88 matches
-
de km de orașul Iași, la 36 km de orașul Vaslui, la 18 km de orașul Negrești, la 36 km de orașul Roman. Pe calea ferată, distanțele sunt de 380 km de București, prin Roman și de 398 km prin Buhăiești, de 81 km până la Iași, de 61 km până la Vaslui, de 34 km până la Roman și 27 km până la Negrești - de la gara Dagâța. De la gară până în centrul satului 3-3,5 km. Tansa este așezată pe un podiș și pe dealuri
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de km de orașul Iași, la 36 km de orașul Vaslui, la 18 km de orașul Negrești, la 36 km de orașul Roman. Pe calea ferată, distanțele sunt de 380 km de București, prin Roman și de 398 km prin Buhăiești, de 81 km până la Iași, de 61 km până la Vaslui, de 34 km până la Roman și 27 km până la Negrești - de la gara Dagâța. De la gară până în centrul satului 3-3,5 km. Tansa este așezată pe un podiș și pe dealuri
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
într-acolo (subl.ns.)”. La sfârșitul documentului, Gutman înainta prefectului și o listă cu sătenii considerați a fi instigatorii principali ai revoltei: Vasile Ungureanu, Grigore Tânjală, Gheorghe Iordache Ungureanu, Vasile Țurcanu, Gheorghe Grădinaru, Vasile Moruzi și Iordache Baciu. Arendașul moșiei Buhăiești, Solomon Zalman, se dovedea a fi mai generos decât cei de dinaintea lui de vreme ce cerea numai 45 de lei/falcea pe „pământul de hrană” în loc de 60, iar muncile le plătea astfel: „...70 de bani prăjina de prașilă și 30 de bani
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
lui de vreme ce cerea numai 45 de lei/falcea pe „pământul de hrană” în loc de 60, iar muncile le plătea astfel: „...70 de bani prăjina de prașilă și 30 de bani cea de secere”. Prețurile pentru folosirea suhatului erau asemănătoare celorlalți. Aproape de Buhăiești era și moșia Bârzești ce pe atunci era arendată de către proprietarul Iamandi evreului Samoil Costiner. Acesta cerea pentru păscutul vitelor pe imașul său suma de 40 de lei pe falce și doi lei pentru o oaie. O facilitate importantă pe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
falcea de arătură; 5 lei falcea de grăpat; 56 de lei falcea de prașilă; 24 de lei falcea de coasă (...)”. Cam aceleași facilități și prețuri mai ofereau și: Constantin(os) Claudato(s) - proprietarul moșiei Brăhășoaia, Herșcu Nacht - alt arendaș la Buhăiești, Iancu Einham - arendaș al moșiei Codăiești, ș.a. Din alte părți soseau pe adresa Prefecturii contracte încheiate între săteni și proprietari sau arendași, așa cum a fost cazul lui Octavian Grumăzescu, administratorul moșiei Șerbotești. Tot pe adresa instituției conduse de Eduard Ghica
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
m’au bătut cu un hârleț de fer spărgându-mi capul” Foarte importantă și oarecum lămuritoare rămâne declarația arendașului evreu de 50 de ani Herșcu Nacht, cel mai păgubit personaj al evenimentelor de la Negrești. Acesta gestiona la vremea respectivă moșiile Buhăiești, Parpanița și Glodeni. Din fericire, mărturia lui s-a găsit la dosar așa că putem cita unele pasaje care s-au vrut a face lumină în mecanismul revoltei. Potrivit arendașului, cel puțin în duminica de 4 martie a anului 1907, nimic
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cimitirelor există și acum dar fără niciun semn distinctiv, cu excepția celor de la Bălteni, Răduiești și Bârzești, neîngrijite și uitate de toată lumea, iar altele deranjate de contemporani puși pe construcții funerare scumpe și inutile, cum este cazul celor de la Negrești sau Buhăiești. În demersul nostru ne-am propus să le readucem în actualitate, mai ales că anul acesta (2011) se împlinesc 93 de ani de la Marea Adunare de la Alba Iulia, prin urmare, tot atâția ani de la desăvârșirea Unirii tuturor românilor. Precizăm faptul
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
din Regimentul 75 Infanterie Urziceni, un soldat din Regimentul 130 (rusesc) și 3 soldați din Regimentul 35 Infanterie „Matei Basarab” din Botoșani. Media de vârstă a acestor eroi a fost de 26 de ani. Totalul decedaților este de 53. d. Buhăiești În anul 1917, satul Buhăiești era reședința comunei cu același nume. În „cotuna de mijloc” a satului, pe dealul Căldărușa s-a așezat temporar tabăra militară a unei părți din Regimentul 36 Infanterie „Vasile Lupu” din Oltenița, și anume P.A.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
