889 matches
-
plin ce este; ceva mai departe se întind fânețele. Pâlcuri de flori presară întreaga câmpie, unele mai înalte, altele mai îndesate. Fiecare floare pare că ascultă și șoptește cu vântulețul care adie printre mii și mii de flori. Așa e Bugeacul. Dar a trecut luna Maiu, bucatele s'au copt și a sunat ora binecuvântată a secerișului. Cu o săptămână mai'nainte, vântul, care până atunci adia prin câmpii, deodată a încetat de a sufla; nici o urmă de nor pe cer
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
460 la umbră și în două, trei zile, grâul e pierdut. Întreaga muncă a omului a pierit fără nici un rezultat; nădejdile de primăvară s'au risipit în câteva zile, iar câmpiile s'au prefăcut în praf și cenușă. Așa e Bugeacul.” Poeziile populare din Basarabia vorbesc despre dragostea de neam a țăranului român și faptul că ele sunt similare cu cele din celelalte părți ale României dovedește, dacă mai era nevoie, originea comună a celor care le-au creat. Iată câteva
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
din porturile maritime și fluviale ale Dobrogei. Cercetând portulanele medievale cu privire la litoralul Mării Negre, Gh.I.Brătianu constată că hărțile lui Angelino Dulcert din Majorca(1339) și a fraților Pizzigani(1367) notează numele Bulgariei la nord de Dunăre incluzând astfel Bulgariei și Bugeacul de mai tarziu,deci și Dobrogea până la Limanul Nistrului.Într-o prima etapă,spune amintitul nostru istoric, studiind aceste portulane, ca și colegul său N.Grămadă, se ajunge la concluzia că acești geografi occidentali au comis o simplă confuzie cum
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
de apă. La 2 iunie 1997 a participat la ciopârtirea țării, în calitate de ministru de Externe al României (12 decembrie 1996 - 29 decembrie 1997); a coordonat negocierile privind semnarea tratatului cu Ucraina consfințând cedarea insulei Șerpilor, a nordului Bucovinei și a Bugeacul. Tot în anul 1997 susținea că deține o listă cu nume de ofițeri acoperiți ai serviciilor secrete care lucrau în presă. Nu era exclus, însă nu a prezentat niciodată lista, prin urmare două luni mai târziu a demisionat din funcția
Ave Severin-uns, moriture te salutant! () [Corola-blog/BlogPost/339955_a_341284]
-
mirodenii și alte produse destinate celor bogați (tarabostes și pileates). Cît despe celelalte pături sociale (se are în vedere în primul rînd țăranii (comates) - n. a.), gospodăria naturală pe care o duceau îi făcea să depindă prea puțin de piață. Stepa Bugeacului prezintă un coridor îngust încadrat la nord de codrii podișului cu același nume, iar la sud - de Dunăre și Marea Neagră. Prin acesta se deschidea o ieșire largă spre Cîmpia Bărăganului, iar prin trecătorile carpatine - spre șesul Panoniei și trecătorile alpine
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
Astfel, în timp ce marele Alexandru se lupta în Asia împotriva perșilor lui Dariu al II-lea, guvernatorul Traciei Pontice, Zopyrion, a întreprins o expediție împotriva Olbiei (colonie greacă de la gurile Bugului de Sud, numit de către greci Hyspanis n. a.), tranzitînd Pusta Getică (Bugeacul). La reîntoarcere, atunci cînd macedonenii se pregăteau să treacă peste Dunăre, ei au fost atacați de către geți. Zopyrion cade pe cîmpul de luptă, iar armata sa este nimicită. Următoarele tentative (aa. 300, 299 și 292 î. lui Hr.) au fost
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
