87 matches
-
bărbierit obrajii ultima dată Noimann? Când s-a spălat pe dinți. Stomatologul Își pipăie fața. Pielea e totuși netedă. Perii n-au dat Încă În floare. Înseamnă că azi-noapte a avut grijă să-și treacă aparatul de ras peste obrajii buhăiți de alcool. Acum pielea obrajilor respiră prospețime, deși Noimann e obosit... În schimb cocleala din cerul gurii n-a dispărut. Răsuflarea lui mirose a hoit. Va trebui, până se reface, să stea deoparte de ceilalți, ca să nu vicieze aerul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
ne tragem din sămînță." O, naștere! cum ne Înveți tu că o parte a pendulului se Înveșnicește pe spinările noastre... E limpede acum În aer. Comedianții nu mai aruncă flăcări pe gură. Doar vena mea se mai zbate pe tîmpla buhăită de nesomn, doar trupul meu aleargă, sub sentința remușcării, pe străzile pustii ale orașului. Din cînd În cînd mă Înghiontește durerea În icoanele cu epoleți, unde Dumnezeu plînge-n tranșee. Limba Îmi clămpănește-n gură un cîntec de bun- rămas, cîntec
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
ne tragem din sămînță." O, naștere! cum ne Înveți tu că o parte a pendulului se Înveșnicește pe spinările noastre... E limpede acum În aer. Comedianții nu mai aruncă flăcări pe gură. Doar vena mea se mai zbate pe tîmpla buhăită de nesomn, doar trupul meu aleargă, sub sentința remușcării, pe străzile pustii ale orașului. Florile se ofilesc, apele devin carnivore. E limpede acum În aer. Și metafizica Își recîștigă dreptul de a ține doliu după transparență. E o ucenicie sofisticată
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
cu o victorie care nu le mai servea la nimic, o victorie asupra fricii de moarte. Ei pătrundeau liberi în metafizică după ce fuseseră umiliți de viață. Dar, cunoscîndu-l pe insul care se spânzurase, nu puteam asocia metafizica de mutra lui buhăită de băutură, oricâtă imaginație aș fi avut. Povestea asta m-a descumpănit. Datorită ei, ideea de sinucidere mi-a devenit, brusc, respingătoare. Nu mai puteam s-o despart de obrazul învinețit și năpădit de muște al insului ce se spânzurase
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
puțin impunătoare, cu prăvălie, bar sau restaurant la parter, iar la etaj cu camere de Închiriat sau cel puțin așa lăsau impresia; case bătrînești și cîte o pensiune adaptată pentru fotbalistul argentinian care a semnat de curînd un contract, cam buhăit acum, dar a fost un jucător mare, pensiune bună și pentru actorul de aceeași naționalitate, care interpretează roluri de prim amorez la teatrul radiofonic și care vine să vadă cum trăim și suferă de dor după Buenos Aires, chiar dacă uneori cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și din nou de departe, și am simțit că durerea din inima mea era aceeași ca durerea din inima ei. M-am strecurat prin ușă și am mers pe lîngă cotețele negre sub bolta înaltă presărată cu stele. O bufniță buhăia. Am găsit-o și i-am cuprins burta mare cu brațele mele, iar ea s-a purtat frumos cu mine. Peste cîteva nopți am fost trezit de o zarvă imensă, și ea a intrat în cameră și s-a suit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
să te laie, Mioriță bucălaie! Oare lupii mi te-alungă De n-ai stână și nici strungă, Nici cioban să te păzească, Și din fluier să-ți doinească? Și în noaptea-ntunecoasă De pe-o culme mai stâncoasă, Bufnița să buhăiască Și răul să-l prevestească. Moartea ce avea să vină Înainte de cu-ziuă. Ce-i cu turma, De-i pierzi urma Și a jale zbiară-ntruna De parc-ar veni furtuna? Baciule ce-mi ieși în cale, Mulțumescu-ți dumitale De
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
fereastra camerei de muzică. O alta era bătrânul soldat care trebuia să păzească polonezele și rusoaicele. A treia era soacra mea, Eva Noth. Eva Noth stătea la o fereastră la etajul al doilea. Ca și câinele Resei, Eva Noth se buhăise cu hrană de război. Biata femeie, transformată de niște vremuri nemiloase într-un fel de cârnat, stătea în poziție de drepți, părea să creadă că execuția câinelui era o ceremonie de oarecare noblețe. Am împușcat câinele în ceafă. Detonația pistolului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Germania, o să bei bere și o să fii iarăși nefericit, Îl tachinam eu râzând. Atunci ingrid, care e o femeie practică, o să te trimită pachet Înapoi la mine. — Și tu o să mă primești ? — Bineînțeles că nu. o să fii prea gras și buhăit de atâta bere nemțească. Uneori, după ce făceam dragoste, el deschidea un caiet vechi de poezii și-mi citea din el. De multă vreme nu mai scrisese nimic. Ascultam ținându-mi respirația de emoție, ca să nu observe că plâng. Îmi dădeam
