concluzionând (în mod șocant poate) că Hamlet nu este una din reușitele lui Shakespeare: În cazul personajului Hamlet avem de a face cu bufoneria unei emoții care nu se poate descărca în acțiune; la dramaturg este vorba de bufoneria unei emoții căreia nu-i poate da expresia artei." "Corelativul obiectiv" a fost unul din conceptele cele mai populare ale lui Eliot, contribuind la impunerea autorului drept una din vocile critice de frunte ale generației sale. Acest procedeu prin care
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
afectată, un râs afectat și deghizat" și se constituie într-un "delir savant și artificial." Altfel spus, acest receptor corespunde, în plan afectiv, intențiilor autorului, și este, până la urmă, o prelungire, o proiecție a sa în spațiul alterității. Artificiul, poza, bufoneria, așezate de Ștefania Mincu sub semnul "afectării", ca trăsătură esențială a discursului liric arghezian, ar deveni stratageme estetice de persuadare în discusul publicistic. Oricum ar fi privit, un potențial lector al publicisticii argheziene s-ar afla în postura celui care
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ei. II În devenirea textului apar rupturi, falii; fluxul sinuos, imprevizibil, învederează forța enormă a subconștientului activ. Centru de antinomii (cu alte efecte decât la Nichita Stănescu), oniricul Dimov se complace într-un necontenit joc al măștilor, plonjând deliberat în bufonerie și burlesc, abandonându-se firesc minutului revelator, încercând astfel să-și voaleze solitudinea. Așadar, asediind necunoscutul, el e colocvial și distant, liniar și copleșit de bucle, transparent și ocult, balcanic (matein și barbian) și deschis modernității; autohtonismul său coabitează cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cea a unui spectacol complex, în care publicul participă la actul artistic prin reacțiile sale spontane și zgomotoase, care întrerup constant demonstrația scenică a actorilor. În acest fel, agitația, râsetele și aplauzele privitorilor la vederea clovnilor în fracuri albe, cu bufoneriile și jongleriile lor, devin parte integrantă din spectacolul-însuși, întreruperea definind specificul esențial al acestui tip de manifestare artistică. Minstrels surprinde cu fidelitate precizia și suplețea ritmică a pașilor de ragtime, dans originar al negrilor americani, care, în ultimele decenii ale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de climax al acesteia, precum și interpretarea cu un atac martellato. Evitând alunecarea spre un patetism romantic, Debussy va reechilibra atmosfera prin invocarea unei stări aflate la antipodul trăirilor interioare, înăbușind astfel forța pasiunii într-un episod parodic, un act de bufonerie desprins parcă din lumea spectacolului cu menestreli. Nuanța ironică va fi surprinsă cu o remarcabilă plasticitate prin combinația rezonanțelor de cvintă perfectă și mărită (sau intervalul enarmonic acesteia), prezente în succesiune (apogiaturile de început care înlănțuie cvintele la interval de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pământuri (1948) a lui Marin Preda, ignorându-se însă faptul că amândouă descind din foarte prețuitul (de E. Lovinescu) povestitor popular I. C. Vissarion. Toate însușirile lumii rurale a acestuia, volubilitatea împinsă până la limbuție, o anume ingeniozitate, viclenia sau numai șiretenia, bufoneria, se regăsesc atât la Marin Preda, cât și la Nicolae Velea, care împreună ar putea fi subsumați unui anumit spirit al literaturii muntene foarte apropiat de ceea ce franțuzii înțeleg prin gasconism, o predispoziție continuă pentru fanfaronadă, laudă exagerată, enormitate naivă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
într-un oraș necunoscut. Ea se simțea adesea singură, părăsită de soțul său prea ocupat și prea puțin înțelegător: i se întâmpla adesea să plângă. Din fericire copiii săi o amuzau, mai ales Élisabeth care o făcea să râdă cu bufoneriile sale. Élisabeth este stupefiată să descopere această depresie maternă, absența responsabilității sale, dar și mediocra înțelegere care caracteriza cuplul parental. Apare în mod clar faptul că la ședințele în care Élisabeth rămâne tăcută, plângând, chiar și atunci când psihoterapeutul caută o
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]