părți înțelegeau acest lucru, precum și faptul că romanii nici nu au avut de gînd să o respecte. Ea nu a fost decît un răgaz de care au avut nevoie în egală măsură ambele părți beligerante[iv]. Importanța geostrategică a regiunii Bugeacului s-a impus cu o pregnanță deosebită în timpul primului război daco-roman dintre Traian și Decebal. Regele dacilor, încheind o alianță cu sarmații, a hotărît să atace inamicul pe propriul lui teritoriu pentru a rupe căile de aprovizionare a legiunilor romane
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
al Mării Negre. Pentru a o proteja de invaziile dacilor liberi și ale altor neamuri, au fost ridicate liniile de apărare intrate în istorie cu numele de „Valurile lui Traian”[vi] (valul de nord reprezintă, de fapt, și hotarul geografic al Bugeacului). Bugeacul a fost încorporat în cadrul Imperiului Roman ca o parte a provinciei Moesia Inferior. Fără această fîșie îngustă de litoral Roma nu-și putea asigura controlul efectiv asupra gurilor Dunării și a Mării Negre în calitate de „Mare Nostrum” (un fel de „lac
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
Mării Negre. Pentru a o proteja de invaziile dacilor liberi și ale altor neamuri, au fost ridicate liniile de apărare intrate în istorie cu numele de „Valurile lui Traian”[vi] (valul de nord reprezintă, de fapt, și hotarul geografic al Bugeacului). Bugeacul a fost încorporat în cadrul Imperiului Roman ca o parte a provinciei Moesia Inferior. Fără această fîșie îngustă de litoral Roma nu-și putea asigura controlul efectiv asupra gurilor Dunării și a Mării Negre în calitate de „Mare Nostrum” (un fel de „lac” sau
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
bogatul oraș Adrianopol (astăzi - Edirne). Populația rămasă în viață din acest oraș a fost strămutată cu forța de către cuceritori la gurile Dunării pentru a valorifica pămînturile din preajmă. Istoricii cred că ar fi fost vorba de Cîmpia Bărăganului și stepa Bugeacului. După 26 de ani (!), în anul 837, flota bizantină, învingînd rezistența garnizoanelor inamice, a reușit să-i elibereze din captivitatea bulgară pe cele cîteva zeci de mii coloniști fără voie și pe copiii lor născuți în captivitate. Această aventură ne
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
care s-a alăturat cea bulgară (slavizată deja) din anul 1185 de sub conducerea fraților români Petru și Asan duce la crearea unui țarat vlaho-bulgar numit de cruciați Vlahia care pune capăt dominației bizantine la gurile Dunării. Locul bizantinilor în orașele Bugeacului este preluat de către negustorii genovezi care pun stăpînire pe Cetatea Albă. În acest răstimp, portul poartă denumirea de Moncastro (genovezii) sau Asprokastron (bizantinii). RUSIA KIEVEANĂ ÎN LUPTĂ PENTRU IEȘIREA LA MAREA NEAGRĂ Slavii de Răsărit au populat teritoriul cuprins între
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
Kieve, hociu jiti v Pereiaslavțe v Dunai, iako to esti sereda zemli moiei...”). Cneazul kievean a vrut să-și strămute capitala în acest orășel situat pe cursul inferior al Dunării, adică nu departe de regiunea care ne interesează. După cum vedem, Bugeacul urma să devină placa turnantă a imperiului său. Ultima sa bătălie, Sveatoslav a dat-o în anul 971 împotriva bazileului Ioan I Tzimiskes la Durostor (astăzi Silistra). Toți istoricii se unesc în părerea că Sveatoslav ar fi trebuit mai întîi
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
să-și întărească pozițiile în interfluviul Pruto-Nistrean (pentru a-și asigura spatele frontului) și mai apoi să înainteze în adîncul peninsulei Balcanice. Acest fapt demonstrează că nici nu poate fi vorba de o prezență stabilă a slavilor de Răsărit în Bugeac. Greșeala lui Sveatoslav a fost reparată de Alexandru I în anul 1812 (anexarea Moldovei pruto-nistrene), Nicolai I - în anul 1829 (delta Dunării) și Stalin - în anul 1947 (insula Șerpilor). Pentru vechii ruși, calea de pe Nistru era cu mult mai sigură