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
Germania, o să bei bere și o să fii iarăși nefericit, îl tachinam eu râzând. Atunci ingrid, care e o femeie practică, o să te trimită pachet înapoi la mine. — Și tu o să mă primești ? — Bineînțeles că nu. O să fii prea gras și buhăit de atâta bere nemțească. Uneori, după ce făceam dragoste, el deschidea un caiet vechi de poezii și-mi citea din el. De multă vreme nu mai scrisese nimic. Ascultam ținându-mi respirația de emoție, ca să nu observe că plâng. Îmi dădeam
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
a unor particulari, cărora le plăcea să citească dar și să-i vadă și pe alții că îi imită. La Bârlad, Vaslui, Huși , ca centre de influență zonală, dar și la Curteni, Crețești, Bohotin, Boțești, Fălciu și Răducăneni, la Vulturești, Buhăiești, Costești ori Sauca, la Murgeni, Lungești, Băsești, Banca, Tutova ori Șul etea, s-a făcut, în timp, multă literatură, folcloristică, muz eist ică, știință și artă, cultură deci. Asemenea oameni, atunci ca și acum, chiar dacă vor fi fost îndemnați de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nu se inventaseră autobuzele (sau RATA cum le zicea în alte părți, unde aveau aceste servicii) și oamenii noștri dacă voiau să meargă la Iași sau în altă parte cu trenul, se duceau la stațiile CFR de la Rafaila, Negrești sau Buhăiești care se aflau o distanță de mers mai rezonabilă decât distanța până la Vaslui, ce măsura 40 de kilometri bătuți pe muchie. De cu noapte, omul își lua tăgârța la spinare și pleca la drum, ca dimineață să prindă primul tren
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
fiindcă lumea este plină de fraieri. Mai ales România! Corul ciulinilor Î n ultimii ani în care a mai trăit Ceaușescu, mergeam spre Iași cu trenul și de la ieșirea din pădurea de la Brodoc până hăt, departe la intrarea în gara Buhăiești, te întâmpina o mare de grâu sau porumb crescut viguros, fiind ajutat de îngrășămintele chimice care se găseau pe toate drumurile și ale căror grămezi le vedeai topindu-se uneori de ploi prin gări sau pe la capete de tarla. Șesul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
un copil și bărbatul meu numai extraterestru nu e. (O fi fost el prin tinerețe, dar pe vremea aceea cred că nu mă dăduseră ai mei nici la grădiniță. Încă mă mai sperii dimineața, când mă trezesc cu figura lui buhăită de somn la doar un sfert de metru distanță de mine...) La noi în casă problematica gătitului e pe mâini bune. Bucătăreasa are un background internațional de invidiat: mamă moldoveancă, tată libanez, femeia a lucrat într-un restaurant de prin
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
în organizația noastră”. Tot de la Negrești, ia cuvântul însuși secretarul Plasei, Dinculescu Nicolae, care amintește de „...piedicele puse de chiaburimea satelor și alte elemente dușmănoase poporului nostru”. Iată în ce fel l-a „evidențiat” pentru „vigilență” pe secretarul UTM de la Buhăiești: „... secretarul organizației de bază Buhăești a refuzat să dea situația la telefon preferând să vie el la centrul Plășii pe jos”. Tov. Dărșoianu Ion, secretarul Plășii Pungești, nu i-a uitat, de asemenea, pe chiaburi, dând discursului un final apoteotic
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
le-a absolvit în 1910, după care și-a luat și doctoratul cu tema „Problema pământului”. Un timp a fost avocat în cadrul baroului din Iași după care, datorită primirii unei moșteniri funciare din partea mamei, a devenit vasluian, stabilindu-se la Buhăiești. Acest articol nu se poate constitui și nici nu are pretenția de a fi un amplu studiu biografic așa că ne-am oprit numai asupra documentelor absolut inedite descoperite în arhivele din Vaslui, documente referitoare la proprietatea lui Th. Râșcanu, apoi
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
scoasă în anul 1999, la capitolul „Personalități”, autorii acesteia l-au inclus (pe bună dreptate!) și pe Theodor Rășcanu dar cu câteva date eronate și dovedind o slabă documentare atunci când au afirmat că: „...la bătrânețe se retrage la moșia de la Buhăiești”. Fals. La bătrânețe, Theodor Râșcanu nu mai avea nici o proprietate funciară la Buhăiești, fiindu-i confiscată de către comuniști. Singura proprietate pe care o mai avea, era casa de pe strada Vasile Lascăr, nr. 5 din Vaslui iar ca venit, pensia. De
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