un soldat din Regimentul 130 (rusesc) și 3 soldați din Regimentul 35 Infanterie „Matei Basarab” din Botoșani. Media de vârstă a acestor eroi a fost de 26 de ani. Totalul decedaților este de 53. d. Buhăiești În anul 1917, satul Buhăiești era reședința comunei cu același nume. În „cotuna de mijloc” a satului, pe dealul Căldărușa s-a așezat temporar tabăra militară a unei părți din Regimentul 36 Infanterie „Vasile Lupu” din Oltenița, și anume P.A. (partea activă) venită aici pentru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a unei părți din Regimentul 36 Infanterie „Vasile Lupu” din Oltenița, și anume P.A. (partea activă) venită aici pentru refacere după grelele încercări din Dobrogea. Parcela militară a fost constituită într-un spațiu separat al cimitirului sătesc. În stația CFR Buhăiești, un important nod de cale ferată, s-a refugiat și Depozitul de Subzistență Făurei. Militarii care și-au pierdut viața aici au fost înhumați în spatele gării pe dealul numit de localnici Comănești. Nu am găsit niciun semn distinctiv care să
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Regimentul 55 Infanterie Piatra Neamț, unul din Regimentul 58 Infanterie Târgu Jiu, unul din Regimentul 25 Infanterie „Racova” Vaslui și unul din Regimentul 75 Infanterie Urziceni. Media de vârstă a fost de 30,2 ani. Totalul celor morți pe raza satului Buhăiești a fost de 180 de oameni. e. Codăiești În târgușorul Codăiești (așa cum era denumit acest sat în documentele cercetate de noi) și-au pierdut viața 79 de militari din mai multe regimente. Majoritatea și-au dat sufletul la Spitalul Jubiliar
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
specifica unitatea aparținătoare. Media de vârstă a acestor 5 eroi a fost de 28,6 ani. Toți au fost înhumați în cimitirul satului, fără a se ști unde. t. Vulturești În perioada primului război mondial, satul Vulturești era arondat comunei Buhăiești. La începutul anului 1917, conform informațiilor primite de la martorul Ion (Jenică) Holban născut în anul 1914, au început să sosească la Vulturești primii militari ai Regimentului 3 Artilerie Brăila. Nu prea târziu, a sosit toată unitatea care și-a amenajat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
93 de oameni care au fost înhumați în partea de nord-est a cimitirului sătesc. La fel ca și la Buda, în anul 1937 au fost executate exhumări, împachetări de rămășițe pământești în saci, ca și transportarea lor în stația CFR Buhăiești și de acolo, la osuarul constituit la Brăila. Media de vârstă a militarilor căzuți aici a fost de 29,8 ani. u. Vaslui Vasluiul, ca oraș-reședință de județ, a avut parte de un tratament special din partea armatei române. Înainte de dezastrele
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
un patriotism desăvârșit, se cuvine ca în acest modest demers publicistic, să le pomenim numele: Olga G. Volenti (președintele filialei Vaslui, soția moșierului și avocatului Gheorghe G. Volenti, care în 1905 a vândut 500 de ha. de teren din moșia Buhăiești Mariei Rășcanu născută Ghica și în 1890 moșia Brăhășoaia lui Constantin Claudatos); Maria Gorgos (secretară, soția magistratului Gorgos); Augustina Athanasiu (casieră), Natalia Bușilă (soția avocatului și profesorului N. Bușilă), Ana Batâr (învățătoare), Lucreția Dumitriu (profesoară la Liceul Mihail Kogălniceanu), Lucreția
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
calea urgiei războiului, trebuia să fie radicală așa cum s-a procedat și cu tătarii din Crimeea. Uneori, jandarmii vasluieni reușeau să captureze câte un „repatriat sovietic” așa cum s-a întâmplat cu tânăra Sonia Marchidan de 18 ani, prinsă în gara Buhăiești. Cu această ocazie, zelosul „plotoner” major Costandache Gheorghe a „dresat” un proces-verbal, într-o magistrală „limbă de lemn” folosită cu succes și astăzi. Tânăra arestată, neștiind carte, a semnat cu degetul textul scris de bravul șef de post, care, în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
o înzestrase. De aici, după terminarea războiului în vest, a plecat cu un tren cu care a ajuns la Tecuci. Din acest oraș s-a gândit să se urce în alt tren pentru a ajunge în Rusia. Din păcate, la Buhăiești a fost prinsă de vigilentul „Domn Șef de Post”. Următoarea mișcare a jandarmului, a fost predarea „individei” Legiunii de Jandarmi Vaslui care, la rândul ei, a predat-o rechinilor de la Comandamentul Sovietic. Probabil că aceștia au aplicat alte metode de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mine și nimic altceva. — Doamne, ca și cum asta ar avea vreo importanță! Mi-am dat seama însă că pentru ea avea importanță. În lumina leșioasă a dimineții care se cernea pe fereastra ce dădea în salon, arăta oribilă. Fața îi era buhăită și slinoasă, fruntea zbârcită, gura încadrată de cute adânci, care-i dădeau un aer de rătăcire. Părul încâlcit, uscat și creț, părea o perucă veche. Privind-o, am simțit o nouă forță, alcătuită din milă și tandrețe. Și m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în organizația noastră”. Tot de la Negrești, ia cuvântul însuși secretarul Plasei, Dinculescu Nicolae, care amintește de „...piedicele puse de chiaburimea satelor și alte elemente dușmănoase poporului nostru”. Iată în ce fel l-a „evidențiat” pentru „vigilență” pe secretarul UTM de la Buhăiești: „... secretarul organizației de bază Buhăești a refuzat să dea situația la telefon preferând să vie el la centrul Plășii pe jos”. Tov. Dărșoianu Ion, secretarul Plășii Pungești, nu i-a uitat, de asemenea, pe chiaburi, dând discursului un final apoteotic
