893 matches
-
să-și întărească pozițiile în interfluviul Pruto-Nistrean (pentru a-și asigura spatele frontului) și mai apoi să înainteze în adîncul peninsulei Balcanice. Acest fapt demonstrează că nici nu poate fi vorba de o prezență stabilă a slavilor de Răsărit în Bugeac. Greșeala lui Sveatoslav a fost reparată de Alexandru I în anul 1812 (anexarea Moldovei pruto-nistrene), Nicolai I - în anul 1829 (delta Dunării) și Stalin - în anul 1947 (insula Șerpilor). Pentru vechii ruși, calea de pe Nistru era cu mult mai sigură
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] by http://balabanesti.net/2012/02/20/geopolitica-bugeacului-partea-a-treia/ [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
în hotară, Îndrăgi-i-ar ciorile Și spânzurătorile”. Cum spuneam, cei care au păstrat, în Basarabia rusificată, limba și datinile strămoșești, au fost țăranii. Boierii, încetul cu încetul, s-au deznaționalizat. Iată câteva rânduri sugestive despre ținutul din sudul Basarabiei, Bugeac, scrise de Vasile C. Arbore: „Satele se țin lanț de-alungul malurilor râurilor desemnate în depărtare prin linia verde a stufăriilor. La dreapta și la stânga drumului se întind nemărginite pășuni, pe cari pasc cirezi de vite și turme de oi. Iar
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Basarabia_pamant_romanesc_ion_c_hiru_1342896994.html [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
plin ce este; ceva mai departe se întind fânețele. Pâlcuri de flori presară întreaga câmpie, unele mai înalte, altele mai îndesate. Fiecare floare pare că ascultă și șoptește cu vântulețul care adie printre mii și mii de flori. Așa e Bugeacul. Dar a trecut luna Maiu, bucatele s'au copt și a sunat ora binecuvântată a secerișului. Cu o săptămână mai'nainte, vântul, care până atunci adia prin câmpii, deodată a încetat de a sufla; nici o urmă de nor pe cer
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Basarabia_pamant_romanesc_ion_c_hiru_1342896994.html [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
460 la umbră și în două, trei zile, grâul e pierdut. Întreaga muncă a omului a pierit fără nici un rezultat; nădejdile de primăvară s'au risipit în câteva zile, iar câmpiile s'au prefăcut în praf și cenușă. Așa e Bugeacul.” Poeziile populare din Basarabia vorbesc despre dragostea de neam a țăranului român și faptul că ele sunt similare cu cele din celelalte părți ale României dovedește, dacă mai era nevoie, originea comună a celor care le-au creat. Iată câteva
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Basarabia_pamant_romanesc_ion_c_hiru_1342896994.html [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
pace dintre ruși și turci? Delegația turcă ar fi trebuit să negocieze pacea de pe alte poziții, mai ales că rușii doreau doar cucerirea „Basarabiei”, respectiv acel teritoriu din sudul Moldovei cu acest nume istoric, format din cele trei județe ale Bugeacului. Însă delegația Turciei era condusă de Galib-Effendi, ministrul de externe, un ignorant al geografiei Moldovei și dragomanul Dimitrie Moruzi, un grec fanariot, priceput în diplomație și cunoscător al istoriei și geografiei teritoriilor românești. Dorind să ajungă domn al Moldovei cu
ALEGRO MA NON TROPO-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1434943351.html [Corola-blog/BlogPost/365922_a_367251]
-
BUGEACUL ÎN EVUL MEDIU TIMPURIU Secolul XI a adus cu sine un nou val de cuceritori. La fel ca și predecesorii lor pecenegi și oguzi, cumanii (căci despre ei este vorba - n. a.) au făcut parte din familia de limbi turanică. Posesiunile
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