bună dreptate!) și pe Theodor Rășcanu dar cu câteva date eronate și dovedind o slabă documentare atunci când au afirmat că: „...la bătrânețe se retrage la moșia de la Buhăiești”. Fals. La bătrânețe, Theodor Râșcanu nu mai avea nici o proprietate funciară la Buhăiești, fiindu-i confiscată de către comuniști. Singura proprietate pe care o mai avea, era casa de pe strada Vasile Lascăr, nr. 5 din Vaslui iar ca venit, pensia. De asemenea, aceiași autori, dacă au știut cu exactitate data nașterii și locului, nu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
punând cu seninătate semnul „?”. Dar, asupra acestui subiect ne vom referi ceva mai la vale, deoarece (după cum vom vedea) au făcut și alții gafe vizavi de această problemă. b. Activitatea literară și publicistică Împreună cu soția sa Elena, la conacul de la Buhăiești Vaslui a scris și publicat între 1905 -19 „Ileana Lupului”, „Ruginoasa”, „Fermecătorul Hrisoverghi” etc. În 1905 a scos la editura H. Goidner din Iași un volum de versuri intitulat „Pagini Intime” iar în 1914 jurnalul de front purtând numele: „Spre
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
un lucru cu totul inedit și anume că Theodor Râșcanu a participat la cel de-al doilea război balcanic având gradul de locotenent de artilerie în rezervă, fapt dovedit de câteva propoziții scrise de șeful de post de jandarmi din Buhăiești, înscris pe care l-a întărit și cu ștampila postului, pe dosul unei fotografii aflate în arhiva autorului acestei lucrări. Vaslui cât și la București, dintre care amintim următoarele: „Gândul nu despre societatea românească a anului 1945 guvernului Petru Groza
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
convingere. Oricum după cum se va vedea, nici aceste afirmații nu l-au putut salva din ghearele criminale ale Securității. Punctul 3 al interviului intitulat „Laboratorul scriitorului”, ne dezvăluie, printre altele, faptul că în anul 1945 nu mai avea conacul de la Buhăiești, acesta fiind distrus „de tăvălugul războiului”, de fapt, de puternicul bombardament de aviație sovietic din 20 august 1944 (pe care nu l-a evocat în interviu, din cauza cenzurii, cel mai sigur), care a vizat, în special, căile de comunicație feroviare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
l-a evocat în interviu, din cauza cenzurii, cel mai sigur), care a vizat, în special, căile de comunicație feroviare dar care a atins și unele clădiri particulare, or casa lui Râșcanu se afla la o distanță foarte mică de gara Buhăiești, cam la 600 de metri, după calculele noastre. Iată ce mai spunea „ziaristului profesionist” Valer Mitru: „...acum stau cu chirie într-o odăiță din Vaslui. Nici nu mai am masă de scris și scriu pe genunchi sau pe un taburet
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
într-acolo (subl.ns.)”. La sfârșitul documentului, Gutman înainta prefectului și o listă cu sătenii considerați a fi instigatorii principali ai revoltei: Vasile Ungureanu, Grigore Tânjală, Gheorghe Iordache Ungureanu, Vasile Țurcanu, Gheorghe Grădinaru, Vasile Moruzi și Iordache Baciu. Arendașul moșiei Buhăiești, Solomon Zalman, se dovedea a fi mai generos decât cei de dinaintea lui de vreme ce cerea numai 45 de lei/falcea pe „pământul de hrană” în loc de 60, iar muncile le plătea astfel: „...70 de bani prăjina de prașilă și 30 de bani
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
lui de vreme ce cerea numai 45 de lei/falcea pe „pământul de hrană” în loc de 60, iar muncile le plătea astfel: „...70 de bani prăjina de prașilă și 30 de bani cea de secere”. Prețurile pentru folosirea suhatului erau asemănătoare celorlalți. Aproape de Buhăiești era și moșia Bârzești ce pe atunci era arendată de către proprietarul Iamandi evreului Samoil Costiner. Acesta cerea pentru păscutul vitelor pe imașul său suma de 40 de lei pe falce și doi lei pentru o oaie. O facilitate importantă pe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
falcea de arătură; 5 lei falcea de grăpat; 56 de lei falcea de prașilă; 24 de lei falcea de coasă (...)”. Cam aceleași facilități și prețuri mai ofereau și: Constantin(os) Claudato(s) - proprietarul moșiei Brăhășoaia, Herșcu Nacht - alt arendaș la Buhăiești, Iancu Einham - arendaș al moșiei Codăiești, ș.a. Din alte părți soseau pe adresa Prefecturii contracte încheiate între săteni și proprietari sau arendași, așa cum a fost cazul lui Octavian Grumăzescu, administratorul moșiei Șerbotești. Tot pe adresa instituției conduse de Eduard Ghica
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]