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
le-a absolvit în 1910, după care și-a luat și doctoratul cu tema „Problema pământului”. Un timp a fost avocat în cadrul baroului din Iași după care, datorită primirii unei moșteniri funciare din partea mamei, a devenit vasluian, stabilindu-se la Buhăiești. Acest articol nu se poate constitui și nici nu are pretenția de a fi un amplu studiu biografic așa că ne-am oprit numai asupra documentelor absolut inedite descoperite în arhivele din Vaslui, documente referitoare la proprietatea lui Th. Râșcanu, apoi
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
scoasă în anul 1999, la capitolul „Personalități”, autorii acesteia l-au inclus (pe bună dreptate!) și pe Theodor Rășcanu dar cu câteva date eronate și dovedind o slabă documentare atunci când au afirmat că: „...la bătrânețe se retrage la moșia de la Buhăiești”. Fals. La bătrânețe, Theodor Râșcanu nu mai avea nici o proprietate funciară la Buhăiești, fiindu-i confiscată de către comuniști. Singura proprietate pe care o mai avea, era casa de pe strada Vasile Lascăr, nr. 5 din Vaslui iar ca venit, pensia. De
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
bună dreptate!) și pe Theodor Rășcanu dar cu câteva date eronate și dovedind o slabă documentare atunci când au afirmat că: „...la bătrânețe se retrage la moșia de la Buhăiești”. Fals. La bătrânețe, Theodor Râșcanu nu mai avea nici o proprietate funciară la Buhăiești, fiindu-i confiscată de către comuniști. Singura proprietate pe care o mai avea, era casa de pe strada Vasile Lascăr, nr. 5 din Vaslui iar ca venit, pensia. De asemenea, aceiași autori, dacă au știut cu exactitate data nașterii și locului, nu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
punând cu seninătate semnul „?”. Dar, asupra acestui subiect ne vom referi ceva mai la vale, deoarece (după cum vom vedea) au făcut și alții gafe vizavi de această problemă. b. Activitatea literară și publicistică Împreună cu soția sa Elena, la conacul de la Buhăiești Vaslui a scris și publicat între 1905 -19 „Ileana Lupului”, „Ruginoasa”, „Fermecătorul Hrisoverghi” etc. În 1905 a scos la editura H. Goidner din Iași un volum de versuri intitulat „Pagini Intime” iar în 1914 jurnalul de front purtând numele: „Spre
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
un lucru cu totul inedit și anume că Theodor Râșcanu a participat la cel de-al doilea război balcanic având gradul de locotenent de artilerie în rezervă, fapt dovedit de câteva propoziții scrise de șeful de post de jandarmi din Buhăiești, înscris pe care l-a întărit și cu ștampila postului, pe dosul unei fotografii aflate în arhiva autorului acestei lucrări. Vaslui cât și la București, dintre care amintim următoarele: „Gândul nu despre societatea românească a anului 1945 guvernului Petru Groza
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
convingere. Oricum după cum se va vedea, nici aceste afirmații nu l-au putut salva din ghearele criminale ale Securității. Punctul 3 al interviului intitulat „Laboratorul scriitorului”, ne dezvăluie, printre altele, faptul că în anul 1945 nu mai avea conacul de la Buhăiești, acesta fiind distrus „de tăvălugul războiului”, de fapt, de puternicul bombardament de aviație sovietic din 20 august 1944 (pe care nu l-a evocat în interviu, din cauza cenzurii, cel mai sigur), care a vizat, în special, căile de comunicație feroviare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
l-a evocat în interviu, din cauza cenzurii, cel mai sigur), care a vizat, în special, căile de comunicație feroviare dar care a atins și unele clădiri particulare, or casa lui Râșcanu se afla la o distanță foarte mică de gara Buhăiești, cam la 600 de metri, după calculele noastre. Iată ce mai spunea „ziaristului profesionist” Valer Mitru: „...acum stau cu chirie într-o odăiță din Vaslui. Nici nu mai am masă de scris și scriu pe genunchi sau pe un taburet
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]