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
BUGEACUL ÎN EVUL MEDIU TIMPURIU Secolul XI a adus cu sine un nou val de cuceritori. La fel ca și predecesorii lor pecenegi și oguzi, cumanii (căci despre ei este vorba - n. a.) au făcut parte din familia de limbi turanică. Posesiunile
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
prea puternici pentru cumani. Partea apuseană a Cumaniei (Cîmpia Română) era cu mult mai mică ca suprafață, dar nu și ca importanță decît Deșt-i-Kîpceak, ea servind în calitate de cap de pod pentru invaziile în Europa Centrală. Liantul acestor două părți era Bugeacul. În secolul XIII, din stepele Mongoliei își fac apariția hoardele tătaro-mongole care anterior au reușit să supună China, statul horezmșahilor[i] și alte țări din Orient. Acolo, folosind specialiștii autohtoni, nukerii[ii] lui Ginghiz-Han s-au învățat să escaladeze lanțurile
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
ii] lui Ginghiz-Han s-au învățat să escaladeze lanțurile muntoase, să forțeze rîurile late și să ia cu asalt zidurile cetăților - performanțe care nu le-au reușit nici hunilor lui Attila și nici ungurilor lui Arpad[iii]. Cu toate acestea, Bugeacul nu-și pierde importanța sa geostrategică, căci această regiune domina gurile Dunării, Prutului și Nistrului (ultimele fiind pe atunci navigabile). Dunărea servea și în calitate de cale de acces spre inima Europei, ea fiind unicul mare fluviu european care curge pe orizontală
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
Nord - la Sud), precum celelalte fluvii europene. Valea Dunării oferea condiții propice pentru imixiunea cavaleriei nomade. Oricum, deși se puteau folosi de nave, totuși tătaro-mongolilor le era mai lesne să folosească procedeele de luptă și de marș tradiționale ale nomazilor. BUGEACUL ÎN PERIOADA FORMĂRII ȘI AFIRMĂRII STATELOR ROMÂNEȘTI O pagină nouă în istoria geopolitică a Bugeacului se deschide odată cu retragerea tătaro-mongolilor din Cîmpia Română și Bugeac (secolul XIV). Bugo-Nistria, asemănătoare cu Bugeacul într-atît, încît unii contemporani le confundau, locul tătaro-mongolilor a
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
nomade. Oricum, deși se puteau folosi de nave, totuși tătaro-mongolilor le era mai lesne să folosească procedeele de luptă și de marș tradiționale ale nomazilor. BUGEACUL ÎN PERIOADA FORMĂRII ȘI AFIRMĂRII STATELOR ROMÂNEȘTI O pagină nouă în istoria geopolitică a Bugeacului se deschide odată cu retragerea tătaro-mongolilor din Cîmpia Română și Bugeac (secolul XIV). Bugo-Nistria, asemănătoare cu Bugeacul într-atît, încît unii contemporani le confundau, locul tătaro-mongolilor a fost preluat pentru o perioadă nu prea mare de timp de către Marele Ducat al Lituaniei
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
le era mai lesne să folosească procedeele de luptă și de marș tradiționale ale nomazilor. BUGEACUL ÎN PERIOADA FORMĂRII ȘI AFIRMĂRII STATELOR ROMÂNEȘTI O pagină nouă în istoria geopolitică a Bugeacului se deschide odată cu retragerea tătaro-mongolilor din Cîmpia Română și Bugeac (secolul XIV). Bugo-Nistria, asemănătoare cu Bugeacul într-atît, încît unii contemporani le confundau, locul tătaro-mongolilor a fost preluat pentru o perioadă nu prea mare de timp de către Marele Ducat al Lituaniei. În spațiul românesc demarează din nou procesul de formare a
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