prea puternici pentru cumani. Partea apuseană a Cumaniei (Cîmpia Română) era cu mult mai mică ca suprafață, dar nu și ca importanță decît Deșt-i-Kîpceak, ea servind în calitate de cap de pod pentru invaziile în Europa Centrală. Liantul acestor două părți era Bugeacul. În secolul XIII, din stepele Mongoliei își fac apariția hoardele tătaro-mongole care anterior au reușit să supună China, statul horezmșahilor[i] și alte țări din Orient. Acolo, folosind specialiștii autohtoni, nukerii[ii] lui Ginghiz-Han s-au învățat să escaladeze lanțurile
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
ii] lui Ginghiz-Han s-au învățat să escaladeze lanțurile muntoase, să forțeze rîurile late și să ia cu asalt zidurile cetăților - performanțe care nu le-au reușit nici hunilor lui Attila și nici ungurilor lui Arpad[iii]. Cu toate acestea, Bugeacul nu-și pierde importanța sa geostrategică, căci această regiune domina gurile Dunării, Prutului și Nistrului (ultimele fiind pe atunci navigabile). Dunărea servea și în calitate de cale de acces spre inima Europei, ea fiind unicul mare fluviu european care curge pe orizontală
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
Nord - la Sud), precum celelalte fluvii europene. Valea Dunării oferea condiții propice pentru imixiunea cavaleriei nomade. Oricum, deși se puteau folosi de nave, totuși tătaro-mongolilor le era mai lesne să folosească procedeele de luptă și de marș tradiționale ale nomazilor. BUGEACUL ÎN PERIOADA FORMĂRII ȘI AFIRMĂRII STATELOR ROMÂNEȘTI O pagină nouă în istoria geopolitică a Bugeacului se deschide odată cu retragerea tătaro-mongolilor din Cîmpia Română și Bugeac (secolul XIV). Bugo-Nistria, asemănătoare cu Bugeacul într-atît, încît unii contemporani le confundau, locul tătaro-mongolilor a
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
nomade. Oricum, deși se puteau folosi de nave, totuși tătaro-mongolilor le era mai lesne să folosească procedeele de luptă și de marș tradiționale ale nomazilor. BUGEACUL ÎN PERIOADA FORMĂRII ȘI AFIRMĂRII STATELOR ROMÂNEȘTI O pagină nouă în istoria geopolitică a Bugeacului se deschide odată cu retragerea tătaro-mongolilor din Cîmpia Română și Bugeac (secolul XIV). Bugo-Nistria, asemănătoare cu Bugeacul într-atît, încît unii contemporani le confundau, locul tătaro-mongolilor a fost preluat pentru o perioadă nu prea mare de timp de către Marele Ducat al Lituaniei
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
le era mai lesne să folosească procedeele de luptă și de marș tradiționale ale nomazilor. BUGEACUL ÎN PERIOADA FORMĂRII ȘI AFIRMĂRII STATELOR ROMÂNEȘTI O pagină nouă în istoria geopolitică a Bugeacului se deschide odată cu retragerea tătaro-mongolilor din Cîmpia Română și Bugeac (secolul XIV). Bugo-Nistria, asemănătoare cu Bugeacul într-atît, încît unii contemporani le confundau, locul tătaro-mongolilor a fost preluat pentru o perioadă nu prea mare de timp de către Marele Ducat al Lituaniei. În spațiul românesc demarează din nou procesul de formare a
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
procedeele de luptă și de marș tradiționale ale nomazilor. BUGEACUL ÎN PERIOADA FORMĂRII ȘI AFIRMĂRII STATELOR ROMÂNEȘTI O pagină nouă în istoria geopolitică a Bugeacului se deschide odată cu retragerea tătaro-mongolilor din Cîmpia Română și Bugeac (secolul XIV). Bugo-Nistria, asemănătoare cu Bugeacul într-atît, încît unii contemporani le confundau, locul tătaro-mongolilor a fost preluat pentru o perioadă nu prea mare de timp de către Marele Ducat al Lituaniei. În spațiul românesc demarează din nou procesul de formare a statului, întrerupt în repetate rînduri de
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
nu mai jucau, practic, nici un rol în viața politică a principatului[iv]. Inițial, Țara Moldovei era lipsită de ieșirea la mare. Cetatea Albă (Moncastro) se afla în mîinile genovezilor, iar Chilia - în cele ale muntenilor și protectorilor lor unguri. Cîmpia Bugeacului era un fief al dinastiei domnitoare a Basarabilor munteni, de la care regiunea și-a primit primul său nume - Basarabia. Pentru Ungaria, stăpînirea Chiliei de către vasalii săi munteni însemna posibilitatea dezenclavizăriii spre Marea Neagră cu atît mai mult, cu cît ieșirea sa