procedeele de luptă și de marș tradiționale ale nomazilor. BUGEACUL ÎN PERIOADA FORMĂRII ȘI AFIRMĂRII STATELOR ROMÂNEȘTI O pagină nouă în istoria geopolitică a Bugeacului se deschide odată cu retragerea tătaro-mongolilor din Cîmpia Română și Bugeac (secolul XIV). Bugo-Nistria, asemănătoare cu Bugeacul într-atît, încît unii contemporani le confundau, locul tătaro-mongolilor a fost preluat pentru o perioadă nu prea mare de timp de către Marele Ducat al Lituaniei. În spațiul românesc demarează din nou procesul de formare a statului, întrerupt în repetate rînduri de
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
nu mai jucau, practic, nici un rol în viața politică a principatului[iv]. Inițial, Țara Moldovei era lipsită de ieșirea la mare. Cetatea Albă (Moncastro) se afla în mîinile genovezilor, iar Chilia - în cele ale muntenilor și protectorilor lor unguri. Cîmpia Bugeacului era un fief al dinastiei domnitoare a Basarabilor munteni, de la care regiunea și-a primit primul său nume - Basarabia. Pentru Ungaria, stăpînirea Chiliei de către vasalii săi munteni însemna posibilitatea dezenclavizăriii spre Marea Neagră cu atît mai mult, cu cît ieșirea sa
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
orașe sășești din Transilvania (Siebenburg sau Semigradie) - principat vasal al Coroanei Ungare. Principalul partener comercial al Munteniei era Brașovul (Kronshtadt). Moldova, la rîndu-i, se deschidea spre Europa prin bogatul centru comercial și meșteșugăresc polonez Lvov (Liov - Lemberg). Rivalitatea moldo-munteană pentru Bugeac a fost, prin urmare și una polono-ungară. Primii domnitori munteni din dinastia Basarabilor au stăpînit stepa Bugeacului și datorită factorilor legați de originea locuitorilor din această regiune. Este cunoscut faptul, că și pînă în ziua de astăzi populația românească din
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
era Brașovul (Kronshtadt). Moldova, la rîndu-i, se deschidea spre Europa prin bogatul centru comercial și meșteșugăresc polonez Lvov (Liov - Lemberg). Rivalitatea moldo-munteană pentru Bugeac a fost, prin urmare și una polono-ungară. Primii domnitori munteni din dinastia Basarabilor au stăpînit stepa Bugeacului și datorită factorilor legați de originea locuitorilor din această regiune. Este cunoscut faptul, că și pînă în ziua de astăzi populația românească din regiune vorbește graiul muntean al limbii române. Aceasta se explică prin faptul că păstorii munteni după ce iernau
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
se coborau vara pe cîmpii, deseori la distanțe de mari de casă și unde unii dintre ei s-au stabilit definitiv cu traiul[v]. Era și normal ca acești mocani munteni să rămînă credincioși suveranului lor. Cu toate acestea, litoralul Bugeacului a ajuns destul de repede în stăpînirea Moldovei, deoarece se includea perfect în granițele ei naturale formate din rîuri (Dunărea de Jos, Milcov și Nistru), Marea Neagră și Carpații Orientali. În afară de aceasta, o ieșire la Marea Neagră era absolut indispensabilă pentru Țara Moldovei
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
pînzele jucînd un rol auxiliar. Prin urmare, pentru a controla efectiv un bazin maritim, era absolut necesară ocuparea tuturor punctelor-cheie de-a lungul întregului litoral. O porțiune de țărm atît de lungă aflată sub un control moldovenesc, precum cea a Bugeacului, nu permitea Porții să devină stăpînă deplină a Marii Negre. În afară de aceasta, fortărețele moldovenești din Bugeac aflate în apropierea nemijlocită a gurilor Dunării, făceau inutilă stăpînirea turcească pe porțiunea dunăreană de la Pojon (Bratislava) pînă la Brăila și puteau servi în calitate de cap
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]