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
orașe sășești din Transilvania (Siebenburg sau Semigradie) - principat vasal al Coroanei Ungare. Principalul partener comercial al Munteniei era Brașovul (Kronshtadt). Moldova, la rîndu-i, se deschidea spre Europa prin bogatul centru comercial și meșteșugăresc polonez Lvov (Liov - Lemberg). Rivalitatea moldo-munteană pentru Bugeac a fost, prin urmare și una polono-ungară. Primii domnitori munteni din dinastia Basarabilor au stăpînit stepa Bugeacului și datorită factorilor legați de originea locuitorilor din această regiune. Este cunoscut faptul, că și pînă în ziua de astăzi populația românească din
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
era Brașovul (Kronshtadt). Moldova, la rîndu-i, se deschidea spre Europa prin bogatul centru comercial și meșteșugăresc polonez Lvov (Liov - Lemberg). Rivalitatea moldo-munteană pentru Bugeac a fost, prin urmare și una polono-ungară. Primii domnitori munteni din dinastia Basarabilor au stăpînit stepa Bugeacului și datorită factorilor legați de originea locuitorilor din această regiune. Este cunoscut faptul, că și pînă în ziua de astăzi populația românească din regiune vorbește graiul muntean al limbii române. Aceasta se explică prin faptul că păstorii munteni după ce iernau
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
se coborau vara pe cîmpii, deseori la distanțe de mari de casă și unde unii dintre ei s-au stabilit definitiv cu traiul[v]. Era și normal ca acești mocani munteni să rămînă credincioși suveranului lor. Cu toate acestea, litoralul Bugeacului a ajuns destul de repede în stăpînirea Moldovei, deoarece se includea perfect în granițele ei naturale formate din rîuri (Dunărea de Jos, Milcov și Nistru), Marea Neagră și Carpații Orientali. În afară de aceasta, o ieșire la Marea Neagră era absolut indispensabilă pentru Țara Moldovei
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
pînzele jucînd un rol auxiliar. Prin urmare, pentru a controla efectiv un bazin maritim, era absolut necesară ocuparea tuturor punctelor-cheie de-a lungul întregului litoral. O porțiune de țărm atît de lungă aflată sub un control moldovenesc, precum cea a Bugeacului, nu permitea Porții să devină stăpînă deplină a Marii Negre. În afară de aceasta, fortărețele moldovenești din Bugeac aflate în apropierea nemijlocită a gurilor Dunării, făceau inutilă stăpînirea turcească pe porțiunea dunăreană de la Pojon (Bratislava) pînă la Brăila și puteau servi în calitate de cap
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
absolut necesară ocuparea tuturor punctelor-cheie de-a lungul întregului litoral. O porțiune de țărm atît de lungă aflată sub un control moldovenesc, precum cea a Bugeacului, nu permitea Porții să devină stăpînă deplină a Marii Negre. În afară de aceasta, fortărețele moldovenești din Bugeac aflate în apropierea nemijlocită a gurilor Dunării, făceau inutilă stăpînirea turcească pe porțiunea dunăreană de la Pojon (Bratislava) pînă la Brăila și puteau servi în calitate de cap de pod pentru o pătrundere în peninsula Balcanică aflată sub dominație otomană. Ștefan cel Mare
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
zonă: Dunărea, Nistru, Bugul de Sud și Nipru. Formarea sangeacurilor Tighina (Bender) și Cetatea-Albă (Ak-Kerman) mărturisesc despre importanța geostrategică a acestor regiuni pentru Imperiul Otoman. Or, sangeacurile reprezentau una dintre principalele structuri militar-administrative ale Porții. Pînă atunci, raialele din Basarabia (Bugeac) și Bugo-Nistria (Vozia) intrau în componența sangeacului Silistra cu reședința pe teritoriul Bulgariei[x]. O deosebită importanță era acordată sangeacului Bender care era condus de către un împuternit special al Porții, căruia trebuia să i se supună domnitorul Moldovei. La alegerea
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
un adevărat brîu de protecție, se întindeau pămînturi cedate de către sultan vasalilor săi tătari nu numai pentru a-și paște vitele, dar și în calitate de bază de atac împotriva ghiaurilor (numele dat de turci creștinilor - n. a.). Între anii 1593-1617, în stepa Bugeacului se stabilesc tătarii nogai din Crimeea. Marile puteri ale timpului, sesizînd importanța geostrategică a Bugeacului, s-au străduit, cel puțin, să restabilească „status-quo”-ul de pînă la cucerirea otomană. Desigur, la mijloc erau propriile interese egoiste și nicidecum bunăvoința (de
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
numai pentru a-și paște vitele, dar și în calitate de bază de atac împotriva ghiaurilor (numele dat de turci creștinilor - n. a.). Între anii 1593-1617, în stepa Bugeacului se stabilesc tătarii nogai din Crimeea. Marile puteri ale timpului, sesizînd importanța geostrategică a Bugeacului, s-au străduit, cel puțin, să restabilească „status-quo”-ul de pînă la cucerirea otomană. Desigur, la mijloc erau propriile interese egoiste și nicidecum bunăvoința (de fapt, inexistentă) față de Țara Moldovei. Granzii Europei medievale preferau o Moldovă mică și slabă la
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
și a Austriei (tratativele de la Karlowitz din anul 1699)[xii]. Și în acest cazuri, marile puteri au urmărit propria lor dezenclavizarea la Marea Neagră prin intermediul Moldovei. În timpul tratativelor de pace de la Karlowitz, Polonia a cerut Imperiului Otoman ca acesta să părăsească Bugeacul și să-i cedeze dacă nu întreaga Moldovă, atunci „măcar”... Bucovina. Turcia a respins pretențiile poloneze, motivînd prin faptul că sultanul nu are nici un fel de drepturi asupra teritoriului vasalului său și nu putea să cedeze Poloniei ceea ce nu-i
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
putea să cedeze Poloniei ceea ce nu-i aparținea. Păcat că asemenea argumente nu au fost invocate de turci în anii 1775 ți 1812 cînd au permis ca din teritoriul Moldovei să fie rupte, respectiv, Bucovina și Basarabia. RUSIA ȘI PROBLEMA BUGEACULUI, ALIAS BASARABIA, PÎNĂ LA RĂZBOIUL RUSO-TURC DIN ANII 1806-1812 Importanța geopolitică Basarabiei a fost întotdeauna apreciată la justa valoare de către domnitorii Moldovei. Astfel, Ștefan cel Mare, în anul 1477, prin ambasadorul său la Veneția, sublinia: „...Căci sînt sigur că turcul
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
de decizie în sud-estul Europei. În anul 1656, după ce Rada de la Pereiaslav a hotărît unirea Ucrainei la Rusia, țarul Alexei Mihailovici încheie un tratat secret cu domnitorul Moldovei Gheorghe Ștefan. În document se stipula, printre altele, restabilirea suveranității moldovenești asupra Bugeacului. În el se puteau citi următoarele: „... teritoriile și cetățile pe care Turcul le-a desprins de Moldova, și anume: Cetatea Albă, Chilia, Tighina și provincia Bugeac, Țarul Rusiei le va recîștiga și le va reda Principatului Moldovei jure haereditaria”[xvii
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
domnitorul Moldovei Gheorghe Ștefan. În document se stipula, printre altele, restabilirea suveranității moldovenești asupra Bugeacului. În el se puteau citi următoarele: „... teritoriile și cetățile pe care Turcul le-a desprins de Moldova, și anume: Cetatea Albă, Chilia, Tighina și provincia Bugeac, Țarul Rusiei le va recîștiga și le va reda Principatului Moldovei jure haereditaria”[xvii]. Acest tratat însă așa și a rămas doar o declarație de intenții. Or, fortuna militară le-a surîs din nou polonezilor, iar tătarii din Crimeea